Dobrogea Nouă, iunie 1957 (Anul 10, nr. 2755-2780)
1957-06-01 / nr. 2755
Informații de partid Propagandiști ce nu-și fac datoria Una din condițiile esențiale, hotărîtoare în desfășurarea normală a cursurilor și cercurilor din învățămîntul de partid este ca propagandistul să fie bine pregătit, să predea lecții de calitate, interesante, vii, care să scoată la iveală noul, legate de continua dezvoltare a întreprinderii respective. In felul acesta cursanții frecventează regulat, studiază și-și conspectează materialul bibliografic, discuțiile în seminarii sînt antrenante, fixînd astfel cunoștințe noi. Sînt mulți propagandiști care și-au înțeles rolul și rezultatele sînt bune. Printre aceștia mai există însă unii faze, cu tot ajutorul primit din partea birourilor organizațiilor de bază, subapreciază sarcinile ce le-au primit, făcînd o muncă formală. De pildă, propagandistul cursului seral anul I de la organizația de bază „căi navigabile", ing. Dan Nicolae, se duce pentru pregătire la cabinetul de partid numai ca să aibă prezența. Conspecte nu are, la predări vine neregulat, lipsind astfel pe cei 17 cursanți de ajutor și îndrumare concretă. Lecțiile sunt rămase în urmă și ceea ce s-a făcut pînă acum n-a dat rezultatele așteptate. Comportare asemănătoare față de această sarcină au avut-o și tovarășii Tolingher Laurențiu, inginer, propagandist al cercului de economie concretă, și Ghiță Ion, propagandist al (•«’-oului de politică curentă din aceeași întreprindere, care n-au contribuit cu nimic la studierea unor probleme și hotărîri și la aplicarea măsurilor care să ducă la continua îmbunătățire a muncii. Iată cum acești tovarăși, în mod conștient, au lipsit atîția oameni cinstiți și muncitori de posibilitatea de a studia organizat și a-și însuși o seamă de cunoștințe noi ce ar fi contribuit la ridicarea nivelului politic și ideologic al lor și în același timp la înlăturarea unor lipsuri din întreprinderi. Un schimb de experiență Comitetul raional U.T.M. Fetești a organizat zilele trecute un schimb de experiență în comuna Făcăeni. La acest schimb de experiență au participat peste 90 de tineri, membri ai birourilor și comitetelor U.T.M. din raza comunelor Făcăeni și Gura Ialomiței și din cele două S.M.T.-uri și două G.A.S.-uri de pe raza acestora. S-au prezentat trei referate pe următoarele teme: 1) Cum sprijină organizația de tineret din G.A.C. „23 August" Făcăeni lucrările de întreținere 2) Cuma culturilor , organizația se preocupă de bază U.T.M. Piua Pietrii de organizarea timpului liber al tineretului; 3) Cum îndrumă comitetul U.T.M. din comuna Făcăeni organizațiile de bază pentru primirea de noi membri. In discuțiile duse a fost apreciată, în mod deosebit, activitatea dusă de organizația de bază din G. A. C. „23 August“-Făcăeni, care a reușit să antreneze un număr mare de tineri la efectuarea lucrărilor agricole, în frunte cu utemiștii. Astfel, cei 107 tineri au prestat pînă în prezent 4.374 zilemuncă, dintre care 2279 au fost prestate de utemiști. Din partea comitetului raional de partid, la acest schimb de experiență a participat tov. Macri Silviu, secretar al comitetului raional de partid, care, în concluziile sale, a subliniat necesitatea îmbunătățirii formelor de educație a tineretului, organizarea cît mai plăcută a timpului lor liber și preocuparea intensă ce trebuie s-o aibă organizațiile U.T.M. de a primi noi membri. In încheierea pârtiei,panții au vizitat sediul comitetului U.T.M. comunal Făcăeni, unde au văzut cum se păstrează documentele U. T. M., după care tov. Mareș Toma, secretarul comitetului raional U.T.M., a expus unele măsuri pentru îmbunătățirea activității organizațiilor U.T.M. din acest raion. MAREȘ TOMA, secretar al comitetului raional U.T.M. Fetești Cînd munca în brigadă se desfășoară organizat Í Despre brigada lui Petre Conțstantin din secția cuptoare a fabricii „Cimentul păcii" Medgidia, afli numai lucruri bune. Toți componenții brigăzii sunt tineri, dar pricepuți în ale meseriei. De fapt, brigada lui Petre Constantin poartă numele de „brigadă de tineret". Șeful secției, inginerul Savidis Constantin, e foarte mulțumit de băieții din această brigadă. Ei nu se dau în lături de la îndeplinirea oricărei sarcini ce le stă în față și de multe ori nu-și precupețesc chiar timpul liber. Intrebat despre munca ce o depun cei ce lucrează în brigada lui, Petre Constantin, răspunde cam așa : — Eu, nu că aș vrea să-l laud, însă, trebuie să spun lucrurilor pe nume , sunt tineri minunați. Sarcina lor principală — aceea de a asigura în bune condiții întreținerea cuptoarelor și agregatelor în vederea unei permanente funcționări a acestora — nu este de loc ușoară. De felul cum muncesc ei, să lăsăm faptele să vorbească. Pornind de la acest indiciu, să încercăm a pătrunde cît de puțin în viața brigăzii de tineret din secția cuptoare și să scoatem la iveală oamenii și faptele lor. Cifre nu o să dăm prea multe. E destul dacă amintim că brigada de care ne ocupăm are un rol principal în realizarea planului de producție pe secție. Și, numai pe luna aprilie, planul a fost depășit cu 20 tone de clincher, iar brigada a făcut o economie de materiale în valoare de 15.000 lei. Pe luna mai, realizările sunt la fel de bune. Panelul forte al brigăzii este bună organizare a muncii. Aprovizionarea din timp cu materiale de, Întreținere necesare intervențiilor de reparații imediate, lucru de care responsabilul tehnic al brigăzii, Crăciun Ion, se ocupă cu multă grijă, este un prim-factor în desfășurarea unei bune activități. La aceasta se mai adaugă și planificarea jastă a muncii, organizarea și păstrarea curățeniei la locul de muncă. Inițiativa tinerilor de la întreprinderea „Tudor Vladimirescu", pe care o urmează această brigadă, a contribuit ihuti la obținerea de succese. S-a reușit astfel, că schimbarea unuui elevator —■ atunci cină Situația o cere — să se facă intr-un timp redus, aproape la jumătate, iar cind se observă scăderea presiunii la pompele de păcură, acestea se înlocuiesc cu altele fără a se stagna funcționarea cuptoarelor. De curînd, cuptorul de clincher nr. 5 a necesitat o reparație mai mare. Lucrul s-a desfășurat normal. Revizia sistemului de alimentare și de acționare a grupului de preîncălzire, inclusiv pompele de păcură (lucrări ce cădeau în sarcina brigăzii) au fost executate bine și la timp. Fără întîrziere, cuptorul nr. 5 a intrat din nou în funcție, consfințind o muncă tăcută cu dragoste și pricepere. Acestea sunt fapte ce vorbesc, despre componenții brigăzii de tineret din secția cuptoare, despre sudorul Dale,Ules Mustafa și lăcătușul Canache Traian, ca și despre ceilalți. Ele vorbesc și despre lăcătușul Luncaș Alexandru, care într-o vreme nu prea muncea cum trebuie dar pe care tovarășii de lucru l-au ajutat să apuce pe calea cea bună și acum se află în rînd cu ceilalți. Munca acestei brigăzi este lăudabilă. Exemplul tinerilor ce o compun — nouă la număr și aproape toți utemiști — e demn de urmat. Chiar și secretarul comitetului U. T. M. din fabrică, tovarășul Zvon Ion, amintește de multe ori în adunările generale că această brigadă face cinste tinerilor de la „Cimentul păcii". Ea face cinste întregului colectiv prin faptul că este o brigadă în care munca se desfășoară organizat. Iar rezultatele ce se obțin sunt dintre cele mai bune. GH. AL. POPESCIJ Pregătirile pentru tunderea oilor și măsurile de păstrare a linii Cum regiunea noastră se situează printre regiunile cu o creștere avansată de oi cu lînă fină, trebuie să luăm măsuri din timp pentru tunderea, păstrarea și expedierea lîmiii în cele mai bune condițiuni, pentru a corespunde cerințelor industriei textile. Pentru ca o lînă să corespundă cerințelor de fabricație trebuie să fie lungă de cel puțin 7 cm., curată, omogenă și rezistentă (trainică). Pregătirea pentru tundere Cu 8-10 zile înainte de tundere, oile se vor paște pe pășuni curate, fără mărăcini și corneți și se vor evita cît mai mult drumurile cu praf. De asemenea, nu se vor mai hrăni cu nutrețuri fibroase care murdăresc lîna, iar adăpostirile și padocul se vor ține în cea mai mare curățenie. Dimineața și la prînz se curăță lîna de corneți și alte impurități vegetale, pentru că acestea o depreciază și-i scad valoarea economică. Tunderea oilor se face în sala, șopron sau sub umbrare. Locul de tuns trebuie să fie luminos, curat, bine aerisit, iar pe pămînt se așază o podea provizorie, presată sau rogojini. Tunderea oilor se recomandă să se facă pe mese de lemn, înalte de 40-50 cm. sau jos pe pămînt. Pentru a tunde oile în condițiuni cît mai bine, se recomandă ca, cu 2-4 zile înainte de tundere, să se facă un instructaj cu turnătorii, cu care prilej se va verifica și buna funcționare a uneltelor și agregatelor de tuns. Condiții ce trebuie respectate la tuns Tunsul oilor se va efectua numai atunci cînd temperatura aerului se va ridica la 20-25 grade și se va menține constantă; înainte cu 10-12 ore de începerea tunsului, oile nu vor primi nici un fel de hrană. In timpul tunsului, trebuie tratate cu cea mai mare blîndețe, să nu fie ținute în poziții incomode și nici apăsate pe abdomen. Tunderea oilor începe de la cap sau fie. Lucrul principal este ca lîna tunsă să-și păstreze legăturile, ca pe trupul oii. Se tunde cît mai scurt, fără scări și fără tocarea lînii. Se va evita tăierea sau ciupirea pielii și mai ales rănirea sfîrcurilor. Tunsul va începe întotdeauna cu oile cu lîna groasă, sau semifină, pentru a verifica experiența tunzătorilor. In unitățile unde se cresc numai oi cu lînă fină,tunsul va începe cu oile sterpe, apoi mierii, berbecii pepinieri și la urmă oile mame. Tunsul propriu-zis Tunsul oilor se poate face manual f de dr. Savu Timariu. Stațiunea experimentală zootehnică Palas și mecanic. Avînd în vedere foloasele multiple pe care le aduce tunsul mecanic (productivitate mare, lînă mai lungă și uniformă etc.) se recomandă ca această metodă să fie folosită pe o scară cît mai mare. Pentru documentare dăm cîteva cifre rezultate din experiențele cu tunsul mecanic la stațiunea noastră și G.A.S. Jegălia. Din datele de mai sus se vede superioritatea tunsului mecanic, față de cel manual. Dar acest lucru reiese și mai bine în evidență din timpul necesar pentru tunderea unui kg. de lînă manual și mecanic. Astfel, un kg. de lînă tuns cu mîna s-a executat în 7 minute, iar cu mașina în 3 minute. Deci productivitatea muncii a crescut cu 103 la sută. Nu mai amintim de celelalte avantaje de natură economică și sanitară. Cităm doar faptul că se obține o lînă Uniformă, cu */2’ cm, mai lungă, care, pentru industria textilă, contează foarte mult, iar din punct de vedere economic, de la fiecare oaie s-au recoltat în plus 0,200 kg. lînă, cantitate care echivalează cu valoarea a 12 lei. Clasarea și împachetarea lînii După tunderea fiecărei oi, lîna se cîntărește, greutatea trecîndu-se în registrul de tundere pentru a avea evidența producției fiecărei oi. După aceasta, lîna se clasează. In acest scop se folosește o masă grătar formată din șipei pe care se așază lîna cu partea tunsă în sus, unde se scutură de murdărie, iar dacă are praf se bate cu un băț, pe urmă se aleg de o parte bucățile de lînă scurtă și murdară de pe cap, membre, coadă și abdomen. Lîna astfel clasată se îndoaie pe toată lungimea marginilor cu partea netunsă spre interior, așa ca acestea să se suprapună la mijlocul lînii. După aceea se strînge sul, începînd de la cap la coadă. Sulul se leagă strîns, cu sfoară de hílbe sau fîșii de lînă. Deoarece după tundere lîna are înmagazinată o cantitate oarecare de căldură corporală, trebuie aerisită și uscată, pentru a nu se încinge. Uscarea se face pe vase și categorii: oi, mioare, berbeci, bazali etc., în poduri sau camere bine aerisite, așezîndu-se în straturi de cel mult 3 rînduri. In caz de ploi se închid ușile și ferestrele expuse ploii, căci lîna absoarbe foarte ușor umezeala din aer. Din cînd în cînd lîna se controlează. După 8-10 zile ea este dospită, încît se poate împacheta în saci mari de 100-150 kg. fiecare împachetarea linii se face la fel, pe rase și categorii. In timpul împachetării, se îndeasă bine, iar sacul se coase. In interiorul sacului și pe sac se pune o etichetă pe care, se scrie felul lînii, cantitatea, unitatea de unde provine și fabrica la care se expediază. ” Nr. oilor T. c . . Unitatea Felul tunsului tunse unsă kg. Sa]1^iriuc. .. . , mecanic 30 182 44 Stațiunea Palas maimat 11 66 20 mecanic 38 111 36 G. A. S. Jegălia manual 23 58 24 Scrisori de la corespondenți La redacție sosesc zilne vești îmbucurătoare prin care corespondenții noștri voluntari ne informează despre munca ce se duce pentru asigurarea fondului central de cereale al statului, pentru aprovizionarea populației cu bunuri agroalimentare. Produse vîndute pe piață Membrii gospodăriei colective din comuna Peștera au valorificat pe piață surplusul lor de produse vegetale și animale. De la 1 ianuarie ei au dus pe piețele din Cernavoda și Medgidia 107 miei, 2475 ouă, 1.108 kg. făină, 1.180 kg. mălai, 1.871 kg. porumb etc. CUCERZAN ELISABETA Contractări de cereale Intr-una din zilele trecute, 26 țărani muncitori din Beștepe, raionul Tulcea, au contractat prin cooperativă 13.000 kg. cereale. Tovarășul Carașca Ion a contractat cantitatea de 1.100 kg. cereale: Șerban C. Ion, 1.000 kg. și Stane St. Velicu, 500 kg. In această acțiune, consiliul de conducere al cooperativei, în frunte cu Ioana Hagiu, președinta cooperativei, a avut rolul mobilizator. S. SIMION Sfatul popular se preocupă Sfatul popular din comuna Dunărea, raionul Medgidia, a organizat o ședință cu toți conducătorii unităților existente în comună, în care s-a prelucrat Hotărîrea Consiliului de Miniștri privitoare la contractări și achiziții. Apoi, au fost organizate adunări generale la gospodăria colectivă și întovărășirea agricolă, precum și pe fiecare circumscripție în parte, unde s-a vorbit despre importanța contractărilor. In cadrul adunării generale de la gospodăria colectivă „Drapelul roșu" colectiviștii au hotărit contractarea cantității de 30 000 kg. grîu și 40.000 kg. porumb, iar tntovărășiții au hotărît să contracteze 10.000 kg. grîu și 10.000 kg. porumb. Intovărășiții au contractat și ei prin cooperativă importante cantități de cereale. Simion Aurel, de pildă, a contractat 1.000 kg. grîu, Ionică Gheorghe 400 kg. grîu, Bidea Ion, 400 kg. grîu și 400 kg. porumb, Ștefan Stamate, 400 kg. grîu și 900 kg. porumb, Grigore Gh. Ion, 600 kg. porumb, Gheorghe Preda, 300 kg. porumb și 300 kg. grîu. STAN ZAMFIR Colectiviștii au petrecut o zi de odihnă După ce au făcut împărțirea avansului bănesc, colectiviștii din satul Straja, raionul Negru Vodă, au luat hotărîrea să plece la Constanța să vizioneze spectacole teatrale, filme și să participe la întîlnirile de fotbal de pe noul stadion sau să se plimbe prin parcurile orașului. Coloana Celor 4 mașini cu aproape 90 de colectiviști și familiile lor a pornit în dupăamiaza uneia din duminicile trecute spre Constanța unde au petrecut o zi de odihnă. Unii au admirat întrecerea fotbalistică la care a ieșit învingătoare echipa P.C.R. în întîlnirea cu „Progresul“ Suceava, alții au vizionat filmul „Citadela sfărîmată", iar cei mai mulți au mers la teatru. Am întîlnit printre colectiviști pe Grigore B. Cîrjaliu cu soția, pe Gheorghe Ghiță, pe Ion Ghiță cu soția și fata lor, pe mulți alții. MAZILU IULIAN, corespondent DOBROGEA KIÖUA Nr. 2755 DIN ACTIVITATEA SFATURILOR POPULARE Grijă deosebită pentru dezvoltarea industriei locale Măsurile pentru lărgirea atribuțiunilor sfaturilor populare luate în urma Rezoluției plenarei C C. al PM.R. din decembrie 1956 au făcut să crească și mai mult răspunderea pe care o au sfaturile populare pe linia întăririi, conducerii și dezvoltării industriei locale. Se impune ca, pe lingă bunurile produse de industria noastră republicană, să se dezvolte industria locală în așa măsură încît să poată satisface pe plan local cerințele maselor cu bunuri de larg consum și diferite materiale de construcții absolut necesare. In articolul de față ne-am propus să analizăm felul cum s-a ocupat comitetul executiv al sfatului popular raional Medgidia de conducerea și dezvoltarea industriei locale din cuprinsul raionului. A<tr al unei preocupări permanente Ințelegînd rolul pe care-l joacă industria locală nu numai în satisfacerea cerințelor maselor cu unele produse și bunuri de largă întrebuințare, dar și pe linia dezvoltării economiei locale, comitetul executiv al sfatului popular raional Medgidia s-a ocupat, după apariția documentelor plenarei C.C. al PM.R. din 27-29 decembrie, mai îndeaproape și cu mai multă competință de dezvoltare a industriei locale. Ca primă măsură în acest sens, un membru al comitetului executiv a fost desemnat să se ocupe direct de întreprinderea „Gh. Gheorghiu- Dej" care cuprinde toate ramurile industriei locale. De asemenea, comisia permanentă de industrie locală a studiat posibilitățile extinderii acestei întreprinderi, introducerea micii mecanizări în unele sectoare de activitate, folosirea unor noi resurse locale, propunînd comitetului executiv înființarea unei fabrici de țiglă din argilă la Cernavoda, deschiderea unei fabrici de tîmplărie, prestatoare de servicii, fabricarea de carcase pentru tractoarele K.D. Aceste propuneri au fost studiate de către comitetul executiv și s-a trecut la fapte. Astfel, în luna martie s-a deschis fabrica de tîmplărie, s-a trecut la turnarea carcaselor, iar fabrica de țiglă de la Cernavoda este pe cale de a se înființa. La sfîrșitul trimestrului I al acestui an, comitetul executiv a analizat într-o ședință problemele industriei locale luînd și cu această ocazie măsuri pentru întărirea și dezvoltarea industriei locale. Fără îndoială că această grijă și preocupare permanentă din partea comitetului executiv a avut urmări bune în sensul că întreprinderea „Gh. Gheorghiu-Dej" a reușit în primul trimestru să-și îndeplinească planul de producție în proporție de 102 la sută și să reducă cu mult prețul de cost față de cel planificat. Corelația justă între principalii indici de plan obținută pe primul trimestru este, de asemenea, un succes și el reprezintă de fapt un prim pas pe linia măririi gradului de rentabilitate al întreprinderii. Realizarea planului de producție se mai datorește și faptului că în unele compartimente de muncă cum ar fi la carierele de piatră din comunele Tîrgușor și N. Bălcescu s-a introdus mica mecanizare, transportul pietrei din carieră făcîndu-se de data aceasta în condițiuni mult mai bune și mai ușor. Nu s-a făcut încă totul cu toate realizările frumoase obținute în cadrul industriei locale din raionul Medgidia, trebuie spus că nu s-a făcut încă totul, că în acest sector de activitate mai sînt unele lipsuri care se cer nu numai cunoscute, ci și lichidate. Unele aparțin conducerii întreprinderii și sfatului popular raional, altele (și despre care o să vorbim ceva mai la urmă), unor organe superioare. Spre exemplu, trebuie subliniat faptul că nici conducerea întreprinderii și nici comitetul executiv al sfatului popular raional n-au făcut tot ce se putea face pentru instalarea concasorului de la cariera de piatră din comuna N. Bălcescu (lucrare care este tărăgănată de, nici mai mult, nici mai puțin, un an de zile). Conducerea întreprinderii motivează neinstalarea acestui concasor prin lipsa de ziduri. Comitetul executiv cunoaște această stare de lucruri, dar a privit-o cu dezinteres. Unele greutăți vin și din partea forurilor superioare o pondere destul de mare în greutatea specifică a industriei locale în raionul Medgidia o deține ramura extractivă și a materialelor de construcții. Aceasta pentru faptul că în raion există bogate resurse locale de piatră pentru construcții, piatră de var, argilă, nisip ș.a.m.d. Piatra de la carierele Corbu și Tîrgușor este mult cerută în industria zahărului, iar cărămida și țigla fabricate de industria locală sunt apreciate ca materiale de construcții de bună calitate. întreprinderea raională „Gh. Gheorghiu-Dej" s-a străduit să folosească la maximum aceste resurse locale. De pildă, pe trimestrul I a dat 85.000 bucăți cărămidă fabricată manual, peste 40.000 bucăți țiglă și mii de tone de piatră. Dar, nu e suficient numai să produci, ci să ai cui să dai acest produs. O.R.A.D.-ul, care este beneficiarul întreprinderii „Gh. Gheorghiu-i Dej", a „uitat" să facă repartiție pentru cele 40.000 bucăți țiglă care au stat în stoc aproape o lună. De asemenea, tot în stoc, fără repartizare, se află și în prezent cele peste 20.000 tone piatră, în timp ce poate unele unități duc lipsa acestui material de construcții și reparații. Curioasă pare să fie și o dispoziție a comitetului executiv regional care interzice achiziționarea paielor pentru arderea cuptoarelor de var direct de la producător, ci numai prin organele I.C.A. „Recolta". La prima vedere aceasta ar părea o măsură bună, analizînd însă din punct de vedere al prețului de cost se constată că prin aplicarea acestei dispoziții, kilogramul de var va costa cu circa 0,30 lei mai mult decît pînă acum. Unele anomalii se întîlnesc și în ceea ce privește aprovizionarea întreprinderii. Spre exemplu, materialul explozibil pentru carierele de piatră a fost repartizat întreprinderii în proporție de numai 55 la sută față de sarcinile de plan și de consumul specific din această ramură de producție. In ce privește asigurarea condițiilor de lucru muncitorilor de la cariere trebuie de asemenea spus că există mari deficiențe. Cui se datoresc ele ? Răspunsul la această întrebare l-ar putea da (și-l așteptăm) Trustul 10 de construcții, care deși trebuia să termine la 31 decembrie 1956 un grup social pentru 60 de muncitori la cariera Tîrgușor, nici pînă acum nu l-a dat în folosință, întîmpinîndu-se din acest motiv mari greutăți în ceea ce privește cazarea și asigurarea unor condiții mai bune de viață muncitorilor. Atribuțiunile largi dobîndite de către sfaturile populare în urma plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 dau posibilitate acestora să aibă un cîmp de activitate mai larg, să-și manifeste cu mai multă competință rolul de conducători și organizatori ai industriei și economiei locale. Lipsurile semnalate în articolul de față aparțin, cum am subliniat, pe de o parte conducerii întreprinderii și sfatului popular raional Medgidia, pe de altă parte, organelor superioare vizate, care vor trebui să ia măsuri neîntîrziate pentru lichidarea lor. Comitetul executiv al sfatului popular raional Medgidia va trebui să fie mai perseverent în conducerea treburilor industriei locale, să analizeze și să antreneze comisia permanentă — așa cum de altfel a procedat într-un timp — la descoperirea și folosirea tuturor resurselor locale de care dispune raionul. In acest sens, am avea și noi de făcut o propunere. In raionul Medgidia, există bogate resurse de staf. Aceste resurse, normal, ar trebui să fie folosite de către industria locală. In prezent ele se irosesc fără nici un avantaj, pentru motivul că aparțin filialei de vinătoare. Credem că prin folosirea și a acestor resurse locale întreprinderea „Gh. Gheorghiu-Dej" și-ar putea lărgi activitatea, exploatînd mult mai rațional aceste resurse care în mare parte sunt nefolosite. V. CHIURTU imnmmrqrtroTrinmrrînmtmraTWtrrarmmmnmn^^ Producerea materialului săditor viticol pe plan local ^PJLSJLSLSlJi Si SLSLSLgiLSLSLSLSLSL •tnrtnmnmrim^ Directivele Congresului al II-lea al C.C. al P.M.R. acordă o deosebită atenție dezvoltării viticulturii și pomiculturii din Dobrogea, lunca și delta Dunării. Extinderea acestor ramuri trebuie să se facă în primul rînd pe terenurile nisipoase și pe cele improprii altor culturi agricole. In regiunea Constanța, în cadrul lucrării generale de zonare a producției agricole, s-a efectuat raionarea viticulturii prin care s-au stabilit toate terenurile potrivite pentru extinderea viilor altoite, a celor indigene cît și pentru pepinierele viticole. Astfel, au ieșit la iveală posibilitățile mari pe care le are cultura viței de vie, care poate să ocupe suprafețe de peste 80.000 ha. Cum în trecut nu a existat preocupare pentru producerea materialului săditor pe plan local, sectorul pepinieristic viticol a fost pînă în anul acesta aproape inexistent în regiunea Constanța. Lipsa materialului săditor s-a resimțit și la noul Gostat viticol Murfatlar. Greutatea cea mai mare o constituia însă faptul că și materialul Ing. MUJDABA FICHIRET ★ săditor existent nu corespundea întru totul sortimentului propus prin planul de perspectivă, ceea ce a impus înființarea în cadrul G.A.S.-ului a unei pepiniere care să producă vițe altoite aclimatizate condițiilor de secetă. Acțiunea pepinieristică începută la G.A.S. Murfatlar este cu atît mai valoroasă dacă avem în vedere faptul că pentru cele 240 ha. plantate pînă în prezent s-a folosit material săditor provenit de la 18 pepiniere din țară. Pentru reușita acțiunii, G.A.S.-ul a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice menite să ducă la bun sfîrșit producerea materialului săditor. Așa, de exemplu, s-a ales un teren irigabil, cu o ușoară înclinare, care nu cerea amenajări speciale pentru executarea irigatului; solul este permeabil, cu subsolul afinat și bogat în substanțe nutritive, are expoziție sud-estică și primește căldură și lumină în tot timpul zilei. In scopul de a menține structura și fertilitatea solului, la G.A.S. Murfatlar, școala de viță a fost încadrată într-un asolament de 5 ani cu următoarea rotație : anul I școală de viță, anul II legume timpurii, anii III și IV borceag de toamnă și anul V prășitoare. Deoarece lucrările de pregătire a terenului prezintă o mare importanță, desfundatul s-a făcut din toamnă la adîncimea de 60 cm. cu plug cu antetrupiță („P.P.50“). După așezarea desfundării s-a făcut nivelatul mecanic, încă din iarnă s-au executat biloane cu ajutorul rariței. Pentru a face posibilă mecanizarea lucrărilor de întreținere, distanțele între biloane s-au lăsat la 1,20 m. și înălțimea biloanelor de 15 m., orientarea acestora făcîndu-se după direcția de scurgere a apei. Executarea mecanizată a lucrărilor de desfundat, nivelat și bilonat, a permis Gostat-ului Murfatlar să facă o economie de peste 300 zile dm hectar și să se încadreze cu lucrările în timpul optim.Vitoriea formează una din verigile de bază ale procesului de producere a materialului săditor viticol. De felul cum se pregătesc butașii portaltoi, de pregătirea și alegerea coardelor altoi, de felul cum se îmbină la altoire și se conduce forțatul depinde în mare măsură procentul de vite calitatea s-a. G.A.S. Murfatlar a altoit în 1957 un total de 778.100 vițe aparținînd următoarelor soiuri: Pinot gris 469.500, I Chardonnay 179.200, Muscat Ottonel 54.500, Afuz-Ali 49.800 și Muscat Hamburg 25.100. Acestea reprezintă 87 la sută din totalul vitelor altoite în raionul Medgidia. Portaltoiul folosit este în majoritate soiul Berlandieri x Riparia Kober 5 B.B. O mică parte s-a altoit pe Berlandieri x Riparia Teleky 8 B. Momentul cînd se începe altoitul este de asemenea important. La G.A.S. el a fost calculat în așa fel ca pînă la crearea în sol (20 cm. adîncime) a temperaturii de 10-12 ° C visa să fie gata pentru plantat. Astfel, altoirea a început la 15 martie și a durat 23 zile. Vitele au fost forjate în lăzi cu rumeguș la temperatura de 23-25 ° C, făcîndu-se aerisiri în mod regulat. Lăzile au stat la forțat în medie 24-25 zile. Din cauza desprimăvărării tîrzii din anul acesta, plantatul nu a început la timp. Pentru aceasta vitele care și-au terminat procesul de calusare au fost scoase din camera de forțat și ținute în încăperi neincălzite pînă la plantare. Plantarea la biloane s-a început la 27 aprilie a.c. Cu cîteva zile înainte, lăzile au fost transportate la capătul terenului. Vitele s-au scos din ladă cu puțin înainte de plantare și prin triere s-au îndepărtat cele necarusate și cele cu altoiul deplasat. Concomitent cu aceasta s-au îndepărtat lăstarii din portaltoi și rădăcinile de la punctul de altoire, iar lăstarilor mai lungi le-a fost ciupit vîrful pentru a se provoca ramificarea. Biloanele s-au despicat, pe măsura scoaterii vițelor din ladă, sub un unghi de 15-20 ° pe o adîncime de 45 cm. Dat fiind condițiile de secetă mai pronunțate din Dobrogea vitele puse cîte 16 la m.l. s-au plantat mai adînc (2/3 în pămînt). S-a dat importanță lucrării de călcare a pămîntului pus la baza butașilor, care s-a repetat de două ori. După a doua călcătură s-a turnat pentru fiecare metru liniar 10 t. apă. La punctul de altoire s-a folosit pămînt mărunțit, înălțimea stratului de pămînt, de deasupra altoiului, menținîndu-se la 5-7 cm. Pentru ca străduința inginerilor și tehnicienilor să fie într-adevăr cu rezultate bune, ei trebuie să continue munca cu aceeași perseverență și să și neglijeze lucrările de întreținere în școala de viță.