Dobrogea Nouă, noiembrie 1956 (Anul 9, nr. 2575-2599)

1956-11-01 / nr. 2575

2 O dată cu venirea anotimpului­ răcoros apare printre adulți și co­pii o serie de boli caracteristice anotimpului rece, printre care este și gripa, boală destul de gravă și de temut, boală căreia noi, me­dicii specialiști în boli de copii, îi mai spunem și „inamicul nr- 1 al sugarului". Această denumire este cu totul justificată deoarece prin complicațiile pe care le dă la co­pii, boala îmbracă forme destul de grave. Gripa favorizează la copil și în special la sugari (copii de la 0 la 1 an) apariția unor infecții apro­piate de căile respiratorii (nas, faringe, laringe etc.), așa că de multe ori copilul se vindecă de gripă, dar rămîne cu infecții date de alți microbi care se pot instala cu ușurință, deoarece în perioada de gripă, copilul este foarte slă­bit și se poate foarte ușor îmbol­năvi și de alte boli, ca de exem­plu de tuberculoză. S-a mai constatat că aproape jumătate din cazurile de bronho­­pneumonie sau de otită (supurea­ză, adică se scurge puroi din ure­chi), se datoresc gripei. Acestea sîunt motive pentru care considerăm că orișice cetățean trebuie să știe cum să se ferească de gripă și în același timp cum să ferească copiii de boală. Cum ne îmbolnăvim de gripă ? Gripa este o boală foarte molip­sitoare, care se poate transmite de la om la om prin aer sau de pe obiectele cu care a venit în contact omul sau copilul bolnav. Microbul gripei, care este foarte mic, se numește virus și nu se vede cu microscopul obișnuit. El a putut fi recunoscut o dată cu descoperirea microscopului elec­tronic, aparat care are proprieta­tea de a mări de 40.000—50.000 de ori. Microbul gripei este distrus la o temperatură de 60 de grade, rezistă 3 zile la o temperatură de plus 4 grade, o lună la minus 10 grade și pînă la 4 luni, la o tem­peratură de minus 70 de grade. Se observă, deci, că la rece micro­bul rezistă mai bine și trăiește mai mult. Acest fapt explică de ce a­­ceastă boală apare mai mult în anotimpul răcoros. Este vorba de gripa dată de virus — gripa viro­­tică și nu de răceala copilului, care este denumită în mod greșit, gripă. Cum se transmite gripa ? Calea de pătrundere a virusului (microbului) este de cele mai multe ori prin nas și gît. Atunci cînd bolnavul strănută sau tușeș­te, răspîndește în jurul său un număr imens de microbi. Un mare cercetător spunea că, dacă toată lumea și-ar pune batista la gură și la nas, cînd tușește sau stră­nută, atunci gripa ar dispare. Dar din nefericire lucrurile nu se în­­tîmplă așa. In autobus, în tram­vaie, în tren, în săli de spectacole, sînt destule persoane care strănu­tă și tușesc și care fiind gripate pot face ca mulți din jurul lor, în special copiii, să ia boala De a­­ceea, este bine ca ori de cîte ori tușim sau strănutăm să ținem ba­tista la gură și la nas. Este bine de știut că un copil mic se îmbolnăvește mai ușor de gripă. De aceea este bine ca cei din jurul copilului care suferă de guturai să fie îndepărtați de copil. Dacă acest fapt nu este posibil, întrucît locuiesc în aceeași came­ră, atunci mama bolnavă trebuie să poarte o mască pe nas și pe gură, mască confecționată dintr-o pînză albă sau din 4 sau mai multe fîșii de tifon cusute una peste alta. Sînt oameni care în aparență sînt sănătoși, dar care poartă to­tuși, în gît, microbul ce ne poate infecta. De aceea să nu dăm voie nimănui să sărute copiii mici. Cu fiecare sărutare se pot împrăștia mii de microbi ce pot produce îm­bolnăvirea copilului. „Nu duceți copiii în aglomerații !" De multe ori am văzut în săli­le de spectacole, aglomerate de oameni care respiră, tușesc și stră­nută, copii mici, aduși în astfel de săli de către părinți care în mod inconștient contribuie astfel la îmbolnăvirea copiilor lor. De aceea, organele sanitare au inter­zis accesul copiilor, mai mici de 15 ani, în sălile de spectacole. Pentru prevenirea bolilor molip­sitoare, este bine ca mamele să vie permanent la consultațiile pentru copiii sănătoși, consultații care se­ dau în mod gratuit în poli­clinicile și dispensarele de copii. Să se respecte recomandările me­dicului în creșterea copilului. Copiii trebuie scoși zilnic la aer, deoarece aerul întărește organis­mul copilului, îl face mai rezis­tent față de boli. Scoaterea la aer se recomandă a fi făcută vara, de la vîrsta de 2 săptămîni, iar iarna de la vîrsta de 3—4 săptămîni. Durata șederii la aer sau a plimbării, mai cu seamă în anotimpul rece se face treptat de la 5—10 minute pînă la 1—2 ore pe zi. Timpul cel mai po­trivit este ziua pe lumină și soa­re, timp uscat, fără furtună, praf sau ceață. Alte măsuri de prevenire a bolilor molipsitoare Hrana cea mai potrivită pentru sugari este laptele mamei sale Alăptînd copiii la sîn, după sfa­turile personalului medical, ma­mele vor asigura o dezvoltare nor­mală a copiilor, care vor fi mult mai rezistenți față de boli. Să nu uităm că cea mai puternică mă­sură de apărare împotriva bolilor este curățenia copilului. Părinții să alcătuiască copiilor un regim sănătos de viață, cu ore fixe de hrană și somn și să apeleze la medic de la primele semne de boală-Dr. MARCEL BRATU directorul spitalului unifi­cat de copii Constanța Sfatul medicului Să ferim sugarii de gripă Muncă de școlarizare Cadrele didactice din co­muna Beilic, raionul Adam­clisi, duc o muncă susținută pentru ca nici un copil de vîrstă școlară să nu rămînă în afara școlii. Datorită muncii Scurlan dusă de învățătorii Viorica, Protopo­­­pescu Constantin și Hernest Victor, s-a reușit ca școlari­zarea să fie maximă. M. V. coresp. ---------.',1.. II Preocuparea noastră în problema protecției muncii Una din preocupările comitetu­lui nostru de întreprindere este și cea a protecției muncii. In a­­ceastă direcție, noi am realizat următoarele : De la început am trecut la mo­bilizarea muncitorilor de la fie­care loc de muncă prelucrînd in­strucțiunile de tehnica securității și protecția muncii. La încheierea contractului colectiv pe anul 1956, comisiile pe probleme au mobili­zat muncitorii pentru a face pro­punerile necesare încheierii con­venției privind protecția muncii și măsurile sanitare ce vor trebui aplicate pe anul 1956. După sem­narea contractului colectiv, orga­nul sindical a trecut la urmărirea datelor fixate în convenția pentru îndeplinirea măsurilor și obiecti­velor în timpul fixat, iar acolo unde locul de muncă necesita ur­gență a luat măsuri în colaborare cu conducerea de a se face ime­diat operațiunile necesare. In vederea dotării agregatelor cu apărători, a luat ființă în ca­drul întreprinderii o secție de con­fecționat plase de sîrmă pe lîngă atelierul de întreținere, reușind prin aceasta să se aplice măsurile din contractul colectiv (anexa nr. 3)­Pentru ca muncitorii să cunoas­că materialele de protecție și hai­nele de uzură, s-au luat măsuri pe linie sindicală de reprelucrare a H.C.M. nr. 355/1955. De aseme­nea, s-a cerut concursul munci­torilor de a participa la descope­rirea locurilor periculoase de mun­că și la luarea de măsuri pentru înlăturarea accidentelor. Comitetul sindical, analizînd locurile de muncă, unde era ne­cesar să se dea antidoturi și ma­terial de protecție, a intervenit la conducerea întreprinderii pentru ca muncitorii să intre în drep­turile ce le revin conform con­tractului colectiv și legilor în vi­goare. Pentru prevenirea îmbolnăviri­lor profesionale s-au luat măsuri de a se revizui locurile de muncă și pentru trimiterea în stațiunile balneo-climaterice a 10 tovarăși, care, primind tratamentul respec­tiv, s-au refăcut. Printre aceștia sînt Iov­ Lisenco Adam, mecanic, fabrica de ghiață, Filip Gheorghe, mezelar și alții. Prin serviciul organizarea mun­cii și responsabilii de unități, s-a făcut instructaj fiecărui muncitor nou angajat, trecîndu-se la com­pletarea fișelor, instruirea la locul de muncă și la verificarea fișelor de către organe numite prin de­cizie de către conducere în cola­borare cu comitetul sindical. Tot­odată, s-au luat măsuri ca fiecare unitate să trimită lunar procese­­verbale de confirmare a instruc­tajului făcut la fiecare lod de mun­că și fiecărui muncitor. In vederea reducerii efortului fizic al muncitorilor, s-au studiat cu cabinetul tehnic măsuri pentru introducerea mecanizării. Astfel, s-au introdus două mașini auto­mate de umplere a sticlelor cu li­­monadă, s-a construit un pod ru­lant pentru transportul tăvălugi­lor, s-a confecționat un malaxor pentru mestecarea săpunului, mun­ci care se executau pînă în prezent manual. La moara Tuzla și presa de ulei Constanța s-a modificat funcționarea de la motoare termice la motoare electrice. Comitetul sindical, primind sar­cina de a organiza revizia ob­ștească de protecția muncii, a mo­bilizat toți muncitorii, formînd co­lective pe fiecare loc de muncă, dînd posibilitatea ca fiecare muncitor să poată participa cu propuneri la această acțiune, prin descoperirea locurilor periculoase și propuneri de îmbunătățire și executare la timp a diferitelor lu­crări acolo unde e pericol de ac­cidentare-Comitetul sindical, prin brigada de agitație, a arătat cum unii muncitori respectă normele de teh­nica securității și protecția muncii, felul în care conducerea ia mă­suri pentru punerea în aplicare a obiectivelor contractului colectiv și cum organul sindical se achită de această sarcină, iar cei îndă­rătnici au fost criticați, cum sunt Țuca Alexandru de la Scărișorea­­nu, Nahornic Ilie de la Negru Vo­dă și Vlad loan, responsabilul comisiei cu protecția muncii. In vederea organizării locului de muncă pentru iarnă, comitetul sin­dical, consultîndu-se cu conduce­rea, a luat măsuri de îmbunătă­țire a localurilor, de exemplu a­­telierul de întreținere, moara nr. 4 și altele. De asemenea, s-au luat măsuri de dotare cu sobe, de com­pletare a geamurilor sparte și de aprovizionare cu lemne a unități­lor. Față de rezultatele obținute, co­mitetul sindical a avut și lipsuri în ceea ce privește instruirea în mod organizat și tematic a inspec­torilor obștești de protecția mun­cii, instruire de care răspundea tov­ Vlad Ioan, responsabil cu protecția muncii. O greutate în munca noastră a constituit-o faptul că nu tot tim­pul conducerea a pus la dispozi­ție materialele necesare de protec­ție și pentru confecționarea apara­telor de protecție. Din lipsă de re­partiție de materiale, chiar mate­rialele repartizate nu au venit la timp, iar altele chiar de loc, ca de exemplu cizme de cauciuc, mănuși de cauciuc și altele. Lipsurile de pînă acum, însă, vor constitui pentru anul ce vine un obiectiv principal spre care ne vom îndrepta activitatea. Dl­A­MANDESCU MIHAI ■președintele comitetului de întreprindere I.R.P.L. Constanța BOBROGEA NOUA Nr. 2575 LA BEILIC Comitetul executiv al sfatului popular al comunei Beilic se stră­duiește zi de zi să dea viață hotă­­rîrilor luate în adunarea populară pentru stabilirea autoimpunerii pe 1956. Din debitul de 38.000 lei, cu restanțe, s-au încasat 25.208 lei. Membrii comitetului executiv, și în special președintele­ Călin A. Ion, secretarul­ Voicu Parfene, cu orice prilej stau de vorbă cu țăranii mun­citori mobilizîndu-i să-și achite au­­toimpunerea. Majoritatea cetățenilor din această comună și-au achitat au­­toimpunerea, printre care Cristea­­ Ma­rin, Dumitru D. Tudorache, Dumitru­­ Ciocan, Aurel Gh. Călin și alții. Tot în această comună se dă o a­tenție deosebită reparării și întreți­nerii drumurilor. Astfel, într-o pe­rioadă scurtă s-a reparat șoseaua pe o distanță de 2 km. Nu după mult timp, șoseaua dintre Beilic și Ioan Corvin, pînă în satul­­ Mircești, va fi dată în circulație. Paralel cu a­­ceastă muncă, sfatul popular s-a în­grijit să refacă pe aceeași distanță și șanțurile de scurgere a apei pe ambele părți ale șoselei. In total, pe șosea s-au așternut 800 m.c. piatră. Cei care și-au terminat contribuția în muncă sînt Călin C. Grigore, Dan A. Dumitru și alții. MARINESCU VIRGIL corespondent Poșta juridică Gheorghe A. Ion întreabă: In ce cazuri se poate subînchiria le­gal ? RĂSPUNS : Un chiriaș poate la rîndul său să subînchirieze la un alt chiriaș conform art. 27 din Decretul 78/1952 numai atunci cînd spațiul ce-l subînchiriază face parte din suprafața sa legală. Am amintit în unul din articolele noastre anterioare, ce însemnează suprafața legală și suprafața dis­ponibilă. Contractele de subînchiriere se fac în formă scrisă și în condițiile de preț și termen în care ambele părți contractante cad de acord. Precizăm că un asemenea con­tract de subînchiriere se poate face fie asupra unei camere goale, fie asupra unei camere mobilate, cu condiția însă ca aceste camere să facă parte din suprafața legală a celui ce subînchiriază. In cazul cînd suprafața res­pectivă nu face­ parte din suprafa­ța legală a celui ce voiește să o subînchirieze, ci este o suprafață locuibilă excedentar­ disponibilă, chiriașul respectiv nu o poate sub­închiria legal, ci este obligat să o declare la serviciul de gospodărie locativă a sfatului popular respec­tiv, pentru a fi repartizată altei persoane. Tov. Popescu Ion întreabă : Ci­ne este obligat să întocmească contractul de închiriere: chiria­șul sau proprietarul ? RĂSPUNS . Potrivit dispozițiu­­nilor Decretului 78/1952, contrac­tele de închiriere privitoare la clădirile proprietatea particulari­lor, se întocmesc de către chiriași și tot de ei se înregistrează la ser­viciul de gospodărie locativă-Contractele sînt valabile chiar dacă proprietarul refuză să se semneze. Pentru clădirile administrate de către Locativa, contractele se în­tocmesc de către administratorii de imobile — salariați ai acestei întreprinderi. Și-a făcut cumpărături E duminică. O duminică fru­moasă de toamnă. Razele aurii ale soarelui învăluie cu multă dărnicie întregul oraș.Populația, îmbiată de această zi călduroasă, umblă forfota. Pre­tutindeni întîlnești un dute-vino care-ți amintește că azi e zi libe­ră, zi de odihnă și zi de obor tot­odată. Mulțimea a ieșit să-și facă unele cumpărături pentru nevoile gospodărești. La vitrina magazinului univer­sal al cooperației din piața Gri­­viței, cîteva femei, care după îm­brăcăminte păreau a fi de la ța­ră, s-au oprit și privesc cu aten­ție. Una din ele spuse că și ea ar avea nevoie de unele lucruri ce sînt expuse aici. Intrară în magazin. Apropiindu-se de raio­nul de textile, țăranca întovărăși­tă S. Paraschiva din comuna Plo­­peni, spuse vînzătoarei că ar vrea niște ciorapi de mătase pentru ea și fiica ei, arătînd spre codana ce o însoțea. — Și mai vreau ciorapi și pentru cei doi copii de acasă — Ilie și Lenuța. Merg la școală și e bine să aibă cît mai multe perechi pentru schimb. Iar pentru Gică, vă rog să-mi dați o pereche de pantofi. Gică e mai mare — mer­ge la horă... După ce a fost servită cu tot ce avea nevoie la acest raion, se îndreptă spre raionul cu articole de menaj, de unde cumpără o strecurătoare, un lighean, cîteva burlane pentru sobă și alte lu­cruri pentru uzul casnic. Vroia să plece, dar cînd să iasă zări în magazin o mașină de cusut. Cum o interesa și acest articol, merse la gestionarul cu Iorgu, și se magazinului. Voi­interesă în ce condițiuni se poate cumpăra o mașină de cusut. — Am mai avut o mașină de cu­sut, dar am dat-o în vara aceasta de zestre fetei care s-a măritat, și nu pot sta fără mașină în ca­să, m-am obișnuit și-mi vine tare greu fără acest obiect. Din plusul de cereale, m-am sfătuit cu băr­batul meu să dăm și să ne luăm din nou mașină. E de mare­­ folos întro casă. O s-o luăm în curînd. Astfel, cu coșul plin de cum­părături, plecară mulțumire din magazin, îndreptîndu-se spre o unitate alimentară de unde vroia să mai cumpere și niște bomboa­ne, cîteva lămîi și altele, să fie în casă-In zilele de obor, acest maga­zin, care pune zilnic la dispoziția populației consumatoare tot felul de articole de îmbrăcăminte, în­călțăminte, articole de larg con­sum executate de cooperativele meșteșugărești din regiune și din cuprinsul patriei, ca butoaie, sobe de gătit, garnituri de mobilă (dor­mitoare și bucătărie) devine ne­încăpător. In acest an, colectivul acestui magazin a vîndut cu 16 garnituri mai mult decît în anul care a tre­cut, numai mobilă, iar planul de desfacere pe trimestrul III a fost depășit cu 60%. Vrednici de lau­dă pentru munca depusă zi de zi sînt utemista Nucă Teodora, Ni­­colae Tălpău și S. Ranzel, care au obținut succese deosebite și în cursul acestei luni, îndeplinind planul de desfacere cu 4 zile mai devreme. A­NUNȚ întreprinderea regională de in­dustria cărnii Constanța, angajea­ză : muncitori calificați în meseria de măcelar, mărar și mezelar precum și muncitori necalificați. Cei interesați se vor adresa a­­batorului Constanța, șos. Manga­liei nr. 98. An de an, manifestările înserate în Luna prieteniei romîno-sovietice oferă oamenilor muncii din regiunea noastră zile de neuitat, zile în care prietenia noastră față de Uniunea Sovietică capătă o semnificație mai adâncă — aceea a dragostei și pre­țuirii în mod sincer a poporului so­vietic. An de an, Luna prieteniei de­vine mai bogată în manifestări care recreează pe oamenii muncii, dar în același timp le oferă prilejul de a cunoaște știința, arta și cultura aces­tui popor, ale cărui realizări sînt demne de a fi pildă tuturor popoare­lor. Iată un scurt bilanț al manifes­­tarilor din această lună, care dove­dește că pentru oamenii muncii din regiunea noastră Luna prieteniei ro­mîno-so­vieti­ce este o adevărată săr­bătoare... • In regiune, s-au organizat 36 de călătorii pe harta U.R.S.S. la care au participat 4.120 tovarăși. Frumoa­se plimbări imaginare au avut loc la clubul S.N.M.C., unde a vorbit tov­­ing Mușcină care a studiat în U.R.S.S. De asemenea, astfel de plimbări au avut lc la Ghindărești, la Făcăeni, Fetești și în alte locuri. • In școli și întreprinderi au fost organizate 152 seri literare la care au participat 6.800 de oameni ai muncii și elevi. La Fetești o astfel de seară literară a fost închinată scriitorului Fadeev despre care vorbit tov. Săvulescu N. Asemenea a acțiuni, închinate scriitorilor Tvar­­dovschi, Tolstoi au fost organizate și la biblioteca raională Babadag, în Basarabi și Tîrgușor și în comu­na Sarichioi unde a vorbit tov. pro­fesoară Cotrilă Emilia. ® Cele patru seri literare-ghicitori cu premii organizate în această lună la cluburile L.N.M.C., D.N.M.C. sau în Hîrșova au prilejuit cunoașterea celor mai de seamă scriitori ruși sau sovietici. • 58 de seri ale basmului rus și sovietic au fost organizate în a­­ceastă perioadă. Copiii din Țăndărei au ascultat cu această ocazie bas­mul „Peștișorul de aur“ citit de tov. Efta.­im Jurilovca, seara dedicată basmului rus a strîns peste 80 de co­pii. In Dăeni, Macin și Topalu ia serile de basme au participat 60 de învățători și peste 700 de pionieri și elevi. • Mult au fost prețuite de șco­larii și de cadrele didactice șezăto­­rile organizate în școli, dedicate prie­teniei romîno-sovietice. La cele 57 de șezători organizate în cadrul șco­lilor din regiune au participat 5.300 pionieri și elevi. Bine au fost orga­nizate șeză­torile din comunele To­palu, Horia, Murighiol, școala nr. 5 Tulcea, școala pedagogică și altele.­­ In comuna Țăndărei, raionul Fetești, s-a organizat o mare serba­re a prieteniei la care au participat 1.500 tovarăși. Tovarășii ing. Modo­ran și Cornel Marinescu au vorbit celor prezenți despre viața din Uniu­nea Sovietică. A urmat un program artistic și apoi dans. Asemenea ser­bare a fost organizată și la Fetești, unde au participat 3.000 de tovarăși.­­ Pentru cunoașterea vieții și rea­lizărilor din Uniunea Sovietică s-au organizat în această perioadă 8 în­­tîlniri cu cei care au studiat și vi­zitat U.R.S.S., la care au participat 1.050 tovarăși. Tovarăși ca Duilă Gh., Aram Agop și alții au vorbit despre cele ce au văzut în Uniunea Sovietică. La Casa de cultură a mi­norităților naționale din Constanța s-a organizat o întîlnire cu grupul de turiști care a vizitat Armenia sovietică. Au vorbit acolo Mesia Ha­­cerian, Onig Konceguli­an și alții. 8 In întreprinderi și cămine cul­turale au fost organizate 10 simpo­zioane la care au participat 1.500 oameni ai muncii. Astfel de simpo­zioane au avut loc la școala metalur­gică Medgidia, în comunele Cotu Văii, Topalu, unde tov. Lascu Gheor­ghe a condus simpozionul cu tema „Energia atomică în slujba păcii“.­­ In colaborare cu C. C. S. și­ A.S.I.T., A.R.L.U.S. a organizat 31 consfătuiri cu fruntașii din industrie și agricultură care aplică metode sovietice. Au vorbit cu acest prilej inginerul Bord­ea Dumitru, în co­muna Săveni, Dîrlă Gheorghe la C.M.C., ing. Mărculescu la C.F.R. despre „Roadele aplicării metodelor sovietice“. Toate acestea precum și cele 44 de convorbiri pe tema „Des­tinderea încordării internaționale și lupta Uniunii Sovietice pentru pace“ precum și cele 20 jurnale vorbite or­ganizate pe diferite teme dovedesc din plin dragostea și entuziasmul oa­menilor muncii din regiunea noas­tră de a sărbătri Luna prieteniei r­o­mîno - so­vieti­ce. A APĂRUT: OZEROV V. „Chipul comunistului în literatura sovietică“ Ozerov își sprijină tezele teore­tice pe analiza concretă a unor romane — apărute de la Marea Revoluție Socialistă și pînă azi — ceea ce îi permite să tragă concluzii convingătoare, să ex­plice clar cititorului de ce au ob­ținut unii scriitori sovietici suc­cese importante în creația lite­rară, iar alții au suferit eșecuri. BADIGHIN­A. „Drumul spre Pe­trumont“ roman-gazetă la mijlocul veacului al XVIII-lea, patru curajoși cercetă­tori polari ajung — în urma dis­trugerii corăbiei lor lovite de ghețari — pe insula pustie Gru­mont și trăiesc acolo șase ani de zile, rezistînd unor greutăți neînchipuite. Lor le este închinat romanul de aventuri ce vi-1 re­comandăm Buletin meteorologic Observatorul m­eteo-maritim Con­stanța comunică timpul probabil pen­tru regiunea Dobrogii și vestul Mă­rii Negre valabil pînă la 2 noiem­brie 1956, orele 8 dimineața. Gerul mai mult acoperit. Vînt din nord și nord-est cu 25—40 km. pe oră. Temperatura în scădere fiind cuprinsă noaptea între minus 1 grad și plus 3 grade, iar ziua între plus 4 și plus 7 grade. Marea agitată cu valuri mari gradul 4—6. Precipita­­țiuni sub formă de ploaie slabă in­termitentă. Pentru următoarele 3 zile: 2, 3 și 4 noiembrie 1956 : Vreme închisă cu cerul mai mult variabil. Vînt din nord-est și est cu 25—35 km. pe oră. Temperatura în scădere. Marea în general agitată. Bogata experiență sovietică pune la îndemâna sfaturilor populare un izvor nesecat de învățăminte, în ceea ce privește formele de legătură cu masele. Una din formele răspândite de legătură ale sfatului popular cu masele o constituie comitetele de stradă. Comitetele de stradă sînt a­­jutoare prețioase ale comitetelor exe­cutive și ale deputaților pentru an­trenarea maselor în acțiunile cu ca­racter gospodăresc, efectuarea unor lucrări obștești etc. In vara aceasta au fost inițiate și conduse în orașul nostru o serie de acțiuni cu caracter gospodăresc Cele 187 comitete de stradă, cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popu­lar, au reușit să ducă o muncă sus­ținută pentru curățirea străzilor, a cartierelor și orașului nostru. Spriji­­nindu-și întreaga activitate pe legă­tura strânsă și nemijlocită cu ma­sele, ascultând cu atenție și punând în practică propunerile și sugestiile venite din partea oamenilor muncii, dovedind grijă pentru nevoile și ridi­carea gospodărească a străzii, comi­tetele de stradă au reușit să strângă în jurul lor peste 20.000 de cetățeni, care au contribuit cu inițiativa lor creatoare și cu simțul lor gospodă­resc la realizarea acțiunii de amena­jare a străzilor. Și acum să vedem cum au muncit două comitete de stradă din orașul Constanța. Să luăm, de pildă, pe cel din... ...circumscripția electorală nr. 34 Comitetul de stradă din această circumscripție este format din 11 to­varăși și are ca președinte pe har­nica deputată Andriadis Anastasia. El își desfășoară activitatea pe baza planului de muncă întocmit pe un trimestru. In cadrul muncii de înfru­musețare și gospodărire a circum­scripției, membrii comitetului de stra­­dă s-au împărțit pe echipe și cu sprijinul delegatelor de femei au în­drumat pe cetățeni să-și curețe ca­sele, curțile și străzile. S-a reușit ca 11 garduri, 209 pomi, 27 fațade ale caselor să fie văruite și s-au cărat gunoaiele. Printre fruntașele în a­­ceastă acțiune sînt gospodinele Cîn­­dea Ioana, Barbu Frusina, Neagu Marcela, Drăghici Margareta, Vale­­rica Ioana, Dumitrescu Emilia, A. Avramescu și altele. In această circumscripție au fost renovate cele patru străzi. Au spri­jinit această acțiune tovarășii Neagu Ion, Alopeanu Emil, Alexandru C. și alții. S-a propus comitetului exe­cutiv al sfatului popular să se ame­najeze rigolele și porțiunile de tro­tuar al căror asfalt este spart, iar porțiunea de trotuar spart de pe stră­zile Daciei, General Manu și Scarlat Vîrnav de asemenea să se asfal­teze. In grupele de stradă au fost citite diferite broșuri, la citirea că­rora a participat un număr însemnat de femei. S-au făcut 35 abonamente la revista „Femeia , iar la „Femeia sovietică" . Pe lîngă cele 45 membre ale orga­nizației de Cruce Roșie au mai fost atrase încă 20 membre, acestea plă­­tindu-și cotizația și desfășurând o muncă temeinică educativ-sanitară. Pentru bazarul organizat de comisia de femei orășenească, au fost con­fecționate 32 de obiecte ca: șorțu­­lețe, rochițe, scufițe și altele. In ul­tima perioadă s-a intensificat munca de lămurire a gospodinelor pentru a­­tragerea lor în cîmpul muncii. Ca urmare, 4 gospodine au fost înca­drate în producție. Dacă comitetul de stradă din a­­ceastă circumscripție are o activitate bogată, nu la fel putem vorbi despre comitetul de stradă din... ...circumscripția electorală nr. 26 In această circumscripție a fost constituit comitetul de stradă, nu pentru că deputatul Raciu Nedelcu a dovedit preocupare, ci pentru că comitatul executiv a trimis aici un delegat. Trebuie să spunem că atît activitatea comitetului de stradă cît și a deputatului sînt inexistente și nu s-au întreprins acțiuni menite să ducă la înfrumusețarea circumscrip­ției. Cu toate că circumscripția cu­prinde unele străzi din centrul ora­șului, se puteau realiza multe lucruri frumoase. In această circumscripție deputatul nu a organizat întîlniri cu alegătorii, comitetul de stradă nu a ținut nici o ședință, într-un cuvînt nu s-a făcut nimic pe linia respectării îndatoririlor cetățenești. Să vedem... ...a cui este vina Despre inactivitatea deputatului am vorbit mai sus. Considerăm că vina principală o poartă comitetul execu­tiv, pentru că nu a trecut la activi­zarea comitetelor de stradă. Din cele 187 comitete de stradă își trăiesc viața circa jumătate, restul sînt nu­mai pe hârtie. Mai sînt încă de ales 10 comitete de stradă și numai în circumscripțiile unde deputați sînt oameni cu munci de răspundere, așa cum ar fi Negruș Anton, Novac Zam­fir, Pătrășescu Ion etc. Era necesar ca în sesiunile sfatului popular să se discute inactivitatea deputaților și a comitetelor de stradă. Comitetul exe­cutiv trebuie să facă o cotitură în ceea ce privește activizarea comite­telor de stradă și pentru aceasta se cere... ...o temeinică organizare a muncii In vederea unei bune organizări a muncii, comitetele de stradă își în­tocmesc planuri de muncă pe baza sarcinilor ce le revin din cadrul pla­nului de muncă al comitetului exe­cutiv, precum și a sarcinilor primite în adunările cu locuitorii. Planul de muncă este supus aprobării comite­tului executiv. Comitetul de stradă este condus de președinte și secretar, aleși dintre membrii comitetului de stradă. In scopul unei cît mai bune desfășurări a muncii și pentru a putea duce o temeinică muncă colectivă, comitetul de stradă ține ședințe săptămânal, sau ori de cîte ori este nevoie, anali­zînd felul cum decurge munca, mă­surile ce trebuie luate pentru rezol­varea diverselor acțiuni. Ședințele a­­cestea trebuie pregătite din timp. Ho­­tărîrile luate se aduc la cunoștința comitetului executiv, întreaga acti­vitate a comitetului de stradă este controlată și îndrumată de către co­mitetul executiv. Membrii acestuia trebuie să participe la ședințele co­mitetelor de stradă, lucru ce nu prea se întâmplă la membrii comitetului executiv. Pentru a arăta rodul activității lor, președinții comitetelor de stradă pre­zintă o dare de seamă în fața cetă­țenilor de activitatea dusă. Aceste dări de seamă trebuie să scoată în evidență sprijinul primit din partea cetățenilor, evidențiind pe cei frun­tași. Organizarea comitetelor de stradă și activizarea lor lărgesc baza de masă a organelor locale ale puterii de stat, creează un activ puternic în jurul acestora, cheamă la gospodări­rea treburilor obștești mase largi de oameni ai muncii. G. CLARA Comitetele de stradă, mijloc important de legătură cu masele v

Next