Dobrogea Nouă, ianuarie 1956 (Anul 9, nr. 2318-2342)
1956-01-03 / nr. 2318
DOBROQEA NOUA Wr.318 STATUTUL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Partidul Muncitoresc Român este detașamentul de avangardă, organizat, al clasei muncitoare, forța conducătoare a poporului în Republica Populară Romînă. El este forma cea mai înaltă de organizare a clasei muncitoare. In rîndurile partidului se unesc cei mai conștienți și mai înaintați oameni ai clasei muncitoare, țărănimii muncitoare și intelectualității. Partidul Muncitoresc Român exprimă interesele poporului muncitor de la orașe și sate și îl conduce pe calea deschisă întregii omeniri de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. Partidul Muncitoresc Român, moștenitorul celor mai bune tradiții de luptă ale poporului român pentru libertate, independență națională și progres social, este rezultatul procesului istoric de dezvoltare a luptei revoluționare a clasei muncitoare. El continuă cele mai bune tradiții ale mișcării socialiste, care a luat naștere în Romînia în a doua jumătate a secolului trecut. Partidul Muncitoresc Român este continuatorul luptei eroice a Partidului Comunist din Romînia împotriva reacțiunii și fascismului, pentru lichidarea exploatării capitalisto-moșierești, pentru înfăptuirea societății socialiste. In perioada dictaturii fasciste și a războiului hitlerist, Partidul Comunist din Romînia a organizat lupta revoluționară a poporului pentru eliberare de sub jugul fascist. In condițiile create de înfrîngerile zdrobitoare pricinuite de către glorioasa armată sovietică trupelor hitleriste și trupelor guvernului fascist român, de ofensiva eliberatoare a armatei sovietice pe teritoriul țării, Partidul Comunist din Romînia, unind în jurul său forțele patriotice populare, a organizat insurecția armată, care la 23 August 1944 a răsturnat dictatura militarofascistă. Partidul Comunist din România a înfăptuit acțiunea coordonată a forțelor patriotice populare și a soldaților, ofițerilor și generalilor patrioți din armată, acțiune care a dus la ieșirea Romîniei din războiul hitlerist. Alături de armata sovietică, armata romînă a luat parte activă la izgonirea trupelor hitleriste de pe teritoriul țării și la operațiunile militare pînă la victoria istorică a Uniunii Sovietice asupra fascismului. Sub conducerea partidului comunist, poporul român și-a luat soarta în propriile sale mîini; clasa muncitoare, în alianță cu țărănimea muncitoare și cu ceilalți oameni ai muncii, a scuturat definitiv jugul imperialist, a izgonit de la putere clasele exploatatoare, a răsturnat monarhia și a făurit Republica Populară Romînă, stat democratpopular, în care întreaga putere aparține oamenilor muncii de la orașe și sate. Partidul Muncitoresc Român — partidul marxist-leninist al clasei muncitoare — este rezultatul luptei consecvente duse de Partidul Comunist Român pentru lichidarea sciziunii din rîndurile mișcării muncitorești, pentru restabilirea unității politice și organizatorice a clasei muncitoare. Ca urmare a colaborării rodnice îndelungate între P.C.R. și P.S.D. în cadrul Frontului Unic Muncitoresc și a luptei duse de Partidul Comunist Român împreună cu aripa stîngă a Partidului social democrat care forma marea majoritate a membrilor P.S.D., împotriva infimei minorități a social-democraților de dreapta — dușmani ai unității clasei muncitoare, s-a pus capăt dezbinării clasei muncitoare, care a durat aproape 30 de ani. Unificarea partidelor comunist și social-democrat la Congresul din februarie 1948 și făurirea Partidului Muncitoresc Român pe baze politice, ideologice și organizatorice marxist-leniniste, a însemnat victoria definitivă a marxism-leninismului asupra reformismului în mișcarea muncitorească din Romînia. Astfel s-au întărit forțele clasei muncitoare și s-a ridicat rolul ei conducător în lupta poporului muncitor pentru consolidarea statului democrat-popular, pentru construirea socialismului. Sarcina fundamentală a Partidului Mun. "1. Membru al Partidului Muncitoresc Romîn poate fi orice om al muncii, cetățean al Republicii Populare Romîne, care recunoaște programul și Statutul partidului, contribuie activ la realizarea lor, activează într-una din organizațiile partidului, îndeplinește toate hotărîrile partidului și plătește cotizațiile stabilite. Cei care exploatează munca altora nu pot fi membri ai Partidului Muncitoresc Român. . 2. Fiecare membru de partid este obligat: fia) să participe activ la lupta pentru construirea socialismului, împotriva dușmanilor poporului muncitor, să slujească cu credință patria — Republica Populară Romînă; b) să apere prin toate mijloacele unitatea și puritatea rîndurilor partidului, ca principale condiții ale forței și tăriei partidului. Partidul nu admite existența fracțiunilor în Interiorul său. Activitatea fracționistă constituie o crimă împotriva partidului și este incompatibilă cu rămînerea în rîndurile lui; c) să lupte activ pentru realizarea în practică a politicii partidului și a hotărîrilor organelor sale de conducere. Pentru un membru de partid nu este suficient să se declare de acord cu hotărîrile partidului. Orice membru de partid este obligat să lupte pentru înfăptuirea acestor hotărîri. Atitudinea pasivă și formală a membrilor de partid față de hotărîrile partidului slăbește capacitatea de luptă a partidului și împiedică realizarea politicii sale; [ d) să fie fruntaș în muncă, să-și ridice neîncetat calificarea profesională și, prin propriul exemplu, să mobilizeze pe cei fără de partid la lupta pentru mărirea continuă a productivității muncii și întărirea disciplinei în muncă, să păzească și să întărească prin toate mijloacele proprietatea socialistă, baza sfîntă și de neatins a regimului democrat-popular; 1 e)’ să întărească zi de zi legătura cu oamenii muncii, să se preocupe cu deosebită grijă de rezolvarea la timp a cerințelor și citoresc Roman în etapa actuală este lichidarea complectă a exploatării omului de către om și asigurarea avîntului forțelor creatoare ale poporului în scopul construirii societății socialiste și satisfacerii maxime a nevoilor sale materiale și culturale, după principiul de la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după munca sa. Partidul Muncitoresc Român mobilizează toate forțele oamenilor muncii pentru dezvoltarea continuă pe calea socialismului a economiei naționale a cărei temelie este industria grea. Partidul Muncitoresc Român întărește continuu alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare — temelia de granit a regimului democrat-popular, desfășoară munca politico-organizatorică în masa țărănimii muncitoare, în vederea transformării socialiste a agriculturii, pe baza liberului consimțămînt al țăranilor muncitori, conduce lupta țărănimii muncitoare împotriva exploatării chiaburești, pînă la complecta ei înlăturare. Partidul Muncitoresc Român îndrumă intelectualitatea să participe activ la opera de construire a socialismului, la dezvoltarea științei, culturii și răspîndirea lor în masele populare. Partidul Muncitoresc Român întărește continuu prietenia și frăția între poporul român și naționalitățile din țara noastră în munca și lupta comună pentru înflorirea Republicii Populare Române — patria oamenilor muncii de la orașe și sate — pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai material și cultural al poporului, pentru construirea socialismului, întărirea statului democrat-popular. Instrument principal de construire a socialismului, de zdrobire a împotrivirii dușmanului de clasă, constituie o preocupare permanentă a Partidului Muncitoresc Român. Partidul educă oamenii muncii în spiritul patriotismului socialist, al dragostei și devotamentului fără de margini față de patria socialistă și se îngrijește de întărirea capacității de apărare a Republicii Populare Române. El educă poporul muncitor în spiritul internaționalismului proletar, în spiritul prieteniei de nezdruncinat și al colaborării frățești dintre poporul român și marele popor sovietic, al prieteniei și frăției cu toate popoarele țărilor de democrație populară, mobilizează masele populare să contribuie activ la întărirea lagărului socialist. El educă poporul în spiritul solidarității internaționale cu oamenii muncii din toate țările. Credincios politicii de pace și prieteniei între popoare, Partidul Muncitoresc Român împletește strîns munca poporului român pentru construirea socialismului și pentru întărirea Republicii Populare Române cu participarea lui activă la lupta forțelor păcii din întreaga lume în frunte cu U.R.S.S. pentru pace trainică, împotriva politicii agresive a cercurilor reacționare imperialiste. In întreaga sa activitate Partidul Muncitoresc Român se călăuzește neabătut după învățătura atotbiruitoare a lui Marx-Engels- Lenin-Stalin, după experiența istorică a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe care o aplică în mod creator. Partidul nostru studiază și generalizează experiența proprie în scopul îmbunătățirii continue a muncii sale. Partidul cimentează necontenit unitatea de nezdruncinat a rîndurilor sale în lupta împotriva tuturor dușmanilor partidului, ai clasei muncitoare, poporului și patriei, își lărgește și își consolidează neîncetat legătura cu masele; politica sa constituie expresia intereselor vitale și a năzuințelor poporului. In aceasta constă tăria și invincibilitatea Partidului Muncitoresc Român. Scopul final al partidului este construirea societății fără clase — societatea comunista, la baza căreia stă principiul, de la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după nevoile sale, nevoilor celor ce muncesc de la orașe și sate, să lupte fără cruțare împotriva birocratismului, să lămurească oamenilor muncii fără partid sensul politicii și hotărîrilor partidului, să organizeze și să mobilizeze masele la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid; f) să muncească necontenit pentru a-și ridica nivelul de conștiință, pentru a-și însuși bazele marxism-leninismului; g) să respecte cu strictețe disciplina de partid și de stat, obligatorie în egală măsură pentru toți membrii de partid. In partid nu pot exista două discipline — una pentru conducători și alta pentru masa membrilor de partid. Partidul are o singură disciplină, o singură lege pentru toți membrii de partid, indiferent de funcțiile pe care le dețin și de meritele lor: încălcarea disciplinei de partid și de stat dăunează grav intereselor partidului și statului și de aceea se sancționează cu asprime; h) să folosească în întreaga sa activitate și sa stimuleze în fapt autocritica și critica de jos, să dezvăluie lipsurile și greșelile din muncă și să lupte pentru lichidarea lor, să lupte împotriva tendințelor de acoperire a lipsurilor, împotriva mulțumirii de sine și a amețelii de pe urma succeselor în muncă, să lupte hotărît împotriva încercărilor de gîtuire a criticii. Gîtuirea criticii aduce daune grave intereselor partidului, poporului și statului și este inadmisibilă în activitatea unui membru de partid; î) să semnaleze ■ organelor conducătoare de partid, inclusiv Comitetului Central al partidului, neajunsurile și lipsurile în muncă, fără a ține seamă de persoane. Un membru de partid nu are dreptul să ascundă o stare de lucruri nesatisfăcătoare, să privească cu nepăsare neajunsurile, lipsurile și abaterile care lovesc în interesele partidului, poporului și statului. Cel care împiedică pe un membru de partid să-și îndeplinească această îndatorire trebuie aspru sancționat; j) să fie sincer și cinstit față de partid, să nu tolereze tăinuirea sau denaturarea adevărului. Nesinceritatea unui membru de partid față de partid sau înșelarea partidului sînt fapte de cea mai mare gravitate și sînt incompatibile cu rămînerea în rîndurile partidului; b) să păstreze secretul de partid și de stat, să explice maselor necesitatea întăririi vigilenței politice și să dea dovadă el însuși, în fapt, de vigilență politică în orice domeniu de muncă și în orice situație. Divulgarea secretului de partid și de stat constituie o crimă față de partid și este incompatibilă cu rămînerea în rîndurile lui; 1) să înfăptuiască întocmai, în orice funcție s-ar găsi, directivele partidului cu privire la justa selecționare a cadrelor după calității lor politice și profesionale, încălcarea acestor directive, selecționarea cadrelor după criteriul devotamentului personal, al relațiilor de prietenie sau de rudenie dăunează grav intereselor partidului și statului și trebuie stîrpite cu desăvîrșire. 3. Fiecare membru de partid are dreptul: a) să participe la discutarea liberă și concretă a problemelor politicii partidului în adunările de partid și în presa de partid ; b) să critice în adunările de partid pe orice membru de partid, indiferent de postul pe care-l ocupă ; c) să aleagă și să fie ales în organele de partid; d) să ceară să participe personal în toate cazurile în care urmează a se lua o hotărîre cu privire la activitatea sau purtarea lui; e) să se adreseze cu orice chestiune sau cerere oricărui organ de partid, inclusiv Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. 4. Primirea în partid se face în mod strict individual din rîndurile candidaților de partid care au împlinit stagiul stabilit de Statut. Sînt primiți în partid cei mai conștienți și mai activi muncitori, țărani muncitori, Intelectuali devotați cauzei socialismului. In partid se primesc persoane care au împlinit vîrsta de 18 ani. Tinerii pînă la vîrsta de 20 de ani inclusiv se primesc în partid numai dacă sînt membri ai Uniunii Tineretului Muncitor. Primirea candidaților în rîndurile membrilor de partid se face în felul următor : a) Se stabilesc trei categorii la primirea în rîndurile partidului: I. Muncitorii din industrie care lucrează nemijlocit în producție de cel puțin 5 ani; II. Ceilalți muncitori din industrie, muncitorii din S.M.T. și gospodării agricole de stat, membrii gospodăriilor agricole colective, inginerii și tehnicienii care lucrează nemijlocit în atelierele și secțiile întreprinderilor i III. Ceilalți țărani muncitori, funcționau și alți oameni ai muncii. b) Pentru primirea în partid persoanele din categoria I-a prezintă recomndări din partea a 2 membri de partid cu un stagiu de partid de cel puțin 3 ani; persoanele din categoria a II-a prezintă recomandări din partea a 3 membri de partid cu un stagiu de partid de cel puțin 4 ani; persoanele din categoria a III-a prezintă recomandări din partea a 4 membri de partid cu un stagiu de partid de cel puțin 6 ani. c) La primirea în partid a membrilor U.T.M. este necesar ca una din recomandări să fie dată de comitetul raional sau orășenesc al U.T.M.; această recomandare echivalează cu recomandarea unui membru de partid. Observație: Membrii și membrii supleanți ai C.C. al partidului se abțin de a da recomandări. d) Primirea în partid se dezbate și se rezolvă de către adunarea generală a organizației de bază, în prezența candidatului. Hotărîrea organizației de bază întră în vigoare după confirmarea ei de către comitetul raional sau orășenesc al partidului. Cei care au dat recomandări pot să participe la dezbaterea primirii în partid a celui recomandat. e) In cazul cinoi într-o întreprindere, instituție sau într-un sat nu există organizație de bază a partidului, cererea de primire în partid se adresează comitetului raional sau orășenesc, care hotărăște asupra primirii în partid. 1) Cei care au făcut parte din alte partide pot fi primiți în partid numai în cazuri excepționale, prezentînd recomandări din partea a 5 membri de partid : 3 cu stagiul de partid de cel puțin 8 ani și 2 cu stagiul de partid cel puțin din 1944. In aceste cazuri primirea în partid se face numai prin organizația de bază a partidului și se confirmă definitiv de către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. 5. Membrii de partid care recomandă un candidat pentru a fi primit în partid trebuie să-l cunoască dintr-o activitate comună de cel puțin un an și răspund în fața partidului de recomandările făcute. 6. Stagiul de partid al celor primiți în partid din rîndul candidaților se socotește 17. Toți cei care doresc să intre în partid trebuie să facă un stagiu de candidat. Stagiul de candidat este necesar pentru a da candidatului posibilitatea să cunoască programul partidului. Statutul și tactica partidului și pentru ca organizația de partid să poată verifica în acest timp calitățile personale ale candidatului. 18. Regulile de primire în rîndurile candidaților sînt identice cu regulile de primire în rîndurile membrilor de partid (primirea individuală, prezentarea de recomandări, hotărîrea de primire luată de organizația de bază și confirmarea acestei hotărîri). 19. Stagiul de candidat se stabilește la un an pentru persoanele din categoria I-a, un an și 6 luni pentru persoanele din categoria a II-a și doi ani pentru persoanele din categoria a 111 - a . Observație: Cei care au făcut parte din alte partide, indiferent de starea lor socială, fac un stagiu de doi ani, din ziua în care adunarea generală a organizației de bază a hotărît primirea lor ca membri de partid. 7. Orice membru al unei organizații de partid care se mută în raza de activitate a altei organizații de partid este înregistrat de aceasta din urmă printre membrii săi. Mutarea membrilor de partid dintr-o organizație în alta se face potrivit instrucțiunilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. 8. Acelor membri de partid care un timp îndelungat și cu tot ajutorul primit nu depun nici o activitate de partid,, nu participă sub nici o formă la munca organizației de partid li se poate retrage calitatea de membru de partid. Hotărîrea organizației de bază adoptată în acest sens intră în vigoare după confirmarea ei de către comitetul raional sau orășenesc al partidului. 9. Membrii și candidații de partid care, fără motive bine întemeiate, nu au plătit timp de trei luni cotizația de partid, încetează de a mai fi membri de partid sau candidați de partid. Organizația de bază adoptă în acest sens o hotărîre, care intră în vigoare după confirmarea ei de către comitetul raional sau orășenesc al partidului. 10. Excluderea din partid a unui membru de partid se hotărește generală a organizației de către adunarea de bază din care acesta face parte și se confirmă de către comitetul raional sau orășenesc de partid respectiv. Hotărîrea comitetului raional , sau orășenesc cu privire la excluderea din partid întră în vigoare numai după ce a fost confirmată de către comitetul regional al partidului. Pînă la confirmarea hotărîrii de excludere de către comitetul regional al partidului, membrul de partid păstrează carnetul de partid asupra sa și are dreptul să participe la adunările de partid. Ill. Excluderea din partid sau trecerea în rîndurile candidaților a unui membru al Comitetului Central, al comitetului regional, raional sau orășenesc al partidului nu poate fi hotărîtă de către organizația de bază. Excluderea unui membru al comitetului regional, raional sau orășenesc din comitet, precum și excluderea lui din partid sau trecerea în rîndurile candidaților se hotărăsc de plenara comitetului de partid respectiv, cu majoritate de două treimi. 12. Excluderea unui membru al C.C. al partidului din Comitetul Central, precum și excluderea lui din partid sau trecerea în rîndurile candidaților se hotărăște de către Congresul partidului, iar în intervalele dintre congrese de către plenara Comitetului Central al partidului, cu majoritate de două treimi. 13. Excluderea din partid este suprema sancțiune de partid. Ea se aplică numai în cazurile cînd un membru de partid săvîrșește încălcări grave ale programului și Statutului partidului, lovește în unitatea partidului, pactizează cu dușmanul de clasă, este nesincer șî înșeală partidul, în cazurile de descompunere morală sau cînd săvîrșește alte fapte incompatibile cu calitatea de membru de partid. La luarea hotărîrilor de excludere din partid, la confirmarea lor, precum și la examinarea apelurilor trebuie să se asigure maximum de precauțiune și grijă tovărășească, trebuie să se cerceteze cu multă atenție și simț de răspundere temeinicia învinuirilor aduse membrului de partid. 14. Pentru fapte mai puțin grave se pot hotărî sancțiuni cu caracter educativ, care să dea posibilitatea membrilor de partid de a se îndrepta fără a-și pierde calitatea de membru de partid. Sancțiunile ce se pot da în aceste cazuri sînt: mustrare, vot de blam, vot de blam public, interzicerea pe timp limitat de a ocupa munci de răspundere de partid și de stat, vot de blam cu avertisment. Organizația de bază poate hotărî sancționarea unui membru de partid prin trecerea sa în rîndurile candidaților pe termen pînă la un an. Această hotărîre trebuie supusă aprobării comitetului raional sau orășenesc al partidului. După trecerea termenului stabilit, cel trecut în rîndul candidaților se primește în partid conform normelor obișnuite și i se menține stagiul de partid anterior. 15. Cel exclus are dreptul de a face apel la organele superioare ale partidului. Apelurile făcute de cei excluși din partid, precum și hotărîrile luate de organizațiile de partid cu privire la excluderea din partid trebuie să fie examinate de organele de partid respective în termen de cel mult o lună de la primirea lor. 16. In cazul cînd o organizație de partid a săvîrșit încălcări grave ale programului și statutului partidului sau ale liniei politice a partidului. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român poate hotărî dizolvarea organizației de partid respective și reînregistrarea generală a membrilor ei. Pentru ca stagiul de candidat să nu rămînă o simplă formalitate, organizația de partid este datoare să se îngrijească necontenit de educarea și creșterea nivelului politic al candidaților, să-i atragă la întreaga muncă a organizației de partid, să ajute candidaților să se pregătească în vederea intrării lor în partid. După expirarea stagiului de candidat, organizația de partid trebuie să examineze în adunare situația candidatului de partid. Stagiul de candidat poate fi redus de către organizația de bază cu cel mult 6 luni pentru muncitorii din industrie care lucrează nemijlocit în producție de cel puțin 5 ani și care dovedesc prin fapte că îndeplinesc condițiile pentru a fi membri de partid. Dacă în timpul stagiului candidatul nu a reușit încă, din motive pe care organizația le consideră valabile, să se ridice la nivelul cerințelor ce se pun unui membru de partid, organizația de bază va putea hotărî prelungirea stagiului de candidat cu cel mult un an. In acele cazuri cînd în timpul stagiului de candidat s-a constatat că, sub raportul calităților sale personale, candidatul nu este demn să fie primit în partid, organizația de bază va hotărî excluderea lui din rîndurile candidaților de partid. Hotărîrea organizației de bază a partidului cu privire la reducerea sau prelungirea sta22. Principiul călăuzitor al structurii organizatorice a partidului este centralismul democratic, care înseamnă următoarele : a) toate organele conducătoare de partid, de jos și pînă sus, sînt alese; b) organele de partid sînt obligate a prezenta periodic dări de seamă în fața organizațiilor de partid; c) disciplina de partid — una din condițiile de bază pentru asigurarea unității politice, de voință și de acțiune a partidului — este obligatorie pentru toate organizațiile și pentru toți membrii de partid; minoritatea se supune necondiționat majorității și este obligată să aplice în practică, fără rezerve, hotărîrile luate; d) hotărîrile organelor superioare de partid sînt obligatorii necondiționat pentru organele inferioare ale partidului. 23. Partidul este construit pe baza principiului teritorial și al locului de producție. Organizația de partid raională este superioară tuturor organizațiilor de partid de pe teritoriul raionului respectiv. Organizația de partid care cuprinde membrii de partid dintr-o întreagă ramură de activitate este superioară tuturor organizațiilor de partid care cuprind numai o parte a membrilor de partid din ramura de activitate respectivă. 24. Toate organizațiile de partid sînt autonome în ceea ce privește rezolvarea problemelor locale, în măsura în care hotărîrile pe care le iau nu contravin hotărîrilor partidului. 25. Fiecare organizație de partid are organul său conducător superior: adunarea generală — pentru organizația de bază; conferința — pentru organizația raională, orășenească, regională ; congresul — pentru Partidul Muncitoresc Român. 26. Adunarea generală, conferința sau congresul aleg un birou sau un comitet care este organul executiv și conduce întreaga muncă curentă a organizației. Organele conducătoare de partid își desfășoară întreaga activitate pe baza principiului leninist al muncii colective, principiu suprem al conducerii de partid. 27. Alegerea organelor conducătoare de partid se face prin vot secret. La alegerea 30. Organul suprem al Partidului Muncitoresc Român este congresul partidului. Congresele ordinare se convoacă de către C.C. al partidului cel puțin odată la 4 ani. Congresele extraordinare sînt convocate de către C.C. al partidului din inițiativa sa proprie, sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor reprezentați la ultimul congres al partidului. Convocarea congresului partidului și ordinea de zi vor fi anunțate cu cel puțin o lună și jumătate înainte de data ținerii congresului. Congresele extraordinare sînt convocate în termen de două luni. Congresul este valabil constituit numai atunci cînd delegații la congres reprezintă cel puțin jumătate din numărul total al membrilor de partid reprezentați la ultimul congres ordinar. Normele de reprezentare și modul de alegere a delegaților la congresul partidului se stabilesc de Comitetul Central. 31. In cazul cînd Comitetul Central nu convoacă congresul extraordinar în termenul arătat la articolul 30, organizațiile care au cerut convocarea congresului extraordinar au dreptul să formeze un comitet organizatoric, care se bucură de drepturile Comitetului Central în ce privește convocarea congresului extraordinar. 32. Congresul are următoarele atribuții: a) ascultă și aprobă rapoartele de activitate ale Comitetului Central al partidului, ale Comisiei centrale de revizie și ale celorlalte organe și instituții centrale ale partidului ; b) adoptă, revizuiește și modifică programul și Statutul partidului; c) stabilește linia tactică a partidului în problemele fundamentale ale politicii curente; d) alege Comitetul Central al partidului și Comisia centrală de revizie în numărul stabilit de congres. 33. In caz de descomplectare a Comitetului Central al P.M.R., locurile devenite vacante vor fi complectate din rîndul membrilor supleanți, în ordinea stabilită de congres la alegerea lor. 34. Comitetul Central al partidului ține ședințe plenare cel puțin odată la patru luni. Membrii supleanți ai C.C. participă cu drept de vot consultativ la ședințele plenare ale Comitetului Central. 35. Comitetul Central al partidului organizează Biroul Politic pentru conducerea muncii CC. între plenare și Secretariatul pentru conducerea muncii curente — mai ales pentru organizarea controlului executării hotărîrilor partidului și pentru selecționarea cadrelor. 36. Comitetul Central al partidului organizează Comisia controlului de partid de pe lîngă Comitetul Central. Ea are următoarele atribuții: a) veghează la apărarea unității și purității rîndurilor partidului, controlează respectarea disciplinei de partid și trage la răspundere pe membrii și candidații de partid care s-au făcut vinovați de călcarea progiului de candidat, precum și la excluderea din rîndurile candidaților. Intră în vigoare după confirmarea ei de către comitetul raional sau orășenesc al partidului. 20. Candidații de partid participă cu drept de vot consultativ la adunările organizației de bază din care fac parte. 21. Candidații de partid plătesc aceeași cotizație de partid ca și membrii de partid. organelor de partid este interzisă votarea pe liste a candidaților. Candidaturile se propun de către participanții la adunări, conferințe, congrese, se discută și se votează individual. Membrii de partid au dreptul nelimitat de a propune candidați, de a se pronunța pentru sau împotriva oricărui candidat și de a-1 critica. 28. Comitetele raionale și orășenești ale partidului sînt obligate să convoace cu regularitate adunări ale activului de partid pentru dezbaterea celor mai importante hotărîri ale partidului și guvernului, a principalelor probleme ale activității partidului. Adunările activului de partid se vor desfășura astfel încît să asigure dezbaterea efectivă a problemelor, să stimuleze critica ascuțită și inițiativa largă a activului, să atragă activul, la aplicarea în viață a hotărîrilor partidului și guvernului, la rezolvarea problemelor ce stau în fața organizației de partid. 29. A participa la discutarea liberă și concretă a problemelor politicii partidului este un drept de neatins al fiecărui membru de partid, drept care decurge din democrația internă de partid. Discuția poate fi organizată în unele organizații de partid sau pe întregul partid. Numai pe baza democrației interne de partid poate fi desfășurată critica și autocritica și poate fi întărită disciplina de partid — disciplină conștientă și nu mecanică. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român poate organiza, atunci cînd consideră necesar, o discuție largă pe întregul partid asupra celor mai importante probleme ale politicii partidului. O discuție largă pe întreaga țară cu privire la problemele politicii partidului trebuie să fie organizată în așa fel încît să nu poată duce la încercări din partea unei minorități neînsemnate de a impune voința sa majorității partidului, sau la încercări de a forma grupări fracționiste, care să spargă unitatea partidului, la încercări de sciziune, care să zdruncine forța și trăinicia orînduirii democrat-populare. Numai în aceste condiții democrația internă de partid nu va putea fi folosită de dușmanii partidului și ai clasei muncitoare, ci va servi cauzei întăririi partidului, gramului partidului, a Statutului sau a liniei politice a partidului, a disciplinei de partid sau de stat, de înăbușirea criticii, precum și pe cei care calcă regulile moralei de partid (înșelarea partidului, necinstea și nesinceritatea față de partid, împăciuitorismul față de dușmanul de clasă, calomnia, birocratismul, depravarea în viața personală etc.) ; b) examinează apelurile împotriva hotărîrilor comitetelor regionale ale partidului cu privire la excluderea din partid și la aplicarea altor sancțiuni de partid. 37. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român conduce întreaga activitate a partidului în intervalul dintre congrese; reprezintă partidul în relațiile cu alte partide, organizații, instituții; organizează și conduce diferite instituții de partid și întreprinderi de însemnătate socială; numește redacțiile organelor centrale care lucrează sub conducerea și controlul său direct și confirmă redactorii șefi ai organelor regionale de presă, repartizează forțele și mijloacele partidului și administrează fondurile lui bănești. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român îndrumă activitatea organelor centrale ale puterii de stat și a organizațiilor obștești prin intermediul grupelor de partid din aceste organe. 138. Pentru întărirea muncii de conducere și a activității politice, Comitetul Central are dreptul să creeze secții politice și să numească organizatori de partid ai C.C. în ramuri deosebit de importante ale construcției socialiste. Organizatorii de partid ai C.C. se subordonează comitetului de partid superior ierarhic organizației la care sînt numiți, răspunzînd totodată direct față de C.C. al partidului. Pe măsură ce secțiile politice își îndeplinesc sarcinile pentru care au fost create, C.C. se poate desființa sau transforma în organe de partid obișnuite, constituite pe baza principiului teritorial și al locului de producție. Secțiile politice lucrează pe baza regulamentelor aprobate de Comitetul Central. 39. Comitetul Central informează în mod regulat organizațiile de partid asupra activității sale. 40. Comisia centrală de revizie verifică : a) rapiditatea și regularitatea examinării problemelor de către organele centrale ale partidului și buna funcționare a aparatului C.C.; b) gospodăria financiară și întreprinderile Comitetului Central al partidului. Membrii Comisiei centrale de revizie nu pot fi în același timp membri ai C.C. al partidului. Comisiile de revizie regionale, orășenești și raionale au aceleași atribuții și drepturi pe scară regională, orășenească, raională, ca și Comisia centrală de revizie pe scara centrală. (Continuare in pag. a HI A) I Membrii de partid, îndatoririle și drepturile lor II Candidații de partid III Structura partidului, democrația internă de partid IV Organele superioare ale partidului nib