Dimineaţa, ianuarie 1936 (Anul 32, nr. 10423-10453)
1936-01-01 / nr. 10423
Copilul Dv. , răcit.ţi trebuie săvaţi măsurile necesare ca să împiedicaţi agravarea acestei situaţii. Aveţi la îndemână pentru sănătatea copilului Dvs. un produs de valoare „JAWOI" care va îndepărta cauzele răului şi-i va reda vioiciunea atât de necesară unui copil, punându-l la adăpost de toate neplăcerile unui anotimp friguros și umed. IM ANTINEVRALGICUL IDEAL Cutia cu 3 tablete lei 9 Ld Farmacii şi Croquerii NICOLAE SARU BUCUREȘTI PASAGIUL ROMÂN, 31 H fUILtflZOOJfL CUR»I «?eGAl6 sv/ RADIO - MISCHONZNIKY București, Str. Coltei 7 Oferă cele mai moderne aparate de radio la priză «1 baterie HERALD 329 Paris, Londra, Roma, Berlin, la orice oră Marti 01T Cui. Maisă Itieania Cai f. Silvestru tir. 5 leveti 5E§S31 Decenii Răî. soarelui 7.56 — Ap. soarelui 16.44 RADIO 1875 mProgramul pentru Marţî RADIO-ROMANIA 30 kw. 160 kHz. 364,5 m, BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.30; Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.35: Concert de prânz — Orchestra Ionel Cristea şi P. Alexandru Canto. Arii naţionale, seara, tango de Mia Braia; Cântec de dragoste, de Bixio; Flori, de lotus, vals de Olsen; Arii, naţionale. 13.15—13.25; Sport. Ştii artistice. 13.30; Continuarea concertului: Potpuri din Liliacul de Johan Strauss; La fereastra unde doarme o pisică, tango de Vasilescu; Unde se cântă şi se bea, de Vintilescu; Hai troica, tango de Corologos; Menuet de Bolzoni; Intermezzo de Culotta; Arii naţionale. 14.15: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului; Prăjituri dintr-o mică cofetărie, potpuriu de Benatzky; Serenadă de Lehar; Arii naţionale. 15.00: Ultimile ştiri. 18.00: Lectură din „Conaşhi“ de Gh. Brăescu. 18.15: Concert de după amiază — Muzică variată (discuri); Uvertură la Iolantica de Sullivan (orchestră simfonică, dirijată de Sargent — H. M. V.); Două sonate de Scarlatti şi Preludiile No. 3 şi 24 de Chopin (pian: Zilcher — C); Drăguţ şi sărac de Barnby şi Cântec de mulţumire de Allitsen (voce: Essie Ackland — H. M. V.); Arleziana, suită de Bizet (orchestra Simfonică din Filadelfia, dirijată de Stokowsky — H. M. V.). 19.00: Sărbătorile anului nou în antichitate de C. Gerota. 19.15: Muzică uşoară (discuri): Fox Intermezzo de Pressor şi Când ceasul bate 12, de Grothe (Gramofon); Romanţă necunoscutei, de Jean Boyer şi Scandal de Warren (voce: George Milton— C); Mereu împreună şi Blues de Crumit (voce: Frank Crumit — H. M. V.); Valsuri de Ernst şi Rieder (H. M. V); Rumba de Riestra şi Dans cuban de Castellanos (C.); Bonsoir. de Andreescu şi Un căntec de ţigan pribeag de Dendrino (voce: Moscopol — H. M. V.) Niciodată n’au cântat viorile atât de frumos de Melichar şi Fericit sunt, fericit rămân, de Sauer (H. M. V.). 20.00: Radio jurnal. Viaţa culturală. 20.15: Cântece vesele dela noi şi de Mara REVELION La Motanul Negru Rahovei, 192. - Reţineţi mese la timp pretutindeni (canto: D-rele Dimar, Alexandra Grozea şi G. Georgescu. Conducerea: Th. Sibiceanu); România: Am un lc la inimioară, de Petrovici (Georgescu); Franţa: Urmaţi-mă, de Mistinguet-Chagnon (Dimar); Germania: In Heidelerg iubit-am prima oară, de_ Raymond (Dimar); Rusia: a) Sufleţelul leliţei; b) In grădina casei mele (Aiex. Grozea); Anglia: Cântec scoţian (Dimar); Elveţia: Vals tiolez de Fryberg (Dimar); România: 1) Am un foc la inimioară, de Petrovici: 2) Ciocârlia. 20.45: Răvaşe de anul nou de Horia Furtună. 21.00: Retransmitem de la „Radio-Bucureştii veseli“ un program de Reverlon. 21.00: Urarea Societăţii de Radiodifuziune. 24.00—2.00: Muzică de petrecere (discuri). GRUPUL DE NORD MILANO. — 18.15: Muzică de dans; 19: ştiri agricole; 20: Muzică variată; 21.05: Semnal orar; 21.25: Jurnalul radio, bul. met.; 21.30: Cavalerul lunelor, operetă in 3 acte de Ziehrer. PRAGA. .. 17: Muzică; 18: Pentru copii; 18.20: Pentru lucrători, scene de Reveillon din diverse epoci; 18.40: Cântece; 19: Plăci; 19.10: Emisiune germană; 19.55: Plăci; 20.15: Brno; 21.45: Ini. 23.30: Program de Reveillon; 0.30: Program variat; 1.10: Plăci. VTENA. — 17.05: Filme sonore (plăci) 17.55: Emisiune veselă; 18.25: Concert; 19: Conf.; 19.25: ..Reveillon”; 19.45: Ora, met. Programul de mâine; 19.55: „Liliacul” operetă de Johann Strauss; 23: Ştiri; 23.10: „La mulţi ani” cabaret de Reveillon; 0.55: Felicitările de Anul Nou, ale postului de radio; 1.05: Muzică de Anul Nou. BUDAPESTA. — 17.10: Conf.; 17.45: Ora, met.; 18: Conf.; 18.15: Orca, de ţigani Lakatos; 19.20: Concert vesel; 21.20: Ştiri; 21.50: Seara de Reveillon. VARŞOVIA. — 17.15: Melodii uşoare; 19.30: Schiţă literară; 19.45: Programul de mâine; 20.05: Reclame 20 35: Int. 17.45: Cântece; 18:Conf.; 18.15: Placi; 13.50: Poşta radio; 19: Recital de pian; sportive; 20.50: Causerie; 21: Monolog de Reveillon; 21.10: Melodii din opere; 22: Radio jurnal; 24: Corn. met.; 1.30: Muzică de dans (plăci). , «'•' 1875 Programul pentru Miercuri m. RAlJIQ-ROMAJVK 20 kw. I UNIVERSITATEA R. „„ 160 kHz. “• BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.30. Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.35: Concert de prânz. — Muzică uşoară (discuri). Două slow-foxtroturi de Balz şi Böhmelt (Kristal); Două şansonete de Simons şi Connelly (voce: Saint Granier — C); Omul cu acordeonul, fox de Knox şi Timpuri vechi, slowfox de Carr (C.); Potpuriu de valsuri, de Morena (Kristal); Două cântece ruseşti (voce: Lescenco — C); Tango de Keif (voce: Petroff — HMV.); Foaie verde foi de praz şi Maria neichii Marie (voce: Zavaidoc — C.). 13.15—13.25: Sport. Ştiri artistice. Bursa. 13.30: Muzică românească — Taraf ni Ion Matache: Dela primărie ’n sus: Hora Nunţii; Din Poiana Vadului, doină; Sălbărelul: Sârba ca la Vâlcele. Petrecerea dela Stâlpeni; Patru boi suciţi la coarne; Ciuleandra. 14.15; Radio jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri): Două foxtroturi din revista „Goana după fericire” de Schwenn (HMV); Fără dragostea ta, tango de Verdi şi Amintire, tango de Melfi (C); Valsul umbrit şi Cântecul torţei de Warren (C.). Necunoscută sunt tuturor de Max Halm şi Ce mi-a rămas, de Stin (voce: Viorica Vrioni—C.). . 15.00: Ultimile ştiri. 18.00: Lectură de poezii de Radu Gyr. 18.15: Concert de după amiază — Orchestra Iancu Constantinescu; Trandafirii din Sud, vals de Joh. Strauss; Arii naţionale; Sora albă, tango de Negrescu; Hora de la Griviţa, de Ventura şi Crâşmăriţa din Buzău, de Popescu-Popu; Arii naţionale. 19.00: Sfântul Vasile cel Mare de Profesor V. Ispir. 19.15: Continuarea concertului: Oglinda dragostei, vals de Demart; Bumba cartoforilor, de Richard; După fragi şi după mure, de Paraschiv; Arii naţionale; Sărmană pâpuşica, tango de Petrovici; Mai adă o litră măi crâşnare, tango de livia Mecca; Să mă vindec de iubit şi Arii naţionale. 20.00: Radio jurnal. Ştiri sanitare. 20.15: Noutăţi muzicale de Anul Nou (discuri). RADIO 21.10: Poşta de Anul Nou. 21.30: Muzică românească. — Corul Asociaţiei sportive şi culturale C. F. R. condus de N. Georgescu Postelnicu; Regele munţilor, de T. Popovici (solist: Virgil Mora); Serenada de Forumbescu; Lugojana de I. Vidu; Pupi de flori, de Velcereanu; Trandafiri de pe răzoare, de Sabin Drăgoi. 22.05: Muzică de jazz pentru pian — Th. Sibiceanu: Blues patetic, de Ray Noble; Vals din filmul „Fericirea”; Marigold, slowfox de Billy Mayerl; Mama ta, de Delettre; Balonase, rumba de Billy Mayerl; Jonglerii pentru pian de Billy Mayerl. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45.—24.00: Muzică de dans — Jazzul Ghindă.Refren vocal: D-ra Ileana Tănasescu și Gică Petrescu. — Trio vocal. GRUPUL DE NORD MILANO. — 20.40:știri variate; 20.50: Știri sportive; 21.05: Jurnalul radio; 21.15: Semnal orar; 22.50: Muzică de cameră; 23.45: Jurnalul radio. PRAGA. — 19.50: Inf.; 19.55: Plăci; 20.05: Radio jurnal; 20.15: Parafrază din fantezie de Schubert; 20 25: Brno; 23 15: Plăci; 23.20: Inf.; 23.25: Plăci 23 30; Brno, VIENA. — 18: Concert distractiv; 19.30: Cântece; 20: Ora, met. programul de mâine; 20.10: Plăci; 21: Oră distractivă; 23: Știri; 23.35: Lied-uri contemporane; 24: Corn.; 0.15: Muzică de dans. BUDAPESTA. — 17.30: Conf.; 18: Muzică la două piane: 19: Quintet ungar de salon; 20.10: Conf.; 20 40: Pescăruşul de argint, operetă de Buttykay; 23: Met. ştiri; 23.20: Orch. de ţigani M. şi T. Lakatos; 1.05: Ultimile ştiri. VARŞOVIA. — 17.20: Recital de violoncel; 19.15: Arii şi cântece; 19.40: Teatru de imaginaţie; 20.10: Reclame; 20.40: Programul de mâine; 20 50: Reportaj; 21: Audiţie veselă; 21.55: Tablouri din Polonia contemporană; 22.35: Causerie; 23.05: Muzică de dans; 24: Com. met.; 0.05. Muzică de dans la plăci. ★ Programele complecte și detailate de la toate posturile europene de radio pentru întreaga săptămână, sunt publicate în revista „Radio” 32 pagini ilustrate 5 lei. V SPECIALITĂŢILE PRIMEROS sunt executate în fabrici proprii, fiecare bucată fiind controlată cu aparate speciale pneumatice. Ele vă oferă deci, pe lângă o fineţe mătăsoasă, o siguranţă absolută. Deci întrebuinţaţi NUMAI cel mai fin şi cel mai sigur FRICȚIUNEA MÓRJA a Liber4 EXPOZÎTH Pinacoteca statului, palatul Ateneului, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10-12 şi 3-5. Pinacoteca Municipiului. Bulevardul Lascăr Catargiu 21 Deschis Duminica şi sărbătorile dela 10-13. Muzeul municipal calea Victoriei 117, Deschis Duminica şi sărbătorile dela 10-13.Muzeul Arhivelor Str Arhivelor 4, iar Duminica şi sărbătoarea dela 10-13 şi după atmaza dela 15-17. ViUzeui .a..ui Carol, deschis vrajţi. Joi 10-12 iar Duminica şi sărbătoare 10-13 şi după amiază dela 15-17 Str. Gen. buuiş.canuzai, collcţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stările, medalii, deschis Joi şi Duminică de la 2-4. Muzeul Simc, deschis Joi şi Duminica 10-1 Muzeul Toma Stelian, şoseaua Kis*elf, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10- 12 şi 2 juni.5. Muzeul Mindeni. Str Renaşterei 3 Deschis Joi şi Duminică de la 10-12 şi 2-4. Sărbători 9-1. Intrarea liberă. Muzeul lh. Aman. str C. A. Rosetti 3. Deschis Marţi, Joi şi Dumica deia 9-12 şi 3-5. Intrarea liberă. Muzeul Monumentelor istorice. Str G-rai Berthcot 28. Descris zilnic fle la 11- 1. Intrarea libera. Muzeul Geologic. Şoseaua Kiseleî 2 Descris zilnic de la 9-13 Intrarea liberăMuzeul de Istorie Naturala. Şoseaua Kisseiefi 1. Deschis Joi de la 1-3. Duminica şi sărbaton de la 10-4. intrarea libera. Muzeul Naţional de Arta Religioasa Str. ştirbey Vouă 3d. Destius ziunc nc la 9-19. intrarea 20 lei. Duminica de la 0-3 intarea ultra. Muzeul Naţional de Antichitaţi. Su Victor Emmanuel Ki. Deschis la fine intrarea libera. Muzeu numismatic lAcademia Romana, Calea Victoriei 125. Deoenis Marţi, Joi, bamouta pe la 9-12, cutii, Mie cun. Vineri de la 3-6. institutul geografic militar. Expoziţia de cariografe descinsa publicului de la 9-12 inuetele 27-30 ale fiecarei luni. Ateneul Român : expoziţia de pictură Grigore Manea, Take tooroceaau, A. Bălţanu. Sălile de artă „Mozart” Sărindar Nr. 4, Georges Catargi (miniaturi), I. Dan, Drăguţescu şi Tomaziu, Cavriliţă, Gâscă şi Vlasiu, Stelian Popescu-Ghimpaţi. Sala „Hasefer” Eugen Carada 7. Expoziţia Lichtenstein (Paris). . Sala Darles. Expoziţia Fiorica Juvara Kimon Loghi, expoziţia pictorilor francezi. Octavian Băncila, Mihail Onofrei. Str. Brezoianu 23. Expoziţie de pictură Jules Sănătescu, H. Vintilescu. Cercul avocaţilor, calea Victoriei 29: expoziţia pictorului polonez urbanski. Ed. Care 28 : Expoziţia Lilly Verea. Parcul Carol: expoziţia echipelor reţeale studenţeşti. Calea Victoriei 1: expoziţia de sculptură şi desen Pauli Hertz. Muzeul Toma Stelian, expoziţia de desenuri şi gravuri engleze-Cabinetul de am „Bibliofita“, Expoziţia de stampe japoneze originale. CARTEA ROMÂNEASCĂ lansează în curând „Sfântă, 1a mare neruşinare noul roman al talentatului scriitor George Mihail Zamfirescu *7mPointa Min’ Rafinamente azi „une broche a transformation”. Această broşa, când vrem, se desface in două „elipse” egale prinzând in stânga şi in dreapta decolteul unei rochi de seară, sau înlocuiesc nasturii unei rochii de după amiază. Ele dau totodată viaţă unei pălării, luminează reverul unui costum şi, ca ultimă cochetărie, se pot prinde în păr la tâmple, ca agrafele. Un clips se poate desface fără nici o complicaţie în două piese triunghiulare, cari ascunzând sfârcul urechii, devin cercei. Brăţări cu incrustaţii, inele cu pietre imense, coliere grele de sclave sunt darurile cari dau femeii actuale aerul de „idol” modern. In ceace privește parfumurile nu sunt recomandabile decât cele de bună calitate. Câteva picături din aromele ieftine, au inconvenientul de a se evapora imediat, iar o cantitate mai mare dau un miros neplăcut, care indispune. Un parfum ca şi o rochie trebuie să ţi se potrivească. El se impregnează epidermii, se contopeşte cu Întreaga persoană şicomplectează desăvârşit personalitatea unei femei. Nu vă luaţi după recomandaţii. O aromă e pe unele epiderme încântătoare, iar pe altele direct imposibilă. Un parfum trebuie încercat numai pe piele — dealtfel numai pielea şi părul se parfumează — căci uleiurile din ele pătează stofele şi mătăsurile. Ca să fii bine parfumat, nu trebuie să întrebuinezi nenumărate ape de Cologne, loţiuni său briantine cu alte mirosuri. Toate aceste ajutoare ale toaletei feminine trebuie să conţie acelaşi parfum. In cazul că nu se gasesc in comerţ, se iau din cele fără miros şi se parfumează cu parfumul ales. Acestea sunt in genere darurile pe cari le dorim. „O sărbătoare tară un dar — spun unii— e ca o flacără fără căldură, e un an ce sfârşeşte cu un netocmai concepţiilor actuale de lux. Pan- caz şi începe cu o ciudă dan tivul din diamante al bunicii, devine _ _____________luiu kalia Străvechea datină a darurilor îşi găseşte în zilele acestea o mare împlinire. Intr’adevăr, suntem in plin sezon al cadourilor care, dacă-s alese cu bun Marţi, Joi 10-12 şi după amiază 15-17, simt pot fi foarte elocvente. lni llum IViinr. ni curbâ'no.m» ir. 1*1 . __ * Dacă alegerea lor se rezolvă uşor pentru unii, printr'un buchet de flori, o cutie cu bomboane, sau chiar bani, pentu alţii, cari speculează un gând sau urmăresc realizarea unei dorinţi a primitorului, alegerea devine mai dificilă. Farmecul cadoului ii formează mai ales neprevăzutul. Aceasta nu înseamnâ că anumite sugestii — făcute fără a părea intenţionate — nu produc bucurii când sunt realizate. Din noianul de cadouri închinate cochetăriei feminine unele sunt mai cartene la ales — bunăoară blănurile, poşetele sau mănuşile, cari trebuesc asortate întregului ansamblu. Dacă bijuteriile erau Înainte vreme apanajul câtorva privilegiaţi, azi prin perfectele imitaţiuni cari se găsesc in comerţ au devenit accesibile marii mulţimi. Epoca bijuteriilor ia din ce in ce mai mare amploare. Azi, nu se concepe rochie mai „habille”, fără o bijuterie. Această strălucire e poate o consolare momentană a timpului de brutalitate şi de mizerie pe care-i trecem, şi care face ca femeia, astfel înpodobită să pară elegantă. Din „ecrin”-urile vechi au eşit la iveală — la cerinţa modei de azi — focurile tuturor pietrelor preţioase. Rubine, smaralde, diamante şi safire dezbrăcate de „carcasse-ele“ lor grele de aur, sunt încrustate in monturi artistic cizelate în aur alb şi platină, după evoluţia gustului şi a rafinamentului câtorva generaţii. Noile forme de bijuterii, ingenioase prin transformările lor, corespund in Geneva, oraşul ceasornicelor de precizie Cum se explică desvoltarea acestei industrii in oraşul pi înainte ca Geneva să fi devenit car nu-i decât un pas. Am Cuibul păcii“, adăpostul palatului necesita materii prime, care Societăţii Naţiunilor, unde se hotă, prezinte o valoare însemnată fl răsce soarta tuturor popoarelor,a Ge-j volum mic: aur argintul oţean neva se bucura de o altă faimă, pe cheluL etc. Pe de a.-a par la care de altfel, o menţine şi astăzi , sornicana necesita o anume şi anume aceia de a fi centrul cea- voltare inte-sctuala^şi art sornicelor de precizie. Puţine oraşe pe lume se bucura de urî asemenea renume, in legătură cu un singur produs. . De ce s’a desvoltat oare industria orologeriei tocmai la Geneva, pentru a deveni, încetul cu încetul, centrul economic al întregii ţari . Pentru a înţelege acest lucru, trebuie să facem o expunere istorică a desvoltării orologeriei. Din ditele pe care le publică ziarul „La Tribune des Nations“, reiese că invenţia ceasornicului, datează de prin anul 1500. La început, se fabricau ceasuri numai la Nürnberg, Blois şi Florenţa. Abia prin mijlocul secolului al XV-lea, industria ceasornicăriei se fixează şi la Geneva, apoi in toată Elveţia. Ceasornicăria deveni, In scurt vreme, o precesiune. Importantă pe la 1700, ceasornicarii se grupează într’o mare corporaţie curat fixe. Pe atunci, se impuneau condiţii extrem de severe la fabricare fiecărui obiect de orologerie, calitate care distinge şi astăzi, de celelalte produse, ceasornicele fabricate, la Geneva. Prinţii Casei de Savoya, marii negustori din Franţa, Germania, Egipt fac comenzi importante. Cesornicăria ia avânt, pentru a deveni indu-Geneva, renumită prin bâlciurile istria fruntașă a orașului, sale, se specializase, încă din sep,a început, fabricarea unui ceacolul al xn-lea, m di ente obiec- sornjC era un meru foarte compute de argintărie. Dela meseria d£, cat. Toate părticelele obiectului treargintar, până la aceia de ceasoriibuiau să fie executate de meşteri. Chiar când lucrau şi calfele — bine înţeles în atelierul controlat de toţi membrii familiei, — obiectul trebuia să treacă prin mâna maestrul Abia prin anul 1750 se stabilea marea diviziune a muncii. In secolul al VII-lea, îşi fac apariţia gravorii şi emalierii, care execută adevărate opere de artă. Graţie une Colaborări strânse între artişti comercianţi, ceasornicăria geneveză capătă un renume universal. Jean Jacques Rousseau, impresionată talentul şi cultura acestor meşteşugari, scria: „Un ceasornicar din Geneva e u om cu care te poţi prezenta orişiunde“. întreg secolul al XIX-lea a fost epocă excepţional de înfloritoare pentru ceasornicăria geneveză. Intreg cartierul Saint Gervais e ocupat de fabrici şi ateliere de ceasornicărie. UN OROLOGIU MINUNE Geneva are şi o Şcoală de orologene, unde elevii studiază ani. Absolvenţii şcolii se specialzeaza pentru anumită parte a bricaţiunii. Intre alte minunăţii ai acestei producţiuni, trecue citate orologiu care sună orele, sferturil de ceas şi minutele pe un clopote cu patru timbre.. El marchează fazele lunii, ora, minutul şi secund perioadei siderale, equaria intre tim Construirea acestui ceasornic durat peste cinci ani. Orologiul cuprinde 110 roţi, 90 de resorturi, 430 de arcuri, 120 diferite piese de mecanisme, nouă cadrane 19 ace. ----------• naiggii ► • cum Geneva era un c°n. cultură destul de temeinP-ri'geria a găsit, aici, un tem * poate de propice, EVOLUTIA ACESTEI IND Iote Bucureşti- Belgrad vor circula vagoane directe la rută va fi prin Parcevo şi nu Suliţa Legătura directă incepe la 20 Ianuarie începând de la 20 Ianuarie direcţiunea generală a căilor noastre ferate pe baza unui acord cu calea ferată iugoslavă, va realiza cu trenurile Simplon Orient Expres (No. 11 ş. 112) şi trenurile accelerate 103 şi 104, o legătură directă intre Bucureşti şi Belgrad. De la data sus arătată, se va ataşa zilnic trenului Simplon care pleacă din Bucureşti la 9 dimineaţa, un vagon de clasa I şi a IX-a (A. B.) pentru Belgrad, unde va sosi în aceiaşi zi la ora 11 seara. Iar din Belgrad pentru Bucureşti, Simplonul care va pleca din capitala Iugoslaviei la ora 5 dimineaţa având sosirea la Bucureşti în ceiaşi zi la 11 şi jum. seara, va avea desemenea un vagon direct clasa I-a şi a II-a (A.B.). Pentru ca această legătură directă de un mare interes economic pentru ambele ţări, să poată folosi cât mai mult publicului, s’a hatârit ca dela aceiaşi dată, adică dela 20 Ianuarie, să se ataşeze şi între Timişoara-Belgrad, la legătura cu trenurile Simplon Orient Expres (No. 11 şi 12), un vagon de clasa IlI-a zilnic între capitala Iugoslaviei şi a Banatului. LEGĂTURA BUCUREŞTI—BELGRAD ŞI CU TRENURI ACCELERATE Tot de la 20 Ianuarie, la trenul accelerat 103 care pleacă din Capitală la examul 22 seara, se mataşa deasamenea un vagon de cl. I-a şi a II-a (A.B.) şi unul de clasa III-a, cari vor circula până la Timişoara, iar de aci direct la Belgrad, cu sosirea în capitala Iugoslaviei a doua zi la ora 12. Aceleaşi vagoane directe vor pleca zilnic de la Belgrad la ora 1 d. a., iar la Timişoara vagoanele respective vor fi ataşate trenului accelerat 104, cu sosire la Bucureşti a doua zi la ora 9.33 dimineaţa. PODUL CONSTRUIT DE SÂRBI LA PANCEVO Semnalăm amănuntul important, ca de la 20anuarie când se --------- - . . . va realiza această legătură ferovia pul real şi timpul mediu, răsantură directă între cele două capitale şi apusul soarelui, precum şi tot cu trenurile Simpion Orient Expres construcţiile vizibileşi acceleratele 103 şi 104, circulaţia se va face prin Timişoara-Stamora- Moraviţa-Pancevo-Belgrad în loc de Subotiţa-Belgrad. Aceasta, graţie noului pod de cale ferată construit de sârbi la Pancevo şi care a fost dat circulaţiei de câteva săptămâni. Este o lucrare executată in condiţiuni tehnice desăvârşite şi pentru care guvernul iugoslav a cheltuit sume foarte mari. Noua legătură directă între Bucureşti şi Belgrad scurtează drumul cu câteva ore, şi deschide importante perspective de viitor relatiunilor noastre economice cu Iugoslavia. Budgetul Italiei ROMA, 29. (Rador). — Mâine dimineaţă se va ţine un consili de miniştri subt preşidenţia d-lui Mussolini. Consiliul se va ocupa cu pregătirea budgetului pe exerciţiul financiar 1936-1937. ►4*