Dobrogea Nouă, ianuarie 1956 (Anul 9, nr. 2318-2342)

1956-01-03 / nr. 2318

DOBROQEA NOUA Wr.­­318 STATUTUL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Partidul Muncitoresc Român este detașa­mentul de avangardă, organizat, al clasei muncitoare, forța conducătoare a poporului în Republica Populară Romînă. El este for­ma cea mai înaltă de organizare a clasei muncitoare. In rîndurile partidului se unesc cei mai conștienți și mai înaintați oameni ai clasei muncitoare, țărănimii muncitoare și intelectualității. Partidul Muncitoresc Ro­mân exprimă interesele poporului muncitor de la orașe și sate și îl conduce pe calea deschisă întregii omeniri de Marea Revo­luție Socialistă din Octombrie. Partidul Muncitoresc Român, moștenitorul celor mai bune tradiții de luptă ale poporu­lui român pentru libertate, independență na­țională și progres social, este rezultatul pro­cesului istoric de dezvoltare a luptei revo­luționare a clasei muncitoare. El continuă cele mai bune tradiții ale mișcării socialiste, care a luat naștere în Romînia în a doua jumătate a secolului trecut. Partidul Mun­citoresc Român este continuatorul luptei ero­ice a Partidului Comunist din Romînia îm­potriva reacțiunii și fascismului, pentru li­chidarea exploatării capitalisto-moșierești, pentru înfăptuirea societății socialiste. In perioada dictaturii fasciste și a războ­iului hitlerist, Partidul Comunist din Ro­mînia a organizat lupta revoluționară a poporului pentru eliberare de sub jugul fas­cist. In condițiile create de înfrîngerile zdro­bitoare pricinuite de către glorioasa ar­mată sovietică trupelor hitleriste și trupe­lor guvernului fascist român, de ofensiva eliberatoare a armatei sovietice pe teritoriul țării, Partidul Comunist din Romînia, unind în jurul său forțele patriotice populare, a organizat insurecția armată, care la 23 Au­gust 1944 a răsturnat dictatura militaro­­fascistă. Partidul Comunist din România a înfăptuit acțiunea coordonată a forțelor pa­triotice populare și a soldaților, ofițerilor și generalilor patrioți din armată, acțiune care a dus la ieșirea Romîniei din războiul hitle­rist. Alături de armata sovietică, armata romînă a luat parte activă la izgonirea tru­pelor hitleriste de pe teritoriul țării și la operațiunile militare pînă la victoria isto­rică a Uniunii Sovietice asupra fascismului. Sub conducerea partidului comunist, po­porul român și-a luat soarta în propriile sale mîini; clasa muncitoare, în alianță cu ță­rănimea muncitoare și cu ceilalți oameni ai muncii, a scuturat definitiv jugul imperia­list, a izgonit de la putere clasele exploa­tatoare, a răsturnat monarhia și a făurit Republica Populară Romînă, stat democrat­­popular, în care întreaga putere aparține oamenilor muncii de la orașe și sate. Partidul Muncitoresc Român — partidul marxist-leninist al clasei muncitoare — este rezultatul luptei consecvente duse de Par­tidul Comunist Român pentru lichidarea sci­ziunii din rîndurile mișcării muncitorești, pentru restabilirea unității politice și organi­zatorice a clasei muncitoare. Ca urmare a colaborării rodnice îndelun­gate între P.C.R. și P.S.D. în cadrul Fron­tului Unic Muncitoresc și a luptei duse de Partidul Comunist Român împreună cu aripa stîngă a Partidului social democrat care forma marea majoritate a membrilor P.S.D., împotriva infimei minorități a social-demo­­craților de dreapta — dușmani ai unității clasei muncitoare, s-a pus capăt dezbinării clasei muncitoare, care a durat aproape 30 de ani. Unificarea partidelor comunist și so­cial-democrat la Congresul din februarie 1948 și făurirea Partidului Muncitoresc Ro­mân pe baze politice, ideologice și organi­zatorice marxist-leniniste, a însemnat vic­toria definitivă a marxism-leninismului a­­supra reformismului în mișcarea muncito­rească din Romînia. Astfel s-au întărit for­țele clasei muncitoare și s-a ridicat rolul ei conducător în lupta poporului muncitor pen­tru consolidarea statului democrat-popular, pentru construirea socialismului. Sarcina fundamentală a Partidului Mun­. "1. Membru al Partidului Muncitoresc Ro­­­mîn poate fi orice om al muncii, cetățean al Republicii Populare Romîne, care recu­noaște programul și Statutul partidului, con­tribuie activ la realizarea lor, activează în­­tr-una din organizațiile partidului, îndepli­nește toate hotărîrile partidului și plătește cotizațiile stabilite. Cei care exploatează munca altora nu pot fi membri ai Partidului Muncitoresc Ro­mân. . 2. Fiecare membru de partid este obligat: fia) să participe activ la lupta pentru con­struirea socialismului, împotriva dușmanilor poporului muncitor, să slujească cu credință patria — Republica Populară Romînă; b) să apere prin toate mijloacele unitatea și puritatea rîndurilor partidului, ca prin­cipale condiții ale forței și tăriei partidului. Partidul nu admite existența fracțiunilor în Interiorul său. Activitatea fracționistă con­stituie o crimă împotriva partidului și este incompatibilă cu rămînerea în rîndurile lui; c) să lupte activ pentru realizarea în practică a politicii partidului și a hotărîri­­lor organelor sale de conducere. Pentru un membru de partid nu este suficient să se­­ declare de acord cu hotărîrile partidului. Orice membru de partid este obligat să lupte pentru înfăptuirea acestor hotărîri. Atitudi­nea pasivă și formală a membrilor de partid față de hotărîrile partidului slăbește capa­citatea de luptă a partidului și împiedică realizarea politicii sale; [ d) să fie fruntaș în muncă, să-și ridice neîncetat calificarea profesională și, prin propriul exemplu, să mobilizeze pe cei fără de partid la lupta pentru mărirea continuă a productivității muncii și întărirea disci­plinei în muncă, să păzească și să întă­rească prin toate mijloacele proprietatea so­cialistă, baza sfîntă și de neatins a regimu­lui democrat-popular; 1 e)’ să întărească zi de zi legătura cu oa­menii muncii, să se preocupe cu deosebită­­ grijă de rezolvarea la timp a cerințelor și citoresc Roman în etapa actuală este lichi­darea complectă a exploatării omului de că­tre om și asigurarea avîntului forțelor crea­toare ale poporului în scopul construirii so­cietății socialiste și satisfacerii maxime a nevoilor sale materiale și culturale, după principiul­ de la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după munca sa. Partidul Muncitoresc Român mobilizează toate forțele oamenilor muncii pentru dez­voltarea continuă pe calea socialismului a economiei naționale a cărei temelie este in­dustria grea. Partidul Muncitoresc Român întărește con­tinuu alianța dintre clasa muncitoare și ță­rănimea muncitoare — temelia de granit a regimului democrat-popular, desfășoară munca politico-organizatorică în masa ță­rănimii muncitoare, în vederea transformă­rii socialiste a agriculturii, pe baza libe­rului consimțămînt al țăranilor muncitori, conduce lupta țărănimii muncitoare împo­triva exploatării chiaburești, pînă la com­plecta ei înlăturare. Partidul Muncitoresc Român îndrumă in­telectualitatea să participe activ la opera de construire a socialismului, la dezvolta­rea științei, culturii și răspîndirea lor în masele populare. Partidul Muncitoresc Român întărește continuu prietenia și frăția între poporul ro­mân și naționalitățile din țara noastră în munca și lupta comună pentru înflorirea Republicii Populare Române — patria oa­menilor muncii de la orașe și sate — pen­tru ridicarea necontenită a nivelului de trai material și cultural al poporului, pentru con­struirea socialismului, întărirea statului democrat-popular. In­strument principal de construire a socialis­mului, de zdrobire a împotrivirii dușmanu­lui de clasă, constituie o preocupare perma­nentă a Partidului Muncitoresc Român. Par­tidul educă oamenii muncii în spiritul pa­triotismului socialist, al dragostei și devo­tamentului fără de margini față de patria socialistă și se îngrijește de întărirea capa­cității de apărare a Republicii Populare Ro­mâne. El educă poporul muncitor în spiri­tul internaționalismului proletar, în spiritul prieteniei de nezdruncinat și al colaborării frățești dintre poporul român și marele po­por sovietic, al prieteniei și frăției cu toate popoarele țărilor de democrație populară, mobilizează masele populare să contribuie activ la întărirea lagărului socialist. El e­­ducă poporul în spiritul solidarității inter­naționale cu oamenii muncii din toate țările. Credincios politicii de pace și prieteniei între popoare, Partidul Muncitoresc Român împletește strîns munca poporului român pentru construirea socialismului și pentru întărirea Republicii Populare Române cu par­ticiparea lui activă la lupta forțelor păcii din întreaga lume în frunte cu U.R.S.S. pen­tru pace trainică, împotriva politicii agre­sive a cercurilor reacționare imperialiste. In întreaga sa activitate Partidul Munci­toresc Român se călăuzește neabătut după învățătura atotbiruitoare a lui Marx-Engels- Lenin-Stalin, după experiența istorică a Par­tidului Comunist al Uniunii Sovietice pe care o aplică în mod creator. Partidul nos­tru studiază și generalizează experiența proprie în scopul îmbunătățirii continue a muncii sale. Partidul cimentează necontenit unitatea de nezdruncinat a rîndurilor sale în lupta împotriva tuturor dușmanilor par­tidului, ai clasei muncitoare, poporului și patriei, își lărgește și își consolidează ne­încetat legătura cu masele; politica sa con­stituie expresia intereselor vitale și a nă­zuințelor poporului. In aceasta constă tăria și invincibilitatea Partidului Muncitoresc Român. Scopul final al partidului este construirea societății fără clase — societatea comunista, la baza căreia stă principiul, de la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după nevoile sale, nevoilor celor ce muncesc de la orașe și sate, să lupte fără cruțare împotriva biro­cratismului, să lămurească oamenilor mun­cii fără partid sensul politicii și hotărîrilor partidului, să organizeze și să mobilizeze masele la lupta pentru îndeplinirea sarcini­lor trasate de partid; f) să muncească necontenit pentru a-și ridica nivelul de conștiință, pentru a-și în­­suși bazele marxism-leninismului; g) să respecte cu strictețe disciplina de partid și de stat, obligatorie în egală mă­sură pentru toți membrii de partid. In partid nu pot exista două discipline — una pentru conducători și alta pentru masa membrilor de partid. Partidul are o singură disciplină, o singură lege pentru toți mem­brii de partid, indiferent de funcțiile pe care le dețin și de meritele lor: încălcarea disci­plinei de partid și de stat dăunează grav intereselor partidului și statului și de aceea se sancționează cu asprime; h) să folosească în întreaga sa activita­te și sa stimuleze în fapt autocritica și cri­tica de jos, să dezvăluie lipsurile și greșe­lile din muncă și să lupte pentru lichidarea lor, să lupte împotriva tendințelor de acope­rire a lipsurilor, împotriva mulțumirii de sine și a amețelii de pe urma succeselor în muncă, să lupte hotărît împotriva încercă­rilor de gîtuire a criticii. Gîtuirea criticii aduce daune grave intereselor partidului, poporului și statului și este inadmisibilă în activitatea unui membru de partid; î) să semnaleze ■ organelor conducătoare de partid, inclusiv Comitetului Central al partidului, neajunsurile și lipsurile în mun­că, fără a ține seamă de persoane. Un membru de partid nu are dreptul să ascun­dă o stare de lucruri nesatisfăcătoare, să privească cu nepăsare neajunsurile, lipsurile și abaterile care lovesc în interesele parti­dului, poporului și statului. Cel care împie­dică pe un membru de partid să-și îndepli­nească această îndatorire trebuie aspru sancționat; j) să fie sincer și cinstit față de partid, să nu tolereze tăinuirea sau denaturarea adevărului. Nesinceritatea unui membru de partid față de partid sau înșelarea partidului sînt fapte de cea mai mare gravitate și sînt incompatibile cu rămînerea în rîndurile partidului; b) să păstreze secretul de partid și de stat, să explice maselor necesitatea întăririi­­ vigilenței politice și să dea dovadă el în­suși, în fapt, de vigilență politică în orice domeniu de muncă și în orice situație. Di­vulgarea secretului de partid și de stat con­­­stituie o crimă față de partid și este in­compatibilă cu rămînerea în rîndurile lui; 1) să înfăptuiască întocmai, în orice funcție s-ar găsi, directivele partidului cu privire la justa selecționare a cadrelor du­pă calității­ lor politice și profesionale, în­călcarea acestor directive, selecționarea ca­drelor după criteriul devotamentului perso­nal, al relațiilor de prietenie sau de rude­nie dăunează grav intereselor partidului și statului și trebuie stîrpite cu desăvîrșire. 3. Fiecare membru de partid are dreptul: a) să participe la discutarea liberă și concretă a problemelor politicii partidului în adunările de partid și în presa de partid ; b) să critice în adunările de partid pe orice membru de partid, indiferent de pos­tul pe care-l ocupă ; c) să aleagă și­ să fie ales în organele de partid; d) să ceară să participe personal în toa­te cazurile în care urmează a se lua o ho­­tărîre cu privire la activitatea sau purtarea lui; e) să se adreseze cu orice chestiune sau cerere oricărui organ de partid, inclusiv Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Român. 4. Primirea în partid se face în mod strict individual din rîndurile candidaților de partid care au împlinit stagiul stabilit de Statut. Sînt primiți în partid cei mai conștienți și mai activi muncitori, țărani muncitori, Intelectuali devotați cauzei socialismului. In partid se primesc persoane care au împli­nit vîrsta de 18 ani. Tinerii pînă la vîrsta de 20 de ani inclusiv se primesc în partid numai dacă sînt membri ai Uniunii Tinere­tului Muncitor. Primirea candidaților în rîndurile membri­lor de partid se face în felul următor : a) Se stabilesc trei categorii la primirea în rîndurile partidului: I. Muncitorii din industrie care lucrează nemijlocit în producție de cel puțin 5 ani; II. Ceilalți muncitori din industrie, mun­citorii din S.M.T. și gospodării agricole de stat, membrii gospodăriilor agricole colecti­ve, inginerii și tehnicienii care lucrează ne­mijlocit în atelierele și secțiile întreprinde­rilor i III. Ceilalți țărani muncitori, funcționau și alți oameni ai muncii. b) Pentru primirea în partid persoanele din categoria I-a prezintă recom­ndări din partea a 2 membri de partid cu un stagiu de partid de cel puțin 3 ani; persoanele din categoria a II-a prezintă recomandări­­ din partea a 3 membri de partid cu un stagiu de partid de cel puțin 4 ani; per­soanele din categoria a III-a prezintă re­comandări din partea a 4 membri de partid cu un stagiu de partid de cel puțin 6 ani. c) La primirea în partid a membrilor U.T.M. este necesar ca una din recoman­dări să fie dată de comitetul raional sau orășenesc al U.T.M.; această recomandare echivalează cu recomandarea unui membru de partid. Observație: Membrii și membrii supleanți ai C.C. al partidului se abțin de a da re­comandări. d) Primirea în partid se dezbate și se rezolvă de către adunarea generală a or­ganizației de bază, în prezența candidatu­lui. Hotărîrea organizației de bază întră în vigoare după confirmarea ei de către co­mitetul raional sau orășenesc al partidului. Cei care au dat recomandări pot să par­ticipe la dezbaterea primirii în partid a celui recomandat. e) In cazul cinoi într-o întreprindere, in­stituție sau într-un sat nu există organi­zație de bază a partidului, cererea de pri­mire în partid se adresează comitetului ra­ional sau orășenesc, care hotărăște asupra primirii în partid. 1) Cei care au făcut parte din alte parti­de pot fi primiți în partid numai în cazuri excepționale, prezentînd recomandări din partea a 5 membri de partid : 3 cu stagiul de partid de cel puțin 8 ani și 2 cu stagiul de partid cel puțin din 1944. In aceste cazuri primirea în partid se face numai prin organizația de bază a partidului și se confirmă definitiv de către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. 5. Membrii de partid care recomandă un candidat pentru a fi primit în­­ partid trebuie să-l cunoască dintr-o activitate comună de cel puțin un an și răspund în fața parti­dului­ de recomandările făcute. 6. Stagiul de partid al celor primiți în partid din rîndul candidaților se socotește 17. Toți cei care doresc să intre în partid trebuie să facă un stagiu de candidat. Sta­giul de candidat este necesar pentru a da candidatului posibilitatea să cunoască pro­gramul partidului. Statutul și tactica parti­dului și pentru ca organizația de partid să poată verifica în­ acest timp calitățile perso­­nale ale candidatului. 18. Regulile de primire în rîndurile candi­daților sînt identice cu regulile de primire în rîndurile membrilor de partid (primirea individuală, prezentarea de recomandări, hotărîrea de primire luată de organizația de bază și confirmarea acestei hotărîri). 19. Stagiul d­e candidat se stabilește la un an pentru persoanele din categoria I-a, un an și 6 luni pentru persoanele din categoria a II-a și doi ani pentru persoanele din ca­tegoria a 111 - a . Observație: Cei care au făcut parte din alte partide, indiferent de starea lor socială, fac un stagiu de doi ani, din ziua în care adunarea generală a or­ganizației de bază a hotărît primirea lor ca membri de partid. 7. Orice membru al unei organizații de partid care se mută în raza de activitate a altei organizații de partid este înregistrat de aceasta din urmă printre membrii săi. Mutarea membrilor de partid dintr-o orga­nizație în alta se face potrivit instrucțiuni­lor Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român. 8. Acelor membri de partid care un timp îndelungat și cu tot ajutorul primit nu de­pun nici o activitate de partid,, nu partici­pă sub nici o formă la munca organizației de partid li se poate retrage calitatea de membru de partid. Hotărîrea organizației de bază adoptată în acest sens intră în vigoa­re după confirmarea ei de către comitetul raional sau orășenesc al partidului. 9. Membrii și candidații de partid care, fără motive bine întemeiate, nu au plătit timp de trei luni cotizația de partid, înce­tează de a mai fi membri de partid sau candidați de partid. Organizația de bază adoptă în acest sens o hotărîre, care intră în vigoare după confirmarea ei de către comitetul raional sau orășenesc al partidu­lui. 10. Excluderea din partid a unui membru de partid se hotărește generală a organizației de către adunarea de bază din care acesta face parte și se confirmă de către comitetul raional sau orășenesc de partid respectiv. Hotărîrea comitetului raional , sau orășenesc cu privire la excluderea din partid întră în vigoare numai după ce a fost con­firmată de către comitetul regional al parti­dului. Pînă la confirmarea hotărîrii de exclude­re de către comitetul regional al partidului, membrul de partid păstrează carnetul de partid asupra sa și are dreptul să participe la adunările de partid. Ill. Excluderea din partid sau trecerea în rîndurile candidaților a unui membru al Comitetului Central, al comitetului regio­nal, raional sau orășenesc al partidului nu poate fi hotărîtă de către organizația de bază. Excluderea unui membru al comitetu­lui­ regional, raional sau orășenesc din co­mitet, precum și excluderea lui din partid sau trecerea în rîndurile candidaților se hotărăsc de plenara comitetului de partid respectiv, cu majoritate de două treimi. 12. Excluderea unui membru al C.C. al partidului din Comitetul Central, precum și excluderea lui din partid sau trecerea în rîndurile candidaților se hotărăște de către Congresul partidului, iar în intervalele din­tre congrese de către plenara Comitetului Central al partidului, cu majoritate de două treimi. 13. Excluderea din partid este suprema sancțiune de partid. Ea se aplică numai în cazurile cînd un membru de partid săvîr­­șește­ încălcări grave ale programului și Statutului partidului, lovește în unitatea partidului, pactizează cu dușmanul de cla­să, este nesincer șî înșeală partidul, în ca­zurile de descompunere morală sau cînd săvîrșește alte fapte incompatibile cu cali­tatea de membru de partid. La luarea hotărîrilor de excludere din­­ partid, la confirmarea lor, precum și la examinarea apelurilor trebuie să se asigure maximum de precauțiune și grijă tovără­șească, trebuie să se cerceteze cu multă atenție și simț de răspundere temeinicia învinuirilor aduse membrului de partid. 14. Pentru fapte mai puțin grave se pot hotărî sancțiuni cu caracter educativ, care să dea posibilitatea membrilor de partid de a se îndrepta fără a-și pierde calitatea de membru de partid. Sancțiunile ce se pot da în aceste cazuri sînt: mustrare, vot de blam, vot de blam public, interzicerea pe timp limitat de a ocupa munci de răspundere de partid și de stat, vot de blam cu avertisment. Organizația de bază poate hotărî sancțio­narea unui membru de partid prin trecerea sa în rîndurile candidaților pe termen pînă la un an. Această hotărîre trebuie supusă aprobării comitetului raional sau orășenesc al partidului. După trecerea termenului sta­bilit, cel trecut în rîndul candidaților se primește în partid conform normelor obișnui­te și i se menține stagiul de partid anterior. 15. Cel exclus are dreptul de a face apel la organele superioare ale partidului. A­­pelurile făcute de cei excluși din partid, precum și hotărîrile luate de organizațiile de partid cu privire la excluderea din partid trebuie să fie examinate de organele de partid respective în termen de cel mult o lună de la primirea lor. 16. In cazul cînd o organizație de partid a săvîrșit încălcări grave ale programului și statutului partidului sau ale liniei poli­tice a partidului. Comitetul Central al Parti­dului Muncitoresc Român poate hotărî dizol­varea organizației de partid respective și reînregistrarea generală a membrilor ei. Pentru ca stagiul de candidat să nu ră­­mînă o simplă formalitate, organizația de partid este datoare să se îngrijească necon­tenit de educarea și creșterea nivelului politic al candidaților, să-i atragă la întreaga mun­că a organizației de partid, să ajute can­didaților să se pregătească în vederea in­trării lor în partid. După expirarea stagiului de candidat, or­ganizația de partid trebuie să examineze în adunare situația candidatului de partid.­­ Stagiul de candidat poate fi redus de către organizația de bază cu cel mult 6 luni pen­tru muncitorii din industrie care lucrează nemijlocit în producție de cel puțin 5 ani și care dovedesc prin fapte că îndeplinesc condițiile pentru a fi membri de partid. Dacă în timpul stagiului candidatul nu a reușit încă, din motive pe care organizația le con­sideră valabile, să se ridice la nivelul cerin­țelor ce se pun unui membru de partid, organizația de bază va putea hotărî pre­lungirea stagiului de candidat cu cel mult­ un an. In acele cazuri cînd în timpul sta­giului de candidat s-a constatat că, sub raportul calităților sale personale, candida­tul nu este demn să fie primit în partid, organizația de bază va hotărî excluderea lui din rîndurile candidaților de partid. Ho­tărîrea organizației de bază a partidului cu privire la reducerea sau prelungirea sta­22. Principiul călăuzitor al structurii or­ganizatorice a partidului este centralismul democratic, care înseamnă următoarele : a) toate organele conducătoare de partid, de jos și pînă sus, sînt alese; b) organele de partid sînt obligate a pre­zenta periodic dări de seamă în fața or­ganizațiilor de partid; c) disciplina de partid — una din con­dițiile de­ bază pentru asigurarea unității politice, de voință și de acțiune a partidu­lui — este obligatorie pentru toate orga­nizațiile și pentru toți membrii de partid; minoritatea se supune necondiționat majori­tății și este obligată să aplice în practică, fără rezerve, hotărîrile luate; d) hotărîrile organelor superioare de partid sînt obligatorii necondiționat pentru organele inferioare ale partidului. 23. Partidul este construit pe baza prin­cipiului teritorial și al locului de producție. Organizația de partid raională este supe­rioară tuturor organizațiilor de partid de pe teritoriul raionului respectiv. Organizația de partid care cuprinde membrii de parti­d din­tr-o întreagă ramură de activitate este su­perioară tuturor organizațiilor de partid care cuprind numai o parte a membrilor de partid din ramura de activitate respectivă. 24. Toate organizațiile de partid sînt au­tonome în ceea ce privește rezolvarea pro­blemelor locale, în măsura în care hotărîrile pe care le iau nu contravin hotărîrilor parti­dului. 25. Fiecare organizație de partid are or­ganul său conducător superior: adunarea generală — pentru organizația de bază; conferința — pentru organizația raională, orășenească, regională ; congresul — pentru Partidul Muncitoresc Român. 26. Adunarea generală, conferința sau con­gresul aleg un birou sau un comitet care este organul executiv și conduce întreaga muncă curentă a organizației. Organele conducătoare de partid își des­fășoară întreaga activitate pe baza princi­piului leninist al muncii colective, principiu­ suprem al conducerii de partid. 27. Alegerea organelor conducătoare de partid se face prin vot secret. La alegerea 30. Organul suprem al Partidului Mun­citoresc Român este congresul partidului. Congresele ordinare se convoacă de către C.C. al partidului cel puțin odată la 4 ani. Congresele extraordinare sînt convocate de către C.C. al partidului din inițiativa sa pro­prie, sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor reprezentați la ultimul congres al partidului. Convocarea congresului partidului și ordinea de zi vor fi anunțate cu cel puțin o lună și jumătate îna­inte de data ținerii congresului. Congresele extraordinare sînt convocate în termen de două luni. Congresul este valabil constituit numai­ atunci cînd delegații la congres reprezintă cel puțin jumătate din numărul total al membrilor de partid reprezentați la ultimul congres ordinar. Normele de reprezentare și modul de ale­gere a delegaților la congresul partidului se stabilesc de Comitetul Central. 31. In cazul cînd Comitetul Central nu convoacă congresul extraordinar în ter­menul arătat la articolul 30, organizațiile care au cerut convocarea congresului extra­ordinar au dreptul să formeze un comitet organizatoric, care se bucură de drepturile Comitetului Central în ce privește convoca­rea congresului extraordinar. 32. Congresul are următoarele atribuții: a) ascultă și aprobă rapoartele de acti­vitate ale Comitetului Central al partidului, ale Comisiei centrale de revizie și ale celor­lalte organe și instituții centrale ale parti­dului ; b) adoptă, revizuiește și modifică progra­mul și Statutul partidului; c) stabilește linia tactică a partidului în problemele fundamentale ale politicii curente; d) alege Comitetul Central al partidului și Comisia centrală de revizie în numărul stabilit de congres. 33. In caz de descomplectare a Comitetu­lui Central al P.M.R., locurile devenite vacante vor fi complectate din rîndul mem­brilor supleanți, în ordinea stabilită de con­gres la alegerea lor. 34. Comitetul Central al partidului ține ședințe plenare cel puțin odată la p­atru luni. Membrii supleanți ai C.C. participă cu drept de vot consultativ la ședințele plenare ale Comitetului Central. 35. Comitetul Central al partidului orga­nizează Biroul Politic pentru conducerea muncii CC. între plenare și Secretariatul pentru conducerea muncii curente — mai ales pentru organizarea controlului execu­tării hotărîrilor partidului și pentru selec­ționarea cadrelor. 36. Comitetul Central al partidului orga­nizează Comisia controlului de partid de pe lîngă Comitetul Central. Ea are următoa­rele atribuții: a) veghează la apărarea unității și puri­tății rîndurilor partidului, controlează res­pectarea disciplinei de partid și trage la răs­pundere pe membrii și candidații de partid care s-au făcut vinovați de călcarea pro­giului de candidat, precum și la exclude­­rea din rîndurile candidaților. Intră în vi­goare după confirmarea ei de către comitetul raional sau orășenesc al partidului. 20. Candidații de partid participă cu drept de vot consultativ la adunările or­ganizației de bază din care fac parte. 21. Candidații de partid plătesc aceeași cotizație de partid ca și membrii de partid. organelor de partid este interzisă votarea pe liste a candidaților. Candidaturile se propun de către participanții la adunări, conferințe, congrese, se discută și se votea­ză individual. Membrii de partid au dreptul nelimitat de a propune candidați, de a se pronunța pentru sau împotriva oricărui can­didat și de a-1 critica. 28. Comitetele raionale și orășenești ale partidului sînt obligate să convoace cu regu­laritate adunări ale activului de partid pen­tru dezbaterea celor mai importante hotărîri ale partidului și guvernului, a principalelor probleme ale activității partidului. Adunările activului de partid se vor desfășura astfel încît să asigure dezbaterea efectivă a pro­blemelor, să stimuleze critica ascuțită și ini­țiativa largă a activului, să atragă activul, la aplicarea în viață a hotărîrilor partidului și guvernului, la rezolvarea problemelor ce stau în fața organizației de partid. 29. A participa la discutarea liberă și concretă a problemelor politicii partidului este un drept de neatins al fiecărui membru de partid, drept care decurge din democra­ția internă de partid. Discuția poate fi or­ganizată în unele organizații de partid sau pe întregul partid. Numai pe baza democra­ției interne de parti­d poate fi desfășurată critica și autocritica și poate fi întărită dis­ciplina de partid — disciplină conștientă și nu mecanică. Comitetul Central al Partidului Muncito­resc Român poate organiza, atunci cînd con­sideră necesar, o discuție largă pe întregul partid asupra celor mai importante probleme ale politicii partidului. O discuție largă pe întreaga țară cu privire la problemele poli­ticii partidului trebuie să fie organizată în așa fel încît să nu poată duce la încercări din partea unei minorități neînsemnate de a impune voința sa majorității partidului, sau la încercări de a forma grupări fracțio­­niste, care să spargă unitatea partidului, la încercări de sciziune, care să zdruncine forța și trăinicia orînduirii democrat-populare. Numai în aceste condiții democrația in­ternă de partid nu va putea fi folosită de dușmanii partidului și ai clasei muncitoare, ci va servi cauzei întăririi partidului, gramului partidului, a Statutului sau a li­niei politice a partidului, a disciplinei de partid sau de stat, de înăbușirea criticii, precum și pe cei care calcă regulile moralei de partid (înșelarea partidului, necinstea și nesinceritatea față de partid, împăciuitoris­mul față de dușmanul de clasă, calomnia, birocratismul, depravarea în viața personală etc.) ; b) examinează apelurile împotriva hotă­rîrilor comitetelor regionale ale partidului cu privire la excluderea din partid și la aplicarea altor sancțiuni de partid. 37. Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Român conduce întreaga activitate a partidului în intervalul dintre congrese; re­prezintă partidul în relațiile cu alte partide, organizații, instituții; organizează și con­duce diferite instituții de partid și întreprin­deri de însemnătate socială; numește re­dacțiile organelor centrale care lucrează sub conducerea și controlul său direct și con­firmă redactorii șefi ai organelor regionale de presă, repartizează forțele și mijloacele partidului și administrează fondurile lui bă­nești. Comitetul Central al Partidului Munci­toresc Român îndrumă activitatea organelor centrale ale puterii de stat și a organiza­țiilor obștești prin intermediul grupelor de partid din aceste organe. 1­38. Pentru întărirea muncii de conducere și a activității politice, Comitetul Central are dreptul să creeze secții politice și să nu­mească organizatori de partid ai C.C. în ramuri deosebit de importante ale construc­ției socialiste. Organizatorii de partid ai C.C. se subordonează comitetului de partid­ superior ierarhic organizației la care sînt­ numiți, răspunzînd totodată direct față de C.C. al partidului. Pe măsură ce secțiile po­litice își îndeplinesc sarcinile pentru care au fost create, C.C. se poate desființa sau transforma în organe de partid obișnuite, constituite pe baza principiului teritorial și al locului de producție. Secțiile politice lucrează pe baza regula­mentelor aprobate de Comitetul Central. 39. Comitetul Central informează în mod regulat organizațiile de partid asupra acti­vității sale. 40. Comisia centrală de revizie verifică : a) rapiditatea și regularitatea examinării problemelor de către organele centrale ale partidului și buna funcționare a aparatului C.C.; b) gospodăria financiară și întreprinderile Comitetului Central al partidului. Membrii Comisiei centrale de revizie nu pot fi în același timp membri ai C.C. al partidului. Comisiile de revizie regionale, orășenești și raionale au aceleași atribuții și drepturi pe scară regională, orășenească, raională, ca și Comisia centrală de revizie pe scara centrală. (Continuare in pag. a HI­ A) I Membrii de partid, îndatoririle și drepturile lor II Candidații de partid III Structura partidului, democrația internă de partid IV Organele superioare ale partidului nib

Next