Dimineaţa, iunie 1935 (Anul 31, nr. 10211-10240)
1935-06-10 / nr. 10220
Panina 2-a Na exista o cale sigură. Nu am crezut-o însă decât din clipa în care am întrebuinţat. SEMORI SEMORI este mijlocul cel mai sigur împotriva remuşcărilor nedorite. SEMORI vă asigură în contra oricărei infecţiuni fiind un puternic desinfectant. SEMORI pune capăt grijilor la CÂRMACII SI DROSUERU Publications Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 19 iunie 1935, orele 10 a. m., va avea loc în Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Calea Griviţei No. 64- 66, licitaţiune cu termen scurt, pentru aprovizionarea cu preparate de bismutic, necesare în combaterea sifilisului. Sunt invitate toate Casele de specialitate sau reprezentanţii autorizaţi ai acestor Case. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88-110, din Legea Contabilităţii Publice şi regulamentul O. C. L. Garanţia de 5 la sută se va depune separat, în plic sigilat şi cu firma furnizorului. Condiţiunile caetului de sarcini şi tabloul materialelor se pot vedea în fiecare zi, în orele de lucru, la Serviciul Depozitelor de Medicamente, Calea Dorobanţilor No. 39. p. Ministru, (ss) Dr. GANE Director, (ss) George Ionescu CÂhţT MQUî Idei asupra problemelor actuale de N. i©R&Â A apărut în editura „Cugetarea“ interesanta lucrare a d-lui profesor N. Iorga, intitulată: „Idei asupra problemelor actuale“. E o carte extrem de preţioasă pentru oricare intelectual, căruia îi desvălue o serie întreagă de aspecte şi probleme ale vieţii politico-sociale de pe continent. După o pătrundere adâncă a stărilor de astăzi, eruditul nostru istoric evoca in paginile substanţiale ale acesteivaloroase opere, fisionomia probabilă a Europei de mâine precum şi aceea pe care ar trebui să o aibă spre adevăratul proces al societăţii şi al umanităţii în genere. Ultima lucrare a d-lui profesor N. Iorga trebue citită. Întrucât ea măreşte în mod pozitiv capitalul cultural al fiecăruia. (2= & JURISTI LA DUDQDI DC CAP SENZAŢIONAL! Beţia este vindecabilă Vă desobişnuiţi uşor de beţie cu ANTIALCQOL Produs francez cu rezultate sigure şi garantat. Nevătămător, se poate da şi fără ştirea pătimaşului Flaconul original Lei 140, 2 fi. suficient pentru succes Lei 250 Depozitul „ARCO”, Calea Călăraşilor No. 91, Bucureşti-IVIBMBBmamBMa^BBgHBMMSg mpotenţa (Bărbaţi neputincioşi) Se wisîdecă repede prisi uwgere cm »»BUWEGEN fără piSîsSe it care nu atacă stomacul, inima, rinichii ca preparatele luate prin gură. Autorizat de Onor. Ministerul Sănătăţii. Nu aşteptaţi agravarea boalei! Cereţi la principalele farmacii şi drognerii numai „Buwegen”. Refuzaţi recomandarea altor preparate făcute de interesaţi. Literaturi lămuritoare trimite contra mărci pentru răspuns. „Reprezentanţa Buwegen“ str. Vicenţiu Babeş No. 2, București VI. Mcercafl Trei zile Această reţeta de frumuseţe Când vedeţi apărând pe pânză fata unei frumoase stele de cinema, puteţi fi sigură că frumuseţea ademenisre a Pielei şi a tenului ei nu e o si.’Aplă Întâmplare. Secretul ei poate îi şi al Dr. Pielea Dv. poate căpăta aceaşi frumuseţe covârşitoare* şi aceasta numai în 3 zile. Anumite ingrediente preţioase, între cari smântână proaspătă şi untd lemnul predigerat, sunt acum conţinute în noua Cremă Tokaion, culoarea albă (neunsuroasă), celebra Cremă de Paris. ’Cina sau două aplicări pe zi dau pielei o viaţă nouă. Tonică, înălbitoare şi astringentâ, ea înlătură mai repede decât orice alt lucru porni dilataţi, coşurile, asprimea şi toate celelalte defecte ale tenului. Ea apără de acţiunea distrugătoare a murdăriei şi a prafului, menţine tenul totdeauna fraged şi limpede şi formează o bază ideală pentru pudră, încercaţi chiar astăzi această simplă reţetă de frumuseţe şi veţi găsi cu puteţi compara fără sfială noul Dv. ten cu acel al stelelor de cinema. Garantăm că crema Tokaion dă rezultate pe deplin satisfăcătoare, altfel se restitue banii. De vânzare la toate farmaciile, drogneriile şi parfumeriile din ţară. Noi preţuri reduse: Crema Tokaion, culoarea albă, la Lei 50.—, Crema Tokaion aliment, culoarea roză, la Lei 60.—. Să fie oare un blestem tară Copilul dv. nu umblă nici acum, încheeturile i-au rămas nedesvoltate, doctorul este îngrijat şi spune: Scrofuloză. Nu mai încape discuţie, copilul dv. are nevoie de băi de iod. Dar nici să vă părăsiţi casa şi gospodăria nu puteţi. Ce e de făcut atunci? Ceva foarte simplu: Recurgeţi la renumita Sare naturală de Iod de Bazna, care dă oricui posibilitatea de a face o cură complectă de iod în casă, dispensând lumea de orice cheltuială de deplasare şi întreţinere într’o localitate balneară. Văzând cu ochii, o să vă daţi seama cum oasele şi încheeturile copilului dv. se întăresc şi devin normale. Primii paşi ai copilului sunt uimiţi de către mamele recunoscătoare, paşii Baznei, fiindcă ei se datorează iodului miraculos de Bazna. Sare naturală de Iod de Bazna se găseşte de vânzare la toate farmaciile şi drogeriile în pachete originale a 1 și 4 kgr. RADIO predatul violonist SANDU MARCU şi diseurul FLORIAN concertează la restaurantul Ghiţă Iordăchescu Programul pentru Duminică 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. motive de Strauss şi Zeller; J. Strauss: Tric-trac, polică. 23.00: Radio Jurnal. 23.20: Continuarea concertului: Lehar; Două valsuri din „Ciocârlia“; Friedmann-Gärtner: Două valsuri vieneze; Friml: Cântec de leagăn; Desormes: Polka mandolinelor; Mendelssohn: Marş nupţial din „Visul unei nopţi de vară“.. GRUPUL DE NORD MILANO 17.50: Cronica radiofonică; 18: Concert de orch.; 20.15: Rezultate sportive. Plăci; 21.30: Semnal orar, plăci; 22: Adriana Lecouvreur, comedie dramatică în 4 acte. PRAGA 17: Bratislava, concert al orch. radio; 18.30: Conf.; 19: Emisiune germană; 20: Inf.; 21: Kosice, muzică ușoară; 21.40: Feuilleton; 22.15: Concert al orch. radio; 33.15: Ultimele 19.15: Muzică de dans (discuri): Două foxtroturi din filmul „Petre, Paul fi Nanette“, de Grothe, (arch. Ludwig Rath. H. M. V.); Intr’un chioşc, tango de Egen şi In grădina de trandafiri din La Plata, tango de Rosen, (orch. Odeon...); Braziliana, rumba, de Femic şi Păpuşe hai, slowfox de Vasilescu, (voce: Jean Marcu, H. M. V.); Vals imperial, de Joh. Strauss şi Dynamiden, vals de Jos. Strauss, (orch. Will. C.); Tot ce am este al tău, de Adamson şi Foxtrot, de Grey, (orch. Savoy. C); Cred că am întâlnit azi fericirea, slowfox de Busch şi Amintiri, tango de Pörschmann, (orch. Ludwig Roth. H. M. V.); Paso doble şi Vals spaniol, de Mateo, (orch. José Lucchesi. Gramofon). UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Prof. Alexandru Marcu: Vezuviul. 20.20: Noutăţi (discuri). 21.00 „Să dansăm“, după compoziţii româneşti. Jazzul Radio: Andreescu: Noi doi sub o umbrelă, foxtrot;Vasilescu: Ultimul buchet, tango; Ionel Fermie: Dormi păpușe noapte bună, slow; Elly Roman: Anitta, tango; Manzatti: Valsul e cântecul iubirii, vals; Corologos; Te iubesc, tango; Eugen Seno: Doamna mea, spune-mi da, slow; Elly Roman: Dicitta, rumba; Nicul Abero: Te voi iubi Jon Jou, vals; Dendrino: Calea Victoriei, foxtrot; Elly Roman: Zi şi noapte, tango; Vasilescu: Sunt o cârpă în amor, slow; Claude Romano: De ce-ai plecat, vals; Vasilescu: Ţi-am cântat, la geam, bolero; Jean Marcu: Corina, tango; Elly Roman: La un colţ de stradă, slow; Halm: Bumba cismarilor; Dorel Livianu: Cui să cânt tristeţea mea, tango; Ionel Fermie: Rămâi cu bine, tango; Manzatti: Tot ce vrei, foxtrot; Mişu Iancu: Zadarnic caut fericirea, tango; Jules Rubin: Dragostea-i un roman, foxtrot. 22.30: Rezultatele sportive de Gh. Tari. 22.40: Dansăm mai departe. Orchestra Radio: Ivanovici: Valurile Dunării, 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 10.00: Solemnitatea desvelirii monumentului lui Spiru Haret. ORA RELIGIOASA 11.30: Predică de Pr. Toma Chiricuţă. 11.45: Cronica vieţii religioase de Pr. C. Dron. 12.00: Concert de muzică religioasă. Corul Bis. „Domniţa Bălaşa” dirij. de Ion Chirescu; M. Barcă: Veniţi să ne închinăm; G. Muzicescu: Heruvicul şi Capre împăratul; Ioana Ghika Comâneşti: Răspunsurile mari; Macarov, îngerul a strigat; Astăzi tot trupul se veseleşte. 12.30: Concert de prânz. Orchestra Radio: Em. Bach; Uvertură la „Hamlet”; Ketelbey: Cockney, suită; Kalman: Potpuriu din „Contesa din Chicago”. 13.30: Cota Dunării. Spectacole. Conferinţe. 13.40: Muzică variată (discuri). Uvertură la opereta „Liliacul“, de Jon Strauss, (arch. Filarmonica din Berlin, dirij. de Bruno Walter, C.); Vals şi Cavalcadă din „Hansel şi Gretel“, de Humperdinck (arch.. Operei din Berlin, dirij. de Schmalstich, H. M. V.); Arii din „Evanghelistul“, de Kienzl şi „Paiaţe“, de Leoncavallo, (Joseph Schmidt. O); Din ţări străine, suită de Moskowsky, (orch. Operei din Berlin dirij. de Schmalstich. H. M. V.); Dansul făcliilor, de Meyerbeer, (orch. Operei din Berlin, dirij. de Leo Bloch. H. M. V.).14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio Jurnal. 14.40: Muzică uşoară (discuri); Frumoasa Argentina, de Winkler şi Nunta la Kater Murr, de Landschutz, (orch. Will Grahe, H. M. V.); Două serenade, de Rust şi Busch, cântate de Walter Ludwig şi orchestra sa, (H. M. V.); Două foxtroturi de Robin şi Gordon, (orch. B. B. C. C.); Viaţa in craterul Vienez de Translateur şi Plăcerile pădurei, valsuri exec. de orch. Columbia, vals. Kochmann: Două foxtroturi pe (C); Două foxtroturi de Ronell şi Churchill, orch. Don Bestor H. M. V.). 16.00: Sărbătorirea desvelirii monumentului la Spiru Haret, de către Asoc. învăţătorilor. Corul Asociaţiei, condus de N. Oancea. Cuvânt introductiv de Prof. Gh. Adamescu. N. Oancea: Cântece pentru copii; Beethoven: Priveşte sus; Gh. Dima: De Tine se bucură; N. Oancea: Cântecul fusului; Sabin Drăgoi: Cucu; I. Borgovan: Opincuţa mea; I. Şumsky: Veselie; N. Oancea: Pe marginea Dunării: (solo soprană: d-ra M. Diaconescu); I. Velceanu: Păstorul; Sabin Drăgoi: Doina. ORA SATULUI 17.00: Şezătoarea Liceului internat: Şcoala şi Cultura Română“, sub direcţia Dr. C. A. Theodorescu. 17.45: Gazeta sătenilor. 18.00: Jocuri româneşti.. .Taraful Ioniţă Bădiţă; Tărăşelul; Alunelul'; Marioara Sârba din Câmpulung;' Sârba din Găvarm; Horii din Găvana;Dedpi ca la Câmpulung: Băluţa. 10.00: Cartea cea bună de P. I. Papadopol. f.1, 23,35: Plăci;...3^45; inf.f I BUN pentru toate întrebuinţările Scopuri medicinale, pentru birouri şi uzurile casnice: Saponiere proprii Brevetate Cereţi mostre gratuite : la Farmacii, Droguerii, Parfumerii I Alunii Soc. An. Română I KPSI, pentru !’* w 8 8 u Industria Chimică Bucureşti IV, Str Ziduri între vii 11—17. Telefon: 247 13 Act de mulţumire Am suferit timp de 10 ani din cauza VARICELOR şi cam în ultimul timp mi-au produs şi o hemoragie foarte puternică. Astăzi sunt complect vindecat ruinat graţie tratamentului prin INJECŢII al d-lui Dr. G. CUCOŞ, din Cal. Rahovei 36, căruia îi aduc cele mai călduroase mulţumiri. BERNHARD LEOPOLD Str. Udricani No. 11 Citiţi „Realitatea Ilustrată“ 7*r" ' DIMINEAŢA imanTinnii—i iibít m íimm «irifwrw ibkh Boli ale vaselor Medici clinicieni foarte apreciaţi ai nedicinei interne, au obţinut cele mai bune rezultate cu apa naturală puritivă „FRANZ-IOSEF” ca laxativ, chiar în cazuri de paralizie parţială. In farmacii şi drognerii. Fia Bella ia Opera din Viena VIENA. — In seara de 4 Iunie s’a reprezentat la Opera de stat din Viena opera „Rigoletto’’ de Verdi, cu Piccaver în rolul ducelui de Mantua și cu Pierotle în rolul lui Rigoletto. Rolul Gildei a fost jucat de tânăra cântăreață româncă doamna Pia Boila. Debutul doamnei Pia Boila pe scena Marei Opere de la Viena constituie un strălucit succes românesc. Cântăreaţa a fost des aplaudată la scenă deschisă şi chemată de nenumărate ori la rampă. Presa vieneză scrie în termeni elogioşi despre talentul şi vocea tinerei cântăreţe. Jhlâtd r NU DOATE F!a în bogata colecţie găsiţi Strîpuri cu peniţa, de aur die 14 c.r» dela 325—1100 Lei Creioane dela 90—350 Lei tedeum l'KKn.E fawwi.f M U CMjlEMTOT TURNEUL GEORGE VRACA Joacă in toată ţara marele succes INTIMITĂŢI celebra comede a lui Noel Gaward în frunte cu Maria Antonova George Vraja Francesca Cristian Aurel I. Maiean Bega: Victor Besinowsky — Decoruri: Petrescu Muscă Muzica : Reginald Dean ITINERARIUL Duminică 9 Iunie, BLAJ. Luni 10 Iunie, CLUJ Marţi 11 Iunie, BISTRIŢA. Miercuri 12 Iunie, DEJ. Joi 13 Iunie, BAIA-MARE. Vineri 14 Iunie, SIGHET-MARIN. Sâmbătă 15 Iunie, SATU-MARE. Duminică 16 Iunie, ORADEA. Luni 17 Iunie, ARAD. Marţi 18 Iunie, TIMIŞOARA. Miercuri 19 Iunie, REŞIŢA. Joi 20 Iunie, ORAVIŢA. Vineri 21 Iunie, LUGOJ. Sâmbătă 22 Iunie, BRAD. Duminică 23 Iunie, DEVA. Luni 24 Iunie, ORAŞTIE. Marţi 25 Iunie, PETROŞANI. Miercuri 26 Iunie, CARANSEBEȘ Joi 27 Iunie, B.HERCULANE. Vineri 28 Iunie, TE SEVERIN. Sâmbătă 29 Iunie, TARGU-JIU. Duminică 30 Iunie, CRAIOVA. TRIBUNA MUNCITOREASCĂ Desbaterile conferinţei internaţionale a muncii Corespondenţă particulară a ziarului „Dimineaţa“ GENEVA, 5. Marţi 4 Iunie a. c. s-a deschis la Geneva a 19-a conferinţă internaţională a muncii. Conform tratatului de pace, art. 389, statele membre ale Societăţii Naţiunilor, sunt obligate a trimete la aceste conferinţe, care se ţin de obiceiu odată pe an, câte o delegaţie compusă din delegaţi reprezentând guvernul, un delegat reprezentând patronatul şi un delegat reprezentând salariaţii. Aceştia din urmă sunt desemnaţi de către cele mai reprezentative organizaţiuni de patroni şi salariaţi. Fiecare delegat are dreptul să fie însoţit de unul sau doi consilieri tehenici pentru fiecare punct din ordinea de zi a conferinţei. DELEGAŢIA ROMÂNA Delegaţia română la această conferinţă se compune din d-nii: Vaier Roman subsecretar la ministerul muncii şi Mihail Enescu directorul general al Casei centrale a asigurărilor, ca delegaţi ai guvernului; consilieri tehnici sunt d-nii St. Cunescu directorul general al muncii şi M. Constantinescu directorul serviciului de studii şi statistică din acest minister, d. ing. C. R. Mircea, este delegat al U. G. I. R. (patronatul), iar d. I. Mirescu delegat al Confederaţiei generale a muncii (salariaţii), având conslier tehnic pe d. N. Munteanu secretarul Uniunei lucrătorilor metalurgişti. DESCHIDEREA CONFERINŢEI Conferinţa a fost deschisă de d. De Michelis preşedintele consiliului de administraţie al B. I. M., în numele căruia a rostit câteva cuvinte de bun venit delegaţilor şi consilierilor prezenţi. D-sa a anunţat că din cele 68 de state membre ale B. I. M., sunt reprezentate în conferinţă prin delegaţii respectivi, 48 de state. Printre acestea sunt reprezentate în această sesiune trei state de curând intrate: Afganistan, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Republicelor Sovietice. Statul egiptean, care nu face Încă parte din Societatea Naţiunilor, a trimes la conferinţă un observator. Compoziţia conferinţei în anul acesta este aceasta: 83 delegaţi ai guvernelor, 34 delegaţi patronali, 34 delegaţi muncitoreşti. In total 151 delegaţi, însoţiţi de 237 consilieri tehnici. Sunt reprezentate anul acesta 4 state şi 20 delegaţi în plus faţă de anul trecut. , OMAGIU LUI ALBERT THOMAS înainte de a intra în discuţia programului, conferinţa a ţinut să aducă un omagiu de recunoştinţă, memoriei organizatorului B. I. M., Albert Thomas, ascultând în picioare cuvintele preşedintelui. D. De Michelis, face apoi o dare de seamă asupra activităţii consiliului de administraţie pe anul trecut— de la ultima conferinţă până astăzi — după care se procedează la alegerea preşedintelui conferinţei în persoana d-lui Frederic Creswell, delegat al guvernului Africei de Sud, fost ministru al muncii. COMISIUNILE După amiază grupurile s’au întrunit separat pentru alegerea vicepreşedinţilor conferinţei, câte unul din partea fiecărui grup. Grupul delegaţilor guvernelor a desemnat ca vicepreşedinte pe d. Paul Berg (Norvegia); grupul patronilor pe d. ing. C. Mircea (România), grupul muncitorilor pe d. Jouhaux (Franţa). A fost apoi aleasă o comisiune de verificare a mandatelor, care urmează ca să decidă asupra contestaţiilor introduse în contra numirii delegaţilor unor anumite ţări. Astfel comisiunea aceasta va avea să se ocupe în primul rând cu contestaţia introdusă de d-nii I. Mirescu (România) şi Topalovitch (Iugoslavia) în contra valabilităţii mandatului d-lui Ivan Ilieff, delegat muncitoresc din Bulgaria, pe motivul că a fost numit contrar art. 389 al. 3 din Tratatul de Pace, care spune că delegaţii muncitorilor şi ai patronilor, nu pot fi desemnaţi decât de către cele mai reprezentative organizaţiuni libere de muncitori sau de patroni, distinct organizate, pe când actualele organizaţiuni din Bulgaria sunt corporaţiuni cu caracter etatist, iar d. Ikeff a fost numit de guvern şi nu ales de către muncitori în mod liber prin organizaţiunea lor distinctă. ALTE CONTESTAŢII O contestaţie similară a fost introdusă şi iu contra delegatului Austriei , d. Johann Staud, pentru aceleaşi consideraţiuni. împotriva delegatului muncitoresc italian, s’a făcut deasemeni o contes-taţie pe consideraţiunea că, corporaţiunile fasciste fiind organizaţiuni mixte, de patroni şi muncitori, aceştia din urmă n’au avut posiblitatea să numească prin organizaţiunea lor distinctă, şi în mod liber, un reprezentant. . . , , S’a constituit o comisiune pentru studierea diferitelor propuneri venite la preşedinţia Conferinţei in legătură cu diversele chestiuni ce figurează în ordinea de zi, propuneri, dintre cari unele foarte serioase şi extrem de interesante, venite in majoritate din partea marilor organizaţiuni internaţionale cari se ocupa cu problemele muncitoreşti şi sociale. DOLEANŢELE TINERETULUI De câteva zile se află la Geneva mai multe delegaţiuni de tineri muncitori manuali şi intelectuali, veniţi deraţiei sindicale internaţionale, pentru a prezenta Conferinţei memoriul întocmit de către „Uniunea internaţională a tineretului muncitor socialist” — memoriu acoperit cu câteva milioane de semnături de tineri muncitori sub 25 de ani, din aproape toate ţările membre ale Societăţii Naţiunilor. Prin acest memoriu se cere rezolvarea problemei șomajului tineretului. Lucrătorii dela franzelăria. Matache Teodorescu Fiul au câştigat contractul colectiv Lucrătorii brutali dela fabrica de franzele Matache Teodorescu Fiul au reuşit să încheie un contract colectiv, încă dela Începutul lunei Aprilie a. c. lucrătorii dela această fabrică au înaintat un memoriu de revendicări prin care cereau între altele, şi încheerea unui contract colectiv. După îndelungi tratative, atât la inspectoratul muncii cât şi la comisia de arbitraj obligatoriu de pe lângă judecătoria de muncă București, memoriul lucrătorilor a fost respins ca nefondat. După respingerea acestei prime acţiuni, spiritele fiind foarte agitate, s-a hotărât continuarea luptei prin grevă. In acest scop lucrătorii au declarat o grevă de 4 ore şi au înaintat patronului un nou memoriu prin care cereau: încheierea unui contract colectiv de muncă între patron și sindicat care să cuprindă: 1) Majorarea salariilor cu 100 lei săptămânal la toate categoriile și cu 50 lei săptămânal la panecedari. 2) Acordarea concediilor conform legii. 3) Oprirea oricărei concedieri în timpul vacanței. După grevă, patronul s-a prezentat la sediul sindicatului de la Casa poporului, unde tratând cu delegaţia lucrătorilor, condusă de d. N. Marian, secretarul Uniunii în alimentaţie, a semnat contractul colectiv, prin care lucrătorii câştigă: 1) Majorarea salariilor cu 50 lei săptămânal la lucrători şi cu 25 lei săptămânal la panacodari. 2) Acordarea concediilor conform legii. 3) Oprirea oricărei concedieri in timpul vacanţei. După semnarea contractului de către patron, prima echipă s-a dus la fabrică pentru a reîncepe lucru, iar restul lucrătorilor au ţinut o şedinţă de breaslă prin care şi-au manifestat dorinţa de a rămâne strâns legaţi în sindicatul lor de breaslă. Faţă de acest prim succes, Sindicatul lucrătorilor brutari şi franzelari din Bucureşti a hotărât intensificarea acţiunii de organizare a lucrătorilor brutari din fabricile şi atelierele Capitalei. Agitaţia funcţionarilor de bancă La sediul mişcării funcţionăreşti din B-dul. Domniţei No. 12, a avut loc ieri seara o consfătuire a funcţionarilor de bancă organizaţi în sindicatul funcţionarilor (S. F. B.), cu delegaţi pe întreprinderi. D. Dumitru Văjoreanu care prezidează, a desvoltat un raport referitor la scumpete şi a arătat că situaţia proastei salarizări a funcţionarilor de bancă, faţă de scumpete, cu regimul actual de fiscalitate excesivă ce împovărează tot mai mult condiţiunile de viaţă ale salarizaţilor bancari, impune imediata majorare a salarilor in raport cu indiciile de scumpete. D. P. Razi in numele funcţionarilor organizaţi, arată că desbinările care au dus la sciziunea de anul trecut, au contribuit foarte mult la această situaţie nemulţumitoare a funcţionarilor de bancă şi insistă asupra necesităţii de organizare temeinică în cadrele federaţiei. D. A. Tonică ocupându-se de sprijinul acordat băncilor de către Banca Naţională a României, care le-a preluat portofolii de miliarde, crede că acelaş sprijin il merită şi majoritatea funcţionarilor acestor bănci. In acest sens propune întocmirea unui memoriu bine documentat, pe baza de date statistice, care să fie înaintat d-lui guvernator al Băncii Naţionale. D. N. Georgescu raportează că,orariul de lucru în bănci nu se aplică din cauza derogărilor introduse In decizia care reglementează acest orariu. Cere ca organele de control ale ministerului muncii să-şi facă datoria sancţionând pe contravenienţi. Moartea unui vechi socialist Eri a încetat din viaţă. In Capitală, un vechi militant socialist, lucrătorul tâmplar Grigore Ştefănescu, care a activat în mişcarea muncitorească social-democrată, 48 de ani fără întrerupere. Incinerarea lui Ştefănescu va avea loc azi după amiază, la orele 4, la crematoriul „Cenuşa“. Lucrătorii C. F. R. refuză primele Comitetele asociaţiilor „Tracţiunea”, „Cercul focarilor” şi depoul C. F. R., întrunite în şedinţă comună din 7 Iunie 1935, la sediul acestora din calea Griviţei 213, a hotărît a nu primi primele calculate după noua instrucţie a acestor prime, considerând că acest fel de calcul ii reduce la un salariu de foame şi nu înţeleg să cedeze nici un pas din drepturile câştigate anterior, cu atâta trudă. de la"palat Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 7 Iunie 1935 M. S. Regele a avut invitaţi la dejun pe: Delegaţia Bisericei Anglicane. D. G. Tătărescu, Preşedintele Consiliului de Miniştri I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României D. Al. Lapedatu, Ministrul Cultelor şi Artelor D. General UBasievici, Mareşalul Curţii D. Ernest Urdărianu, Prefectul Palatului D. Căp. Comandor Fundăţeanu Preda, Adjudant de serviciu. După amiază M. S. Regele a primit în audienţă pe: D. G. Tătărescu, Preşedintele Consiliului de Miniştri D. N. Titulescu, Ministrul Afacerilor Străine D. Gr. Dimitrescu, Guvernatorul Băncei Naţionale cu delegaţia Băncei Naţionale, D. George Plagino. De la corul învăţătorilor din Bucureşti Astăzi 8 iunie, a. c. orele 6 d. a. va avea loc repetiţia specială a Corului învăţătorilor din Bucureşti, în vederea desvelirei statuei marelui Spiru Haret. Repetiţia va avea loc la noul sediu al corului de la societatea Institutorilor din str. inginer Salygni No. 2. Toți membrii societății sunt rugați să nu lipsească. -------------- .ug» ■ Pentru un orb Orbul Zaharia Nicolae Golcea este în imposibilitate de a-şi câştiga existenţa. Soţia lui este bolnavă în spital. Nouă copii se prăpădesc de foame. Ei sunt goi şi desculţi. La chirie sunt datori. Oamenii de bine sunt rugaţi să le vie în ajutor. Adresa: str. Păculescu 77. moartea distinsului magistrat Tudor Brăsioiu Tânărul judecător de la tribunalul Ilfov Tudor Brăiloiu s-a stins deodată, în consternarea şi regretul profund simţit al magistraţilor şi advocaţilor din Capitală. Cu toată strângerea de inimă pentru prietenul blând şi loial, pentru judecătorul drept şi egal, însemnăm cu jale trecerea lui din viaţă, fiindcă avem credinţa şi sentimentul câ a pierit unul din prea rarii magistraţi croiţi prin temperament şi formaţiune spre misiunea atât de dificilă a păzitorilor legii şi a împărţitorilor justiţiei în mod egal faţă de toţi; fiindcă în acel tânăr potolit conştiincios şi de curaj erau aptitudini şi atitudini de mare folos ţării; fiindcă dispare cu el unul din rândurile generaţiei zbuciumate, care s’a format în timpul şi imediat după războiu încă în cultivarea valorilor supreme de adevăr, bine şi dreptate socială. Prin naştere şi alianţe, aparţinea ---------—---- . . . „ familiilor boereşti din Oltenia — şidin partea organizaţilor acunea ţie care-i da perspectiva unei ret din diverse ţări, şi din partea re- viei facile. Prin porniri şi cultură l-am ştiut alături de mentalitatea şi aspiraţiile noastre celor veniţi din sate, trecerea de partea mulţimii ţărăneşti şi muncitoreşti, prin gândire şi atitudine, ne face să deplângem şi mai mult pierirea lui. In ultimul timp personalitatea lui Tudor Brăiloiu s’a afirmat în aplicarea strictă şi curajoasă a unei axiome fundamentale a sistemului democratic: „Legea este una pentru toţi, fie că protegueşte, fie că pedepseşte". Dintr’odată s’a afirmat cu prestanţă judecătorul drept şi conştiinţa lui de puterea judecătorească, pe care Constituţia a creiat-o independenţă, gardiană în respectarea legilor şi drepturilor. Pentru tinereţea, pentru fiinţă dreaptă şi bună , plângem la mormântul său. VICTOR GODEANU Citiţi CUVÂNTUL UBER