Dobrogea Nouă, iunie 1957 (Anul 10, nr. 2755-2780)

1957-06-01 / nr. 2755

Informații de partid Propagandiști ce nu-și fac datoria Una din condițiile esențiale, hotă­­rîtoare în desfășurarea normală a cursurilor și cercurilor din învățăm­în­­tul de partid este ca propagandistul să fie bine pregătit, să predea lecții de calitate, interesante, vii, care să scoată la iveală noul, legate de con­tinua dezvoltare a întreprinderii res­pective. In felul acesta cursanții frec­ventează regulat, studiază și-și con­spectează materialul bibliografic, dis­cuțiile în seminarii sînt antrenante, fixînd astfel cunoștințe noi. Sînt mulți propagandiști care și-au înțeles rolul și rezultatele sînt bune. Printre aceștia mai există însă unii faze, cu tot ajutorul primit din partea birourilor organizațiilor de bază, sub­­apreciază sarcinile ce le-au primit, făc­înd o muncă formală. De pildă, propagandistul cursului seral anul I de la organizația de bază „căi navi­gabile", ing. Dan Nicolae, se duce pentru pregătire la cabinetul de par­tid numai ca să aibă prezența. Con­specte nu are, la predări vine nere­gulat, lipsind astfel pe cei 17 cursanți de ajutor și îndrumare concretă. Lec­țiile sunt rămase în urmă și ceea ce s-a făcut pînă acum n-a dat rezul­tatele așteptate. Comportare asemănă­toare față de această sarcină au a­vut-o și tovarășii Tolingher Lauren­țiu, inginer, propagandist al cercului de economie concretă, și Ghiță Ion, propagandist al (•«’-oului de politică curentă din aceeași întreprindere, ca­re n-au contribuit cu nimic la studie­rea unor probleme și hotărîri și la aplicarea măsurilor care să ducă la continua îmbunătățire a muncii. Iată cum acești tovarăși, în mod conștient, au lipsit atîția oameni cin­stiți și muncitori de posibilitatea de a studia organizat și a-și însuși o seamă de cunoștințe noi ce ar fi con­tribuit la ridicarea nivelului politic și ideologic al lor și în același timp la înlăturarea unor lipsuri din între­prinderi. Un schimb de experiență Comitetul raional U.T.M. Fetești a orga­nizat zilele trecute un schimb de experiență în comuna Făcăeni. La acest schimb de experiență au participat peste 90 de tineri, m­em­­­­bri ai birourilor și co­mitetelor U.T.M. din ra­za comunelor Făcăeni și Gura Ialomiței și din cele două S.M.T.-uri și două G.A.S.­-uri de pe raza acestora. S-au prezentat trei re­ferate pe următoarele teme: 1) Cum sprijină organizația de tineret din G.A.C. „23 August" Făcăeni lucrările de în­treținere 2) C­u­m­a culturilor , organizația se preocupă de bază U.T.M. Piua Pietrii de organizarea timpului li­ber al tineretului; 3) Cum îndrumă comitetul U.T.M. din comuna Fă­căeni organizațiile de bază pentru primirea de noi membri. In discuțiile duse a fost apreciată, în mod deosebit, activitatea du­să de organizația de bază din G. A. C. „23 August“-Făcăeni, care a reușit să antreneze un număr mare de tineri la efectuarea lucrărilor agricole, în frunte cu utemiștii. Astfel, cei 107 tineri au prestat pînă în prezent 4.374 zile­­muncă, dintre care 2279 au fost prestate de u­­temiști. Din partea comitetu­lui raional de partid, la acest schimb de expe­riență a participat tov. Macri Silviu, secretar al comitetului raional de partid, care, în con­cluziile sale, a subliniat necesitatea îmbunătăți­rii formelor de educa­ție a tineretului, organi­zarea cît mai plăcută a timpului lor liber și preocuparea intensă ce trebuie s-o aibă organi­zațiile U.T.M. de a pri­mi noi membri. In încheierea pârtiei­,­panții au vizitat sediul comitetului U.T.M. co­munal Făcăeni, unde au văzut cum se păstrează documentele U. T. M., după care tov. Mareș Toma, secretarul comi­tetului raional U.T.M., a expus unele măsuri pentru îmbunătățirea ac­tivității organizațiilor U.T.M. din acest raion. MAREȘ TOMA, secretar al comitetului raional U.T.M. Fetești Cînd munca în brigadă se desfășoară organizat­ ­ Í Despre brigada lui Petre Con­ț­­stantin din secția cuptoare a fabri­cii „Cimentul păcii" Medgidia, afli numai lucruri bune. Toți compo­nenții brigăzii sunt tineri, dar pri­cepuți în ale meseriei. De fapt, bri­gada lui Petre Constantin poartă numele de „brigadă de tineret". Șeful secției, inginerul Savidis Constantin, e foarte mulțumit de băieții din această brigadă. Ei nu se dau în lături de la îndeplinirea oricărei sarcini ce le stă în față și de multe ori nu-și precupețesc chiar timpul liber. Intrebat despre munca ce o depun cei ce lucrează în brigada lui, Petre Constantin, răspunde cam așa : — Eu, nu că aș vrea să-l laud, însă, trebuie să spun lucrurilor pe nume , sunt tineri minunați. Sarci­na lor principală — aceea de a asigura în bune condiții întreține­rea cuptoarelor și agregatelor în vederea unei permanente funcțio­nări a acestora — nu este de loc ușoară. De felul cum muncesc ei, să lăsăm faptele să vorbească. Pornind de la acest indiciu, să încercăm a pătrunde cît de puțin în viața brigăzii de tineret din sec­ția cuptoare și să scoatem la ivea­lă oamenii și faptele lor. Cifre nu o să dăm prea multe. E destul dacă amintim că brigada de care ne ocupăm are un rol principal în realizarea planului de producție pe secție. Și, numai pe luna aprilie, planul a fost depășit cu 20 tone de clincher, iar brigada a făcut o eco­nomie de materiale în valoare de 15.000 lei. Pe luna mai, realiză­rile sunt la fel de bune. Panelul forte al brigăzii este bună organizare a muncii. Aprovi­zionarea­­ din timp cu materiale­­ de, Întreținere necesare intervențiilor de reparații imediate, lucru­­ de care responsabilul tehnic al brigăzii, Crăciun Ion, se­­ ocupă cu multă grijă, este un prim-factor în des­fășurarea unei bune activități. La aceasta se mai adaugă și planifi­carea jastă a muncii, organizarea și păstrarea curățeniei la locul­­ de muncă. Inițiativa tinerilor­­ de la întreprin­derea „Tudor Vladimir­es­cu", pe ca­re o urmează această brigadă, a contribuit ihuti la obținerea de suc­cese. S-a reușit astfel, că schimba­rea unuui elevator —■ atunci cină Si­tuația o cere — să se facă intr-un timp redus, aproape la jumătate, iar cind se observă scăderea pre­siunii la pompele de păcură, aces­tea se înlocuiesc cu altele fără a se stagna funcționarea cuptoarelor. De curînd, cuptorul de clincher nr. 5 a necesitat o reparație mai mare. Lucrul s-a desfășurat nor­mal. Revizia sistemului de alimen­tare și de acționare a grupului de preîncălzire, inclusiv pompele de păcură (lucrări ce cădeau în sar­cina brigăzii) au fost executate bine și la timp. Fără întîrziere, cuptorul nr. 5 a intrat din nou în funcție, consfințind o muncă tă­cută cu dragoste și pricepere. Acestea sunt fapte ce vorbesc, despre componenții brigăzii de tine­ret din secția cuptoare, despre su­dorul Dale,Ules Mustafa și lăcătușul Canache Traian, ca și despre cei­lalți. Ele vorbesc și despre lăcă­tușul Luncaș Alexandru, care într-o vreme nu prea muncea cum trebuie dar pe care tovarășii de lucru l-au ajutat să apuce pe calea cea bună și acum se află în rînd cu ceilalți. Munca acestei brigăzi este lău­dabilă. Exemplul tinerilor ce o compun — nouă la număr și aproa­pe toți utemiști — e demn de ur­mat. Chiar și secretarul comitetului U. T. M. din fabrică, tovarășul Zvon Ion, amintește de multe ori în adunările generale că această bri­gadă face cinste tinerilor de la „Cimentul păcii". Ea face cinste întregului colectiv prin faptul că este o brigadă în care munca se­­ desfășoară organizat. Iar rezulta­tele ce se obțin sunt dintre cele m­ai bune. GH. AL. POPESCIJ Pregătirile pentru tunderea oilor și măsurile de păstrare a linii Cum regiunea noastră se situează printre regiunile cu o creștere avan­sată de oi cu lînă fină, trebuie să luăm măsuri din timp pentru tunde­rea, păstrarea și expedierea lîmiii în cele mai bune condițiuni, pentru a co­respunde cerințelor industriei textile. Pentru ca o lînă să corespundă cerin­țelor de fabricație trebuie să fie lungă de cel puțin 7 cm., curată, omogenă și rezistentă (trainică). Pregătirea pentru tundere Cu 8-10 zile înainte de tundere, oile se vor paște pe pășuni cu­rate, fără mărăcini și corneți și se vor evita cît mai mult drumurile cu praf. De ase­menea, nu se vor mai hrăni cu nu­trețuri fibroase care murdăresc lîna, iar adăpostirile și padocul se vor ține în cea mai mare curățenie. Dimineața și la prînz se curăță lîna de corneți și alte impurități vegetale, pentru că acestea o depreciază și-i­ scad va­loarea economică. Tunderea oilor se face în sala, șo­pron sau sub umbrare. Locul de tuns trebuie să fie luminos, curat, bine aerisit, iar pe pămînt se așază o podea provizorie, presată sau rogojini. Tunderea oilor se recomandă să se facă pe mese­­ de lemn, înalte de­­ 40-50 cm. sau jos pe pămînt. Pentru a tunde oile în condițiuni cît mai bine, se recomandă ca, cu 2-4 zile înainte de tundere, să se facă un instructaj cu turnătorii, cu care prilej se va ve­rifica și buna funcționare a uneltelor și agregatelor de tuns. Condiții ce trebuie respectate la tuns Tunsul oilor se va efectua numai atunci cînd temperatura aerului se va ridica la 20-25 grade și se va men­ține constantă; înainte cu 10-12 ore de începerea tunsului, oile nu vor primi nici un fel de hrană. In timpul tunsului, trebuie tratate cu cea mai mare blîndețe, să nu fie ținute în poziții incomode și nici apăsate pe abdomen. Tunderea oilor începe de la cap sau fie. Lucrul principal este ca lîna tunsă să-și păstreze legăturile, ca pe trupul oii. Se tunde cît mai scurt, fără scări și fără tocarea lînii. Se va evita tăierea sau ciupirea pielii și mai ales rănirea sfîrcu­rilor. Tunsul va începe întotdeauna cu oile cu lîna groasă, sau semifină, pentru a verifica expe­riența tunzătorilor. In unitățile unde se cresc numai oi cu lînă fină,­­tun­sul va începe cu oile sterpe, apoi mie­rii, berbecii pepinieri și la urmă oile mame. Tunsul propriu-zis Tunsul oilor se poate face manual­­ f de dr. Savu Timariu.­­ Stațiunea experimentală zootehnică Palas și mecanic. Avînd în vedere foloasele multiple pe care le aduce tunsul me­canic (productivitate mare, lînă mai lungă și uniformă etc.) se recomandă ca această metodă să fie folosită pe o scară cît mai mare. Pentru documen­tare dăm cîteva cifre rezultate din ex­periențele cu tunsul mecanic la sta­țiunea noastră și G.A.S. Jegălia. Din datele de mai sus se vede su­perioritatea tunsului mecanic, față de cel manual. Dar acest lucru reiese și mai bine în evidență din timpul ne­cesar pentru tunderea unui kg. de lînă manual și mecanic. Astfel, un kg. de lînă tuns cu mîna s-a executat în 7 minute, iar cu mașina în 3 minute. Deci productivitatea muncii a crescut cu 103 la sută. Nu mai amintim de celelalte avantaje de natură economică și sanitară. Cităm doar faptul că se obține o lînă Uniformă, cu */2’ cm, mai lungă, care, pentru industria textilă, contează foarte mult, iar din punct de vedere economic, de la fiecare oaie s-au recoltat în plus 0,200 kg. lînă, cantitate care echivalează cu valoa­rea a 12 lei. Clasarea și împachetarea lînii După tunderea fiecărei oi, lîna se cîntărește, greutatea trecîndu-se în registrul de tundere pentru a avea evidența producției fiecărei oi. După aceasta, lîna se clasează. In acest scop se folosește o masă gră­tar formată din șipei pe care se așază lîna cu partea tunsă în sus, unde se scutură de murdărie, iar dacă are praf se bate cu un băț, pe urmă se aleg de o parte bucățile de lînă scurtă și murdară de pe cap, membre, coadă și abdomen. Lîna astfel clasată se îndoaie pe toată lungimea margi­nilor cu partea netunsă spre interior, așa ca acestea să se suprapună la mijlocul lînii. După aceea se strînge sul, începînd de la cap la coadă. Su­lul se leagă strîns, cu sfoară de híl­be sau fîșii de lînă. Deoarece după tundere lîna are în­magazinată o cantitate oarecare de căldură corporală, trebuie aerisită și uscată, pentru a nu se încinge. Us­carea se face pe vase și categorii: oi, mioare, berbeci, bazali etc., în poduri sau camere bine aerisite, așezîndu-se în straturi de cel mult 3 rînduri. In caz de ploi se închid ușile și ferestrele expuse ploii, căci lîna absoarbe foarte ușor umezeala din aer. Din cînd în cînd lîna se controlează. După 8-10 zile ea este dospită, încît se poate împacheta în saci mari de 100-150 kg. fiecare­ împachetarea linii se face la fel, pe rase și categorii. In timpul împachetării, se­­ îndeasă bine, iar sa­cul se coase. In interiorul sacului și pe sac se pune o etichetă pe care, se scrie felul lînii, cantitatea, unitatea de unde provine și fabrica la care se expediază. ” Nr. oilor T. c . . Unitatea Felul tunsului tunse­­ unsă kg. Sa]1^iriu­c. .. . , mecanic 30 182 44 Stațiunea Palas maimat 11 66 20 mecanic 38 111 36 G. A. S. Jegălia manual 23 58 24 Scrisori de la corespondenți La redacție sosesc ziln­e vești îmbucurătoare prin care corespondenții noștri voluntari ne informează despre munca ce se duce pentru asigurarea fondului central de cereale al statului, pentru aprovizionarea populației cu bunuri agroalimentare. Produse vîndute pe piață Membrii gospodăriei colective din comuna Peștera au valorificat pe pia­ță surplusul lor de produse vegetale și animale. De la 1 ianuarie ei au dus pe piețele din Cernavoda și Medgidia 107 miei, 2475 ouă, 1.108 kg. făină, 1.180 kg. mălai, 1.871 kg. porumb etc. CUCERZAN ELISABETA Contractări de cereale Intr-una din zilele trecute, 26 ță­rani muncitori din Beștepe, raionul Tulcea, au contractat prin coopera­tivă 13.000 kg. cereale. Tovarășul Ca­­rașca Ion a contractat cantitatea de 1.100 kg. cereale: Șerban C. Ion, 1.000 kg. și Stane St. Velicu, 500 kg. In a­­ceastă acțiune, consiliul de conducere al cooperativei, în frunte cu Ioana Ha­giu, președinta cooperativei, a avut rolul mobilizator. S. SIMION Sfatul popular se preocupă Sfatul popular din comuna Dună­rea, raionul Medgidia, a organizat o ședință cu toți conducătorii unită­ților existente în comună, în care s-a prelucrat Hotărîrea Consiliului de Mi­niștri privitoare la contractări și a­chiziții. Apoi, au fost organizate a­­dunări generale la gospodăria colec­tivă și întovărășirea agricolă, pre­cum și pe fiecare circumscripție în parte, unde s-a vorbit despre impor­tanța contractărilor. In cadrul adună­rii generale de la gospodăria colectivă „Drapelul roșu" colectiviștii au ho­­tărit contractarea cantității de 30 000 kg. grîu și 40.000 kg. porumb, iar tn­­tovărășiții au hotărît să contracteze 10.000 kg. grîu și 10.000 kg. porumb. Intovărășiții au contractat și ei prin cooperativă importante cantități de cereale. Simion Aurel, de pildă, a con­tractat 1.000 kg. grîu, Ionică Gheor­­ghe 400 kg. grîu, Bidea Ion, 400 kg. grîu și 400 kg. porumb, Ștefan Sta­­mate, 400 kg. grîu și 900 kg. porumb, Grigore Gh. Ion, 600 kg. porumb, Gheorghe Preda, 300 kg. porumb și 300 kg. grîu. STAN ZAMFIR Colectiviștii au petrecut o zi de odihnă După ce au făcut îm­părțirea avansului bă­nesc, colectiviștii din­ sa­tul Straja, raionul Ne­gru Vodă, au luat ho­tărîrea să plece la Con­stanța să vizioneze spec­tacole teatrale, filme și să participe la întîlni­­rile de fotbal de pe noul stadion sau să se plimbe prin parcurile orașului. Coloana Celor 4 ma­șini cu aproape 90 de colectiviști și familiile lor a pornit în după­­amiaza uneia din dumi­nicile trecute spre Con­stanța unde au petrecut o zi de odihnă. Unii au admirat între­cerea fotbalistică la ca­re a ieșit învingătoare echipa P.C.R. în întîlni­­rea cu „Progresul“ Su­ceava, alții au vizionat filmul „Citadela sfărî­­mată", iar cei mai mulți au mers la teatru. Am întîlnit printre colecti­viști pe Grigore B. Cîr­­jaliu cu soția, pe Gheor­ghe Ghiță, pe Ion Ghiță cu soția și fata lor, pe mulți alții. MAZILU IULIAN, corespondent DOBROGEA KIÖUA Nr. 2755 DIN ACTIVITATEA SFATURILOR POPULARE Grijă deosebită pentru dezvoltarea industriei locale Măsurile pentru lărgirea atribuțiu­­nilor sfaturilor populare luate în urma Rezoluției plenarei C C. al PM.R. din decembrie 1956 au făcut să crească și mai mult răspunderea pe care o au sfaturile populare pe linia întări­rii, conducerii și dezvoltării industriei locale. Se impune ca, pe lingă bunu­rile produse de industria noastră re­publicană, să se dezvolte industria lo­cală în așa măsură încît să poată sa­tisface pe plan local cerințele mase­lor cu bunuri de larg consum și dife­rite materiale de construcții absolut necesare. In articolul de față ne-am propus să analizăm felul cum s-a ocupat co­mitetul executiv al sfatului popular raional Medgidia de conducerea și dezvoltarea industriei locale din cu­prinsul raionului. A<tr­ al unei preocupări permanente Ințelegînd rolul pe care-l joacă in­dustria locală nu numai în satisface­rea cerințelor maselor cu unele pro­duse și bunuri de largă întrebuința­re, dar și pe linia dezvoltării econo­miei locale, comitetul executiv al sfa­tului popular raional Medgidia s-a o­­cupat, după apariția documentelor ple­narei C.C. al PM.R. din 27-29 decem­brie, mai îndeaproape și cu mai mul­tă competință de dezvoltare a indus­triei locale. Ca primă măsură în acest sens, un membru al comitetului exe­cutiv a fost desemnat să se ocupe di­rect de întreprinderea „Gh. Gheorghiu- Dej" care cuprinde toate ramurile in­dustriei locale. De asemenea, comisia permanentă de industrie locală a stu­diat posibilitățile extinderii acestei în­treprinderi, introducerea micii meca­nizări în unele sectoare de activitate, folosirea unor noi resurse locale, pro­­punînd comitetului executiv înființarea unei fabrici de țiglă din argilă la Cernavoda, deschiderea unei fabrici de tîmplărie, prestatoare de servicii, fabri­carea de carcase pentru tractoarele K.D. Aceste propuneri au fost studiate de către comitetul executiv și s-a tre­cut la fapte. Astfel, în luna martie s-a deschis fabrica de tîmplărie, s-a trecut la turnarea carcaselor, iar fa­brica de țiglă de la Cernavoda este pe cale de a se înființa. La sfîr­­șitul trimestrului I al acestui an, co­mitetul executiv a analizat într-o șe­dință problemele industriei locale luînd și cu această ocazie măsuri pen­tru întărirea și dezvoltarea industriei locale. Fără îndoială că această grijă și preocupare permanentă din partea co­mitetului executiv a avut urmări bune în sensul că întreprinderea „Gh. Gheorghiu-Dej" a reușit în primul tri­mestru să-și îndeplinească planul de producție în proporție de 102 la sută și să reducă cu mult prețul de cost față de cel planificat. Corelația justă între principalii indici de plan obți­nută pe primul trimestru este, de ase­menea, un succes și el reprezintă de fapt un prim­ pas pe linia măririi gra­dului de rentabilitate al întreprinde­rii. Realizarea planului de producție se mai datorește și faptului că în u­­n­ele compartimente de muncă cum ar fi la carierele de piatră din comunele Tîrgușor și N. Bălcescu s-a introdus mica mecanizare, transportul pietrei din carieră făcîndu-se de data aceasta în condițiuni mult mai bune și mai ușor. Nu s-a făcut încă totul cu toate realizările frumoase obți­nute în cadrul industriei locale din raionul Medgidia, trebuie spus că nu s-a făcut încă totul, că în acest sec­tor de activitate mai sînt unele lip­suri care se cer nu numai cunoscute, ci și lichidate. Unele aparțin condu­cerii întreprinderii și sfatului popu­lar raional, altele (și despre care o să vorbim ceva mai la urmă), unor organe superioare. Spre exemplu, tre­buie subliniat faptul că nici condu­cerea întreprinderii și nici comitetul executiv al sfatului popular raional n-au făcut tot ce se putea face pen­tru instalarea concasorului de la ca­riera de piatră din comuna N. Băl­cescu (lucrare care este tărăgănată de, nici mai mult, nici mai puțin, un an de zile). Conducerea întreprin­derii motivează neinstalarea acestui concasor prin lipsa de ziduri. Com­i­tetul executiv cunoaște această stare de lucruri, dar a privit-o cu dezin­teres. Unele greutăți vin și din partea forurilor superioare o pondere destul de mare în greu­­tatea specifică a industriei locale în raionul Medgidia o deține ramura extractivă și a materialelor de con­strucții. Aceasta pentru faptul că în raion există bogate resurse locale de piatră pentru construcții, piatră de var, argilă, nisip ș.a.m.d. Piatra de la carierele Corbu și Tîrgușor este mult cerută în industria zahărului, iar cărămida și țigla fabricate de in­dustria locală sunt apreciate ca ma­teriale de construcții de bună cali­tate. întreprinderea raională „Gh. Gheorghiu-Dej" s-a străduit să folo­sească la maximum aceste resurse locale. De pildă, pe trimestrul I a dat 85.000 bucăți cărămidă fabricată manual, peste 40.000 bucăți țiglă și mii de tone­­ de piatră. Dar, nu e su­ficient numai să produci, ci să ai cui să dai acest produs. O.R.A.D.-ul, care este beneficiarul întreprinderii „Gh. Gheorghiu-i Dej", a „uitat" să facă repartiție pentru cele 40.000 bucăți ți­glă care au stat în stoc aproape o lună. De asemenea, tot în stoc, fără repartizare, se află și în prezent cele peste 20.000 tone piatră, în timp ce poate unele unități duc lipsa acestui material de construcții și reparații. Curioasă pare să fie și o dispozi­ție a comitetului executiv regional care interzice achiziționarea paielor pentru arderea cuptoarelor de var di­rect de la producător, ci numai prin organele I.C.A. „Recolta". La prima vedere aceasta ar părea o măsură bună, analizînd însă din punct de ve­dere al prețului de cost se constată că prin aplicarea acestei dispoziții, kilogramul de var va costa cu circa 0,30 lei mai mult decît pînă acum. Unele anomalii se întîlnesc și în ceea ce privește aprovizionarea întreprin­derii. Spre exemplu, materialul explo­zibil pentru carierele de piatră a fost repartizat întreprinderii în proporție de numai 55 la sută față de sarcinile de plan și de consumul specific din a­­ceastă ramură de producție. In ce privește asigurarea condiții­lor de lucru muncitorilor de la ca­riere trebuie de asemenea spus că există mari deficiențe. Cui se dato­­resc ele ? Răspunsul la această între­bare l-ar putea da (și-l așteptăm) Trus­tul 10 de construcții, care deși tre­buia să termine la 31 decembrie 1956 un grup social pentru 60 de munci­tori la cariera Tîrgușor, nici pînă acum nu l-a dat în folosință, întîm­­pinîndu-se din acest motiv mari greu­tăți în ceea ce privește cazarea și a­­sigurarea unor condiții mai bune de viață muncitorilor. Atribuțiunile largi dobîndite de că­­tre sfaturile populare în urma plena­rei C.C. al P.M.R. din 27-29 decem­brie 1956 dau posibilitate acestora să aibă un cîmp de activitate mai larg, să-și manifeste cu mai multă compe­­tință rolul de conducători și orga­nizatori ai industriei și economiei lo­cale. Lipsurile semnalate în articolul de față aparțin, cum am subliniat, pe de o parte conducerii întreprinde­rii și sfatului popular raional Med­gidia, pe de altă parte, organelor su­perioare vizate, care vor trebui să ia măsuri neîntîrziate pentru lichidarea lor. Comitetul executiv al sfatului popu­lar raional Medgidia va trebui să fie m­ai perseverent în conducerea trebu­rilor industriei locale, să analizeze și să antreneze comisia permanentă — așa cum de altfel a procedat într-un timp — la descoperirea și folosirea tuturor resurselor locale de care dis­pune raionul. In acest sens, am avea și noi de făcut o propunere. In ra­ionul Medgidia, există bogate resurse de staf. Aceste resurse, normal, ar trebui să fie folosite de către indus­tria locală. In prezent ele se irosesc fără nici un avantaj, pentru moti­vul că aparțin filialei de vinătoare. Credem că prin folosirea și a acestor resurse locale întreprinderea „Gh. Gheorghiu-Dej" și-ar putea lărgi ac­tivitatea, exploatînd mult mai rațio­nal aceste resurse care în mare parte sunt­ nefolosite. V. CHIURTU imnmmrqrtroTrinmrrînm­tmr­aTWtrrarm­mmnmn^^ Producerea materialului săditor viticol pe plan local ^PJLSJLSLSlJi Si SLSLSLgiLSLSLSLSLSL •tnrt­nmnmrim­^ Directivele Congresului al II-lea al C.C. al P.M.R. acordă o deosebită a­­tenție dezvoltării viticulturii și pomi­­culturii din Dobrogea, lunca și delta Dunării. Extinderea acestor ramuri trebuie să se facă în primul rînd pe terenurile nisipoase și pe cele impro­prii altor culturi agricole. In regiunea Constanța, în cadrul lu­crării generale de zonare a producției agricole, s-a efectuat raionarea viti­culturii prin care s-au stabilit toate terenurile potrivite pentru extinderea viilor altoite, a celor indigene cît și pentru pepinierele viticole. Astfel, au ieșit la iveală posibilitățile mari pe care le are cultura viței de vie, care poate să ocupe suprafețe de peste 80.000 ha. Cum în trecut nu a existat preocu­pare pentru producerea materialului săditor pe plan local, sectorul pepi­­nieristic viticol a fost pînă în anul a­­cesta aproape inexistent în regiunea Constanța. Lipsa materialului săditor s-a resimțit și la noul Gostat viticol Murfatlar. Greutatea cea mai mare o constituia însă faptul că și materialul Ing. MUJDABA FICHIRET ★ săditor existent nu corespundea întru totul sortimentului propus prin planul de perspectivă, ceea ce a impus în­ființarea în cadrul G.A.S.-ului a unei pepiniere care să producă vițe altoite aclimatizate condițiilor de secetă. Acțiunea pepinieristică începută la G.A.S. Murfatlar este cu atît mai va­loroasă dacă avem în vedere faptul că pentru cele 240 ha. plantate pînă în prezent s-a folosit material săditor provenit de la 18 pepiniere din țară. Pentru reușita acțiunii, G.A.S.-ul a luat o serie de măsuri tehnico-organi­­zatorice menite să ducă la bun sfîrșit producerea materialului săditor. Așa, de exemplu, s-a ales un teren irigabil, cu o ușoară înclinare, care nu cerea amenajări speciale pentru executarea irigatului; solul este permeabil, cu subsolul afinat și bogat în substanțe nutritive, are expoziție sud-estică și primește căldură și lumină în tot tim­pul zilei. In scopul de a menține structura și fertilitatea solului, la G.A.S. Murfa­tlar, școala de viță a fost încadrată într-un asolament de 5 ani cu urmă­toarea rotație : anul I școală de viță, anul II legume timpurii, anii III și IV borceag de toamnă și anul V pră­­șitoare. Deoarece lucrările de pregă­tire a terenului prezintă o mare im­portanță, desfundatul s-a făcut din toamnă la adîncimea de 60 cm. cu plug cu antetrupiță („P.P.­50“). După așezarea desfundării s-a făcut nive­­latul mecanic, încă din iarnă s-au e­­xecutat biloane cu ajutorul rariței. Pentru a face posibilă mecanizarea lu­crărilor de întreținere, distanțele între biloane s-au lăsat la 1,20 m. și înăl­țimea biloanelor de 15 m., orientarea acestora făcîndu-se după direcția de scurgere a apei. Executarea mecani­zată a lucrărilor de desfundat, nivelat și bilonat, a permis Gostat-ului Mur­fatlar să facă o economie de peste 300 zile dm hectar și să se încadreze cu lucrările în timpul optim.­­Vitoriea formează una din verigile de bază ale procesului de producere a materialului săditor viticol. De felul cum se pregătesc butașii portaltoi, de pregătirea și alegerea coardelor altoi, de felul cum se îmbină la altoire și se conduce forțatul depinde în mare măsură procentul de vite calitatea s-a. G.A.S. Murfatlar a altoit în 1957 un total de 778.100 vițe aparținînd urmă­toarelor soiuri: Pinot gris 469.500, I Chardonnay 179.200, Muscat Ottonel 54.500, Afuz-Ali 49.800 și Muscat Hamburg 25.100. Acestea reprezintă 87 la sută din totalul vitelor altoite în raionul Medgidia. Portaltoiul folo­sit este în majoritate soiul Berlan­­dieri x Riparia Kober 5 B.B. O mică parte s-a altoit pe Berlandieri x Ri­paria Teleky 8 B. Momentul cînd se începe altoitul este de asemenea important. La G.A.S. el a fost calculat în așa fel ca pînă la crearea în sol (20 cm. adîncime) a temperaturii de 10-12 ° C visa să fie gata pentru plantat. Astfel, altoirea a început la 15 martie și a durat 23 zile. Vitele au fost forjate în lăzi cu rumeguș la temperatura de 23-25 ° C, făcîndu-se aerisiri în mod regulat. Lăzile au stat la­ forțat în medie 24-25 zile. Din cauza desprimăvărării tîrzii din anul acesta, plantatul nu a înce­put la timp. Pentru aceasta vitele care și-au terminat procesul de calusare au fost scoase din camera de forțat și ținute în încăperi neincălzite pînă la plantare. Plantarea la biloane s-a început la 27 aprilie a.c. Cu cîteva zile înainte, lăzile au fost transportate la capătul terenului. Vitele s-au scos din ladă cu puțin înainte de plantare și prin triere s-au îndepărtat cele necarusate și cele cu altoiul deplasat. Concomi­tent cu aceasta s-au­ îndepărtat lăsta­rii din portaltoi și rădăcinile de la punctul de altoire, iar lăstarilor mai lungi le-a fost ciupit vîrful pentru a se provoca ramificarea. Biloanele s-au despicat, pe măsura scoaterii vițelor din ladă, sub un unghi de 15-20 ° pe o adîncime de 45 cm. Dat fiind condițiile de secetă mai pro­nunțate din Dobrogea vitele puse cîte 16 la m.l. s-au plantat mai adînc (2/3 în pămînt). S-a dat importanță lucrării de căl­care a pămîntului pus la baza buta­șilor, care s-a repetat de două ori. După a doua călcătură s-a turnat pen­tru fiecare metru liniar 10 t. apă. La punctul de altoire s-a folosit pămînt mărunțit, înălțimea stratului de pă­mînt, de deasupra altoiului, menținîn­­du-se la 5-7 cm. Pentru ca străduința inginerilor și tehnicienilor să fie într-adevăr cu re­zultate bune, ei trebuie să continue munca cu aceeași perseverență și să și neglijeze lucrările de întreținere în școala de viță.

Next