Dimineaţa, iunie 1935 (Anul 31, nr. 10211-10240)

1935-06-10 / nr. 10220

Panina 2-a Na exista o cale sigură. Nu am crezut-o însă decât din clipa în care am între­buinţat. SEMORI SEMORI este mijlocul cel mai sigur împotriva remuş­­cărilor nedorite. SEMORI vă asigură în con­tra ori­cărei infecţiuni fiind un puternic desinfectant. SEMORI pune capăt grijilor la CÂRMACII SI DROSUERU Publications Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi, că, în ziua de 19 iunie 1935, orele 10 a. m., va avea loc în Mi­nisterul Muncii, Sănătăţii şi Ocroti­rilor Sociale, Calea Griviţei No. 64- 66, licitaţiune cu termen scurt, pen­tru aprovizionarea cu preparate de bismutic, necesare în combaterea si­filisului. Sunt invitate toate Casele de spe­cialitate sau reprezentanţii autori­zaţi ai acestor Case. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 88-110, din Legea Con­tabilităţii Publice şi regulamentul O. C. L. Garanţia de 5 la sută se va de­pune separat, în plic sigilat şi cu firma furnizorului. Condiţiunile caetului de sarcini şi tabloul materialelor se pot ve­dea în fiecare zi, în orele de lucru, la Serviciul Depozitelor de Medica­mente, Calea Dorobanţilor No. 39. p. Ministru, (ss) Dr. GANE Director, (ss) George Ionescu CÂhţT MQUî Idei asupra proble­melor actuale de N. i©R&Â A apărut în editura „Cugetarea“ in­teresanta lucrare a d-lui profesor N. Iorga, intitulată: „Idei asupra proble­­melor actuale“. E o carte extrem de preţioasă pen­tru oricare intelectual, căruia îi des­­vălue o serie întreagă de aspecte şi probleme ale vieţii politico-sociale de pe continent. După o pătrundere adâncă a stărilor de astăzi, eruditul nostru istoric evoca in paginile substanţiale ale acestei­­va­­loroase opere, fisionomia probabilă a Europei de mâine precum şi aceea pe care ar trebui să o aibă spre adevăratul proces al societăţii şi al umanităţii în genere. Ultima lucrare a d-lui profesor N. Iorga trebue citită. Întrucât ea mă­reşte în mod pozitiv capitalul cultural al fiecăruia. (2= & JURIST­I LA DUDQDI DC CAP SENZAŢIONAL! Beţia este vindecabilă Vă desobişnuiţi uşor de beţie cu ANTIALCQOL Produs francez cu rezultate sigure şi garantat. Nevătămător, se poate da şi fără ştirea pătimaşului Flaconul original Lei 140, 2 fi. su­ficient pentru succes Lei 250 Depozitul „ARCO”, Calea Călăraşilor No. 91, Bucureşti-IV­IBMBBmamBMa^BBgHBMMSg mpotenţa (Bărbaţi neputincioşi) Se wisîdecă repede prisi uwgere cm »»BUWEGEN fără piSîsSe it care nu atacă stomacul, inima, rinichii ca preparatele luate prin gură. Autorizat de Onor. Ministerul Sănătăţii. Nu aştep­­taţi agravarea boalei! Cereţi la principalele farmacii şi drogne­­rii numai „Buwegen”. Refuzaţi recomandarea altor preparate făcute de interesaţi. Literaturi lămuritoare trimite contra mărci pentru răspuns. „Repre­zentanţa Buwegen“ str. Vicen­­ţiu Babeş No. 2, București VI. Mcercafl Trei zile Această reţeta de frumuseţe Când vedeţi apărând pe pânză fata unei frumoase stele de cinema, pu­teţi fi sigură că frumuseţea ade­­meni­sre a Pielei şi a tenului ei nu e o si.’Aplă Întâmplare. Secretul ei poate îi şi al Dr. Pielea Dv. poate căpăta aceaşi frumuseţe covârşitoa­re* şi aceasta numai în 3 zile. Anu­mite ingrediente preţioase, între cari smântână proaspătă şi untd lemnul predigerat, sunt acum con­ţinute în noua Cremă Tokaion, cu­loarea albă (neunsuroasă), celebra Cremă de Paris. ’Cina sau două apli­cări pe zi dau pielei o viaţă nouă. Tonică, înălbitoare şi astringentâ, ea înlătură mai repede decât orice alt lucru porni dilataţi, coşurile, as­primea şi toate celelalte defecte ale tenului. Ea apără de acţiunea dis­trugătoare a murdăriei şi a prafu­lui, menţine tenul totdeauna fraged şi limpede şi formează o bază ideală pentru pudră, încercaţi chiar astăzi această simplă reţetă de frumuseţe şi veţi găsi cu puteţi compara fără sfială noul Dv. ten cu acel al stele­lor de cinema. Garantăm că crema Tokaion dă rezultate pe deplin sa­tisfăcătoare, altfel se restitue banii. De vânzare la toate farmaciile, dro­­gneriile şi parfumeriile din ţară. Noi preţuri reduse: Crema Tokaion, cu­loarea albă, la Lei 50.—, Crema To­kaion aliment, culoarea roză, la Lei 60.—. Să fie oare un blestem tară Copilul dv. nu umblă nici acum, încheeturile i-au rămas nedesvol­­tate, doctorul este îngrijat şi spune: Scrofuloză. Nu mai încape discu­ţie, copilul dv. are nevoie de băi de iod. Dar nici să vă părăsiţi casa şi gospodăria nu puteţi. Ce e de făcut atunci? Ceva foarte simplu: Recurgeţi la renumita Sare natu­rală de Iod de Bazna, care dă oricui posibilitatea de a face o cură com­plectă de iod în casă, dispensând lu­mea de orice cheltuială de deplasare şi întreţinere într’o localitate bal­neară. Văzând cu ochii, o să vă daţi seama cum oasele şi încheeturile co­pilului dv. se întăresc şi devin nor­male. Primii paşi ai copilului sunt uimiţi de către mamele recunoscă­toare, paşii Baznei, fiindcă ei se da­torează iodului miraculos de Bazna. Sare naturală de Iod de Bazna se găseşte de vânzare la toate farma­ciile şi drog­eriile în pachete origi­nale a 1 și 4 kgr. RADIO predatul violonist SANDU MARCU şi diseurul FLORIAN concertează la restaurantul Ghiţă Iordăchescu Programul pentru Duminică 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. motive de Strauss şi Zeller; J. Strauss: Tric-trac, polică. 23.00: Radio Jurnal. 23.20: Continuarea concertului: Le­­har; Două valsuri din „Ciocârlia“; Friedmann-Gärtner: Două valsuri vie­­neze; Friml: Cântec de leagăn; Desor­­mes: Polka mandolinelor; Mendelssohn: Marş nupţial din „Visul unei nopţi de vară“.. GRUPUL DE NORD MILANO 17.50: Cronica radiofonică; 18: Concert de orch.; 20.15: Rezultate sportive. Plăci; 21.30: Semnal orar, plăci; 22: Adriana Lecouvreur, comedie dramatică în 4 acte. PRAGA 17: Bratislava, concert al orch. radio; 18.30: Conf.; 19: Emisiune germană; 20: Inf.; 21: Kosice, muzică ușoară; 21.40: Feuilleton; 22.15: Con­cert al­ orch. radio; 33.15: Ultimele 19.15: Muzică de dans (discuri): Două foxtroturi din filmul „Petre, Paul fi Nanette“, de Grothe, (arch. Ludwig Rath. H. M. V.); Intr’un chioşc, tango de Egen şi In grădina de trandafiri din La Plata, tango de Rosen, (orch. O­­deon...­); Braziliana, rumba, de Femic şi Păpuşe hai, slowfox de Vasilescu, (voce: Jean Marcu, H. M. V.); Vals imperial, de Joh. Strauss şi Dynami­­den, vals de Jos. Strauss, (orch. Will. C.); Tot ce am este al tău, de Adam­son şi Foxtrot, de Grey, (orch. Savoy. C); Cred că am întâlnit azi fericirea, slowfox de Busch şi Amintiri, tango de Pörschmann, (orch. Ludwig Roth. H. M. V.); Paso doble şi Vals spaniol, de Mateo, (orch. José Lucchesi. Gramo­fon). UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Prof. Alexandru Marcu: Vezu­­viul. 20.20: Noutăţi (discuri). 21.00 „Să dansăm“, după compoziţii româneşti. Jazzul Radio: Andreescu: Noi doi sub o umbrelă, foxtrot;­­Vasiles­cu: Ultimul buchet, tango; Ionel Fer­mie: Dormi păpușe noapte bună, slow; Elly Roman: Anitta, tango; Manzatti: Valsul e cântecul iubirii, vals; Corolo­­gos; Te iubesc, tango; Eugen Seno: Doamna mea, spune-mi da, slow; Elly Roman: Dicitta, rumba; Nicul Abero: Te voi iubi Jon Jou, vals; Dendrino: Calea Victoriei, foxtrot; Elly Roman: Zi şi noapte, tango; Vasilescu: Sunt o cârpă în amor, slow; Claude Romano: De ce-ai plecat, vals; Vasilescu: Ţi-am cântat, la geam, bolero; Jean Marcu: Corina, tango; Elly Roman: La un colţ de stradă, slow; Halm: Bumba cisma­­rilor; Dorel Livianu: Cui să cânt tri­steţea mea, tango; Ionel Fermie: Ră­mâi cu bine, tango; Manzatti: Tot ce vrei, foxtrot; Mişu Iancu: Zadarnic caut fericirea, tango; Jules Rubin: Dragostea-i un roman, foxtrot. 22.30: Rezultatele sportive de Gh. Tari. 22.40: Dansăm mai departe. Orche­stra Radio: Ivanovici: Valurile Dunării, 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 10.00: Solemnitatea desvelirii monu­mentului lui Spiru Haret. ORA RELIGIOASA 11.30: Predică de Pr. Tom­a Chiricuţă. 11.45: Cronica vieţii religioase de Pr. C. Dron. 12.00: Concert de muzică religioasă. Corul Bis. „Domniţa Bălaşa” dirij. de Ion Chirescu; M. Barcă: Veniţi să ne închinăm; G. Muzicescu: Heruvicul şi Capre împăratul; Ioana Ghika Comâ­­neşti: Răspunsurile mari; Macarov, în­gerul a strigat; Astăzi tot trupul se ve­seleşte. 12.30: Concert de prânz. Orchestra Radio: Em. Bach; Uvertură la „Ham­let”; Ketelbey: Cockney, suită; Kal­man: Potpuriu din „Contesa din Chi­cago”. 13.30: Cota Dunării. Spectacole. Con­ferinţe. 13.40: Muzică variată (discuri). U­­vertură la opereta „Liliacul“, de Jon­­ Strauss, (arch. Filarmonica din Berlin, dirij. de Bruno Walter, C.); Vals şi Ca­valcadă din „Hansel şi Gretel“, de Humperdinck (arch.. Operei din Berlin, dirij. de Schmalstich, H. M. V.); Arii din „Evanghelistul“, de Kienzl şi „Pa­iaţe“, de Leoncavallo, (Joseph Schmidt. O); Din ţări străine, suită de Mos­­kowsky, (orch. Operei din Berlin dirij. de Schmalstich. H. M. V.); Dansul făcliilor, de Meyerbeer, (orch. Operei din Berlin, dirij. de Leo Bloch. H. M. V.).14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio Jurnal. 14.40: Muzică uşoară (discuri); Fru­moasa Argentina, de Winkler şi Nunta la Kater Murr, de Landschutz, (orch. Will Grahe, H. M. V.); Două serenade, de Rust şi Busch, cântate de Walter Ludwig şi orchestra sa, (H. M. V.); Două foxtroturi de Robin şi Gordon, (orch. B. B. C. C.); Viaţa in craterul Vienez de Translateur şi Plăcerile pă­durei, valsuri exec. de orch. Columbia,­­ vals. Kochmann: Două foxtroturi pe (C); Două foxtroturi de Ronell şi Churchill, orch. Don Bestor H. M. V.). 16.00: Sărbătorirea desvelirii monu­mentului la Spiru Haret, de către Asoc. învăţătorilor. Corul Asociaţiei, condus de N. Oancea. Cuvânt introductiv de Prof. Gh. Adamescu. N. Oancea: Cân­tece pentru copii; Beethoven: Priveşte sus; Gh. Dima: De Tine se bucură; N. Oancea: Cântecul fusului; Sabin Dră­­goi: Cucu; I. Borgovan: Opincuţa mea; I. Şumsky: Veselie; N. Oancea: Pe marginea Dunării: (solo soprană: d-ra M. Diaconescu); I. Velceanu: Păstorul; Sabin Drăgoi: Doina. ORA SATULUI 17.00: Şezătoarea Liceului internat: Şcoala şi Cultura Română“, sub direc­ţia Dr. C. A. Theodorescu. 17.45: Gazeta sătenilor. 18.00: Jocuri româneşti.. .Taraful Io­­niţă Bădiţă; Tărăşelul; Alunelul'; Ma­ri­oara Sârba din Câmpulung;' Sârba din Găvarm; Horii din Găvana;­­De­­dpi ca la Câmpulung: Băluţa. 10.00: Cartea cea bună de P. I. Pa­­padopol. f.1, 23,35: Plăci­;...3^45; inf.f I BUN pentru toate întrebuinţările Scopuri medicinale, pentru birouri şi uzurile casnice: Saponiere proprii Brevetate Cereţi mostre gratuite : la Farmacii, Droguerii, Parfumerii I Alunii Soc. An. Română I KPSI, pentru !’* w 8 8 u Industria Chimică Bucureşti IV, Str Ziduri între vii 11—17. Telefon: 2­47 13 Act de mulţumire Am suferit timp de 10 ani din cauza VARICELOR şi cam­ în ultimul timp mi-au produs şi o hemoragie foarte puternică. Astăzi sunt complect vindecat ru­inat graţie tratamentului prin INJECŢII al d-lui Dr. G. CUCOŞ, din Cal. Rahovei 36, căruia îi aduc cele mai călduroase mulţumiri. BERNHARD LEOPOLD Str. Udricani No. 11 Citiţi „Realitatea Ilustrată“ 7*r" ' DIMINEAŢA imanTinnii—i iibít m íimm «irifwrw ibkh Boli ale vaselor Medici clinicieni foarte apreciaţi ai n­edicinei interne, au obţinut cele mai bune rezultate cu apa naturală puritivă „FRANZ-IOSEF” ca laxa­­tiv, chiar în cazuri de paralizie par­ţială. In farmacii şi drognerii. Fia Bella ia Opera din Viena VIENA. —­ In seara de 4 Iunie s’a reprezentat la Opera de stat din­ Vie­na opera „Rigoletto’’ de Verdi, cu Piccaver în rolul ducelui de Mantua și cu Pierotle în rolul lui Rigoletto. Rolul Gildei a fost jucat de tânăra cântăreață româncă doamna Pia Boi­­la. Debutul doamnei Pia Boila pe scena Marei Opere de la Viena cons­tituie un strălucit succes românesc. Cântăreaţa a fost des aplaudată la scenă deschisă şi chemată de ne­numărate ori la rampă. Presa viene­­ză scrie în termeni elogioşi despre talentul şi vocea tinerei cântăreţe. Jhlâtd r NU DOATE F!­a în bogata colecţie găsiţi Strîpuri cu peniţa, de aur die 14 c.r» dela 325—1100 Lei Creioane dela 90—350 Lei tedeum l'KKn.E fawwi.f M U CMjlEMTOT TURNEUL GEORGE VRACA Joacă in toată ţara marele succes INTIMITĂŢI celebra comed­e a lui Noel Gaward în frunte cu Maria Antonova George Vraja Francesca Cristian Aurel I. Maiean Beg­a: Victor Besinowsky — Decoruri: Petrescu Muscă Muzica : Reginald Dean ITIN­ERARIU­L Duminică 9 Iunie, BLAJ. Luni 10 Iunie, CLUJ Marţi 11 Iunie, BISTRIŢA. Miercuri 12 Iunie, DEJ. Joi 13 Iunie, BAIA-MARE. Vineri 14 Iunie, SIGHET-MARIN. Sâmbătă 15 Iunie, SATU-MARE. Duminică 16 Iunie, ORADEA. Luni 17 Iunie, ARAD. Marţi 18 Iunie, TIMIŞOARA. Miercuri 19 Iunie, REŞIŢA. Joi 20 Iunie, ORAVIŢA. Vineri 21 Iunie, LUGOJ. Sâmbătă 22 Iunie, BRAD. Duminică 23 Iunie, DEVA. Luni 24 Iunie, ORAŞTIE. Marţi 25 Iunie, PETROŞANI. Miercuri 26 Iunie, CARANSEBEȘ Joi 27 Iunie, B.­HERCULANE. Vineri 28 Iunie, T­E SEVERIN. Sâmbătă 29 Iunie, TARGU-JIU. Duminică 30 Iunie, CRAIOVA. TRIBUNA MUNCITOREASCĂ Desbaterile conferinţei internaţionale a muncii Corespondenţă particulară a ziarului „Dimineaţa“ GENEVA, 5.­­ Marţi 4 Iunie a. c. s-a deschis la Geneva a 19-a confe­rinţă internaţională a muncii. Conform tratatului de pace, art. 389, statele membre ale Societăţii Naţiunilor, sunt obligate a trimete la aceste conferinţe, care se ţin de obiceiu odată pe an, câte o delegaţie compusă din delegaţi reprezentând guvernul, un delegat reprezentând patronatul şi un delegat reprezentând salariaţii. Aceştia din urmă sunt de­semnaţi de către cele mai reprezen­tative organizaţiuni de patroni şi salariaţi. Fiecare delegat are dreptul să fie însoţit de unul sau doi consilieri tehenici pentru fiecare punct din or­dinea de zi a conferinţei. DELEGAŢIA ROMÂNA Delegaţia română la această confe­rinţă se compune din d-nii: Vaier Roman subsecretar la ministerul muncii şi Mihail Enescu directorul general al Casei centrale a asigurări­lor, ca delegaţi ai guvernului; consi­lieri tehnici sunt d-nii St. Cunescu directorul general al muncii şi M. Constantinescu directorul serviciului de studii şi statistică din acest mi­nister, d. ing. C. R. Mircea, este dele­gat al U. G. I. R. (patronatul), iar d. I. Mirescu delegat al Confederaţiei generale a muncii (salariaţii), având conslier tehnic pe d. N. Munteanu secretarul Uniunei lucrătorilor me­­talurgişti. DESCHIDEREA CONFERINŢEI Conferinţa a fost deschisă de d. De Michelis preşedintele consiliului de administraţie al B. I. M., în nu­mele căruia a rostit câteva cuvinte de bun venit delegaţilor şi consilieri­lor prezenţi. D-sa a anunţat că din cele 68 de state membre ale B. I. M., sunt reprezentate în conferinţă prin delegaţii respectivi, 48 de state. Printre acestea sunt reprezentate­ în această sesiune trei state de­ curând intrate: Afganistan, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Republicelor Sovietice. Statul egiptean, care nu face Încă parte din Societatea Naţiunilor, a trimes la conferinţă un observator. Compoziţia conferinţei în anul a­­cesta este aceasta: 83 delegaţi ai gu­vernelor, 34 delegaţi patronali, 34 de­legaţi muncitoreşti. In total 151 de­legaţi, însoţiţi de 237 consilieri tehnici. Sunt reprezentate anul aces­ta 4 state şi 20 delegaţi în plus faţă de anul trecut. , OMAGIU LUI ALBERT THOMAS înainte de a intra în discuţia pro­gramului, conferinţa a ţinut să aducă un omagiu de recunoştinţă, memo­riei organizatorului B. I. M., Albert Thomas, ascultând în picioare cu­vintele preşedintelui. D. De Michelis, face apoi o dare de seamă asupra activităţii consiliu­lui de administraţie pe anul trecut— de la ultima conferinţă până astăzi — după care se procedează la alege­rea preşedintelui conferinţei în per­soana d-lui Frederic Creswell, dele­gat al guvernului Africei de Sud, fost ministru al muncii. COMISIUNILE După amiază grupurile s’au întru­nit separat pentru alegerea vicepre­şedinţilor conferinţei, câte unul din partea fiecărui grup. Grupul delegaţilor guvernelor a de­semnat ca vicepreşedinte pe d. Paul Berg (Norvegia); grupul patronilor pe d. ing. C. Mircea (România), gru­pul muncitorilor pe d. Jouhaux (Franţa). A fost apoi aleasă o comisiune de verificare a mandatelor, care urmea­ză ca să decidă asupra contestaţiilor introduse în contra numirii delega­ţilor unor anumite ţări. Astfel comi­­siunea aceasta va avea să se ocupe în primul rând cu contestaţia intro­dusă de d-nii I. Mirescu (România) şi Topalovitch (Iugoslavia) în contra valabilităţii mandatului d-lui Ivan Ilieff, delegat muncitoresc din Bul­garia, pe motivul că a fost numit contrar art. 389 al. 3 din Tratatul de Pace, care spune că delegaţii munci­torilor şi ai patronilor, nu pot fi de­semnaţi decât de către cele mai re­prezentative organizaţiuni libere de muncitori sau de patroni, distinct organizate, pe când actualele organi­­­­zaţiuni din Bulgaria sunt corpora­­ţiuni cu caracter etatist, iar d. Ik­eff a fost numit de guvern şi nu ales de­­ către muncitori în mod liber prin or­­ganizaţiunea lor distinctă. ALTE CONTESTAŢII O contestaţie similară a fost intro­dusă şi iu contra delegatului Austriei , d. Johann Staud, pentru aceleaşi con­­­­sideraţiuni. împotriva delegatului muncitoresc­­ italian, s’a făcut deasemeni o contes-­­­taţie pe consideraţiunea că, corpo­­raţiunile fasciste fiind organizaţiuni­­ mixte, de patroni şi muncitori, aceş­tia din urmă n’au avut posiblitatea să numească prin organizaţiunea lor distinctă, şi în mod liber, un repre­zentant. . . , , S’a constituit o comisiune pentru studierea diferitelor propuneri ve­nite la preşedinţia Conferinţei in legătură cu diversele chestiuni ce fi­gurează în ordinea de zi, propuneri, dintre cari unele foarte serioase şi extrem de interesante, venite in ma­joritate din partea marilor organiza­­ţiuni internaţionale cari se ocupa cu problemele muncitoreşti şi sociale. DOLEANŢELE TINERETULUI De câteva zile se află la Geneva mai multe delegaţiuni de tineri mun­citori manuali şi intelectuali, veniţi deraţiei sindicale internaţionale, pentru a prezenta Conferinţei memo­riul întocmit de către „Uniunea in­ternaţională a tineretului muncitor socialist” — memoriu acoperit cu câteva milioane de semnături de tineri muncitori sub 25 de ani, din aproape toate ţările membre ale So­cietăţii Naţiunilor. Prin acest memoriu se cere rezol­varea problemei șomajului tinere­tului. Lucrătorii dela franzelăria. Matache­ Teodorescu Fiul au câştigat contractul colectiv Lucrătorii brutali dela fabrica de franzele Matache Teodorescu Fiul au reuşit să încheie un contract co­lectiv, încă dela Începutul lunei Aprilie a. c. lucrătorii dela această fabrică au înaintat un memoriu de reven­dicări prin care cereau între altele, şi încheerea unui contract colectiv. După îndelungi tratative, atât la inspectoratul muncii cât şi la comi­sia de arbitraj obligatoriu de pe lân­gă judecătoria de muncă București, memoriul lucrătorilor a fost respins ca nefondat. După respingerea acestei prime acţiuni, spiritele fiind foarte agita­te, s-a hotărât continuarea luptei prin grevă. In acest scop lucrătorii au declarat o grevă de 4 ore şi au înaintat patronului un nou memoriu prin care cereau: încheierea unui contract colectiv de muncă între patron și sindicat care să cuprindă: 1) Majorarea salariilor cu 100 lei săptămânal la toate categoriile și cu 50 lei săptămânal la panecedari. 2) Acordarea concediilor conform legii. 3) Oprirea oricărei concedieri în timpul vacanței. După grevă, patronul s-a prezen­tat la sediul sindicatului de la Casa poporului, unde tratând cu delegaţia lucrătorilor, condusă de d. N. Ma­rian, secretarul Uniunii în alimen­taţie, a semnat contractul colectiv, prin care lucrătorii câştigă: 1) Majorarea salariilor cu 50 lei săptămânal la lucrători şi cu 25 lei săptămânal la panacodari. 2) Acordarea concediilor conform legii. 3) Oprirea oricărei concedieri in timpul vacanţei. După semnarea contractului de că­tre patron, prima echipă s-a dus la fabrică pentru a reîncepe lucru, iar restul lucrătorilor au ţinut o şedin­ţă de breaslă prin care şi-au mani­festat dorinţa de a rămâne strâns legaţi în sindicatul lor de breaslă. Faţă de acest prim succes, Sindi­catul lucrătorilor brutari şi franze­la­ri din Bucureşti a hotărât intensi­ficarea acţiunii de organizare a lu­crătorilor brutari din fabricile şi atelierele Capitalei. Agitaţia funcţionarilor de bancă La sediul mişcării funcţionăreşti din B-dul. Domniţei No. 12, a avut loc ieri seara o consfătuire a func­ţionarilor de bancă organizaţi în sindicatul funcţionarilor (S. F. B.), cu delegaţi pe întreprinderi. D. Dumitru Văjoreanu care pre­zidează, a desvoltat un raport refe­ritor la scumpete şi a arătat că si­tuaţia proastei salarizări a funcţio­narilor de bancă, faţă de scumpete, cu regimul actual de fiscalitate ex­cesivă ce împovărează tot mai mult condiţiunile de viaţă ale salarizaţi­lor bancari, impune imediata majo­rare a salarilor in raport cu indi­ciile de scumpete. D. P. Razi in numele funcţionari­lor organizaţi, arată că desbinările care au dus la sciziunea de anul trecut, au contribuit foarte mult la această situaţie nemulţumitoare a funcţionarilor de bancă şi insistă a­­supra necesităţii de organizare te­meinică în cadrele federaţiei. D. A. Tonică ocupându-se de spri­­jinul acordat băncilor de către Ban­ca Naţională a României, care le-a preluat portofolii de miliarde, cre­de că acelaş sprijin il merită şi ma­joritatea funcţionarilor acestor bănci. In acest sens propune întoc­mirea unui memoriu bine documen­tat, pe baza de date statistice, care să fie înaintat d-lui guvernator al Băncii Naţionale. D. N. Georgescu raportează că,­o­­rariul de lucru în bănci nu se aplică din cauza derogărilor introduse In decizia care reglementează acest o­­rariu. Cere ca organele de control ale ministerului muncii să-şi facă datoria sancţionând pe contrave­nienţi. Moartea unui vechi socialist Eri a încetat din viaţă. In Capi­tală, un vechi militant socialist, lu­crătorul tâmplar Grigore Ştefănes­­cu, care a activat în mişcarea mun­citorească social-democrată, 48 de ani fără întrerupere. Incinerarea lui Ştefănescu va a­­vea loc azi după amiază, la orele 4, la crematoriul „Cenuşa“. Lucrătorii C. F. R. refuză primele Comitetele asociaţiilor „Tracţiu­nea”, „Cercul focarilor” şi depoul C. F. R., întrunite în şedinţă comună din 7 Iunie 1935, la sediul acestora din calea Griviţei 213, a hotărît a nu primi primele calculate după noua instrucţie a acestor prime, con­siderând că acest fel de calcul ii re­duce la un salariu de foame şi nu înţeleg să cedeze nici un pas din drepturile câştigate anterior, cu a­­tâta trudă. de la"palat Mareşalul Curţii Regale face cu­noscut următoarele: In ziua de 7 Iunie 1935 M. S. Re­gele a avut invitaţi la dejun pe: Delegaţia Bisericei Anglicane. D. G. Tătărescu, Preşedintele Con­siliului de Miniştri I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Pa­triarhul României D. Al. Lapedatu, Ministrul Culte­lor şi Artelor D. General UBasievici, Mareşalul Curţii D. Ernest Urdărianu, Prefectul Palatului D. Căp. Comandor Fundăţeanu Preda, Adjudant de serviciu. După amiază M. S. Regele a primit în audienţă pe: D. G. Tătărescu, Preşedintele Con­siliului de Miniştri D. N. Titulescu, Ministrul Afaceri­lor Străine D. Gr. Dimitrescu, Guvernatorul Băncei Naţionale cu delegaţia Băn­­cei Naţionale, D. George Plagino. De la corul învăţătorilor din Bucureşti Astăzi 8 iunie, a. c. orele 6 d. a. va avea loc repetiţia specială a Co­rului învăţătorilor din Bucureşti, în vederea desvelirei­ statuei marelui Spiru Haret. Repetiţia va avea loc la noul se­diu al corului de la societatea Insti­tutorilor din str. inginer Salygni No. 2. Toți membrii societății sunt ru­gați să nu lipsească. -------------- .ug» ■ Pentru un orb Orbul Zaharia Nicolae Golcea este în imposibilitate de a-şi câştiga existenţa. Soţia lui este bolnavă în spital. Nouă copii se prăpădesc de foame. Ei sunt goi şi desculţi. La chirie sunt datori. Oamenii de bine sunt rugaţi să le vie în ajutor. Adresa: str. Păculescu 77. moartea distinsului magistrat Tudor Brăsioiu Tânărul judecător de la tribuna­lul Ilfov Tudor Brăiloiu s-a stins deodată, în conster­narea şi regretul profund simţit al magistraţilor şi advocaţilor din Capitală. Cu toată strângerea de inimă pen­tru prietenul blând şi loial, pentru judecătorul drept şi egal, însemnăm cu jale trecerea lui din viaţă, fiind­că avem credinţa şi sentimentul câ a pierit unul din prea rarii magis­traţi croiţi prin temperament şi for­maţiune spre misiunea atât de difici­lă a păzitorilor legii şi a împărţitori­­lor justiţiei în mod egal faţă de toţi; fiindcă în acel tânăr potolit conştiincios şi de curaj erau aptitu­dini şi atitudini de mare folos ţă­rii; fiindcă dispare cu el unul din rândurile generaţiei zbuciumate, ca­re s’a format în timpul şi imediat după războiu încă în cultivarea va­lorilor supreme de adevăr, bine şi dreptate socială. Prin naştere şi alianţe, aparţinea ---------—---- . .­­ . „ familiilor boereşti din Oltenia — şi­din partea organizaţ­ilor ac­une­­a ţi­e care-i da perspectiva unei ret din diverse ţări, şi din partea re- viei facile. Prin porniri şi cultură l-am ştiut alături de mentalitatea şi aspiraţiile noastre celor veniţi din sate, trecerea de partea mulţimii ţărăneşti şi muncitoreşti, prin gân­dire şi atitudine, ne face să deplân­gem şi mai mult pierirea lui. In ultimul timp personalitatea lui Tudor Brăiloiu s’a afirmat în apli­carea strictă şi curajoasă a unei a­­xiome fundamentale a sistemului democratic: „Legea este una pentru toţi, fie că protegueşte, fie că pedep­seşte". Dintr’odată s’a afirmat cu prestanţă judecătorul drept şi con­ştiinţa lui de puterea judecătorească, pe care Constituţia a creiat-o inde­pendenţă, gardiană în respectarea legilor şi drepturilor. Pentru tinereţea, pentru fiinţă dreaptă şi bună , plângem la mor­mântul său. VICTOR GODEANU Citiţi CUVÂNTUL UBER

Next