Dobrogea Nouă, octombrie 1958 (Anul 11, nr. 3166-3192)
1958-10-01 / nr. 3166
Pag. 2-a In comuna Jurilovca trebuie dată o atenție mai mare execuției bugetare Părerea bună pe care o are tov. Osip Leonte, contabilul Sfatului popular comunal Jurilovca, despre modul cum e îndeplinită execuția bugetară a comunei se vede treaba că a influențat și pe membrii comitetului executiv. Numai așa se explică faptul că la Sfatul popular comun al Jurilovca toți sunt mulțumiți de felul cum se realizează execuția, bugetară în timp ce situația, la o consultare, mai atentă a scriptelor, arată tocmai contrariul. Este adevărat că, în ce privește partea de venituri la titlul 28/3 (cote defalcate din impuneri agricole), prevederile bugetare anuale au fost depășite încă de pe acum cu aproape 13.000 lei. Dar acesta este singurul aspect pozitiv ce poate fi remarcat în privința realizării prevederilor bugetre la venituri. Analizînd titlurile 18 și 13 (diferite taxe comunale), ,se observă limpede atitudinea pasivă a agentului încasator, tov. Nicolae Stoian. Cu toate că pînă la sfîrșitul anului au mai rămas doar trei luni, de titlurile respective nu s-a realizat decit 40 la sută din încasări, față de prevederile bugetare. Aceeași situație o găsim și la titlul 241 (venituri din pășune), unde nu s-a realizat nici 40 la sută din prevederile bugetare. Trebuie subliniat că indiferența cu care a privit comitetul executiv al Sfatului popular comun al Jurilovca realizarea veniturilor la aceste titluri apare cu atît mai gravă, dat fiind faptul că aceste prevederi însumează aproape 50 la sută din cuantumul întregului buget. In asemenea situație, era și firesc ca realizarea părții de cheltuieli a bugetului să nu poată fi îndeplinită în raport cu prevederile respective. Și pentru ca să poată face față totuși realizării părții de cheltuieli la obiectivele care nu sufereau amînare, nu numai că a fost consumată aproape în întregime dotația de la raion, dar, de curînd, s-a cerut chiar suplimentarea acestor prevederi. Cu privește partea de cheltuieli, starea lucrurilor mai prezintă și alt aspect negativ. Este vorba de depășirea cheltuielilor prevăzute la titlul 64, art. 3 b (telefon) și art. 4 (deplasări). Pînă în luna august, au fost consumate toate prevederile pe un an întreg la articolul 3 b, iar în ce privește deplasările, aci s-au cheltuit aproape încă o dată prevederile pe întreg anul, existînd deja acte de deplasare pentru încă 600 lei, care nu sînt decontate. Și cum nu s-a făcut nici o suplimentard* * la buget, ce-i drept nici nu s-a cerut aceasta, curiozitatea ne-a făcut să-l întrebăm pe tovarășul contabil ce va face pină la sfîrșitul anului. — Vom plăti din amenzi atât taxele de telefon, cit și decontarea cheltuielilor de deplasare. Este adevărat că legiuitorul vine și înlesnește sfaturilor populare folosirea încasărilor din amenzi pentru acoperirea diferitelor plăți pe care sfatul popular le are de făcut ocazional și cu caracter de cheltuieli economicoase pentru care nu sunt prevederi bugetare. Dar ca să folosești încasările din amenzi pentru acoperirea depășirii prevederilor bugetare la telefon și deplasări, unde cu o mai mare atenție și spirit gospodăresc se pot evita depășirile, asemenea cheltuială, departe de a îmbrăca aspectul economicos, devine de-a dreptul o cheltuială inutilă, o risipă. Dacă în comuna Jurilovca, raionul Istria, realizarea execuției bugetare este rămasă în urmă atât la partea venituri, cît și la cheltuieli, aceasta se datorește în primul rînd faptului că secretarul Struțului popular comunal, Iov. Bădulescu Ion, deși răspunde direct de această problemă nu i-a dat prea mare atenție, lăsînd-o la bunul pac al agentului încasator și al contabilului. Așa a precedat la rîndul său și comitetul executiv (președinte tov. Curei Vitizov). Pînă la sfîrșitul anului, nu mai sînt decit trei lurti. In comuna Jurilovca trebuie luate măsurile corespunzătoare pentru realizarea execuției bugetare. Comitetul executiv are sarcina de a analiza această problemă și a impune secretarului de stat, tov. Bădulescu Ion, o mai mare răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor care-i revin. Nu este mai puțin adevărat că problema aceasta ar fi bine să preocupe într-o măsură mai mare și pe secretarul comitetului executiv al Sfatului popular raional, tov. Comșa Nicolae, ca de altfel și pe tov. Popa Nicolae, șeful secției financiare raionale. Și, fără îndoială, atunci lucrurile se vor schimba mult în bine. fi. ALEXANDRU * H : >0 In vizită la prieteni Nu de mult, un grup de colectiviști din comuna Comana, în urma unei invitații, au vizitat gospodăria colectivă din satul Cerchezu, raionul Toșev, din R.P. Bulgaria. Printre altele, colectiviștii și mai ales directorul căminului cultural din Comana, Oțeleanu Nicu, s-au interesat de activitatea culturalartistică, iar gazdele au propus un schimb de experiență, care să constea în vizite reciproce ale formațiilor artistice în comunele respective din cele două țări prietene. iubitori ai cinematografului Cu toate că nu au încă aparat de cinematograf, iar caravana cinematografică îi vizitează foarte rar, colectiviștii din comuna Abrud, raionul Adamclisi, nu sunt cu totul lipsiți de acest mijloc important de răspîndire a culturii și științei. Sub îndrumarea organizației de partid și cu sprijinul cadrelor didactice din această comună, adesea se organizează seri de diafilme cu caracter politic, literar și științific sau agricol. Nici cei mici nu au fost neglijați. Ei au vizionat diafilme corespunzătoare vîrstei lor. Cât de mare e dorința colectiviștilor de a viziona filme, se poate vedea și din faptul că în cele 6 seri organizate au participat peste 750 de spectatori. TARA 9A w * ți Fina cinci amintri Sesiunile sfaturilor populare comunale constituie mijlocul prin care deputații iau în dezbatere o seamă de probleme privind dezvoltarea economică a comunei, conducerea cu competință a tuturor problemelor ce stau în fața sfaturilor populare. Ținerea cu regularitate a cesiunilor dă posibilitatea să se analizeze în mod serios felul cum se ocupă comitetele executive , de traducerea în viață a hotărîrilor adoptate de deputați în sesiunile anterioare, permite luarea unor hotărîri menite să ajute comitetele executive în conducerea cu succes a lucrărilor din anumite domenii de activitate. Așadar, ținerea sesiunilor joacă un rol deosebit de important în viața sfaturilor populare. Cu toate acestea, se mai găsesc comitete executive comunale care subapreciază această formă organizatorică de legătură cu masele, care nu se ocupă cu simț de răspundere de pregătirea și mai ales de ținerea la timp a sesiunilor. Un asemenea exemplu ni-1 oferă comitetul executiv al Sfatului popular comunal Vulturu, care până la 18 septembrie nu a pregătit ținerea sesiunii comunale pe luna august. Care e motivul întîrzierii ținerii sesiunii Sfatului popular comunal Vulturul Tov. Iordache, președintele comitetului executiv, motivează că n-a avut secretar, ca și cînd în lipsa acestuia n-ar mai trebui să se țină sesiunile, să se mai desfășoare vreo activitate. La ordinea de zi, sesiunea a VII-a, care a fost amînată de nenumărate ori, avea incluse două probleme : deschiderea noului an școlar și felul cum se desfășoară campania agricolă de toamnă. Problema deschiderii anului școlar era intr-adevăr importantă atunci cînd trebuia să se țină sesiunea, adică la sfîrșitul lunii august, acum, însă, cînd școlile și-au început cursurile, ea nu mai prezintă aceeași importanță. Prin aceasta, se dovedește că Sfatul popular comunal Vulturu rămâne în urma timpului, a evenimentelor. Aceeași situație o întîlnim și în comuna Casimcea, unde sesiunea Sfatului popular comunal a fost amînată, după cum afirmă tov. Petrov Petre, președintele comitetului executiv, numai din simplul motiv de a vedea ce probleme se vor discuta la sesiunea Sfatului popular raional, pentru a se... ..orienta“. După această teorie, Sfatul popular comunal Casimcea n-ar trebui să mai țină sesiunile lunar, așa cum de altfel prevede legea nr. 6 1957, ci trimestrial. Poziția aceasta este greșită și ea dovedește, pe lângă alte multe lucruri, necunoașterea și nerespectarea normelor de funcționare a sfaturilor populare. Din cauza »minărilor nejustificate, sesiunile nu mai reușesc să analizeze problemele la ordinea zilei, să țină pas cu viața, să ia hotâriri concrete. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Vîrșova, unde se semnalează asemenea cazuri, va trebui să ia de urgență măsuri pentru a lichida o dată pentru totdeauna din activitatea unor comitete executive comunale, atitudinea de subapreciere a sesiunilor comunale. Comitetele executive comunale trebuie sprijinite mai temeinic de secția organizatorică, pentru pregătirea temeinică și ținerea la timp a sesiunilor comunale. C. VIOREL -----------*--------------- ----====_ * ---------------- O FAMILIUȚĂ PROSPERĂ „...Familia este embrionul vieții colective a omului, familia reprezintă primul contact al noului născut cu societatea, famila înseamnă...“ Ei, dar cine nu se pot spune despre familie. Sunt unii care-și iubesc atât de mult familiile nicit le poartă după ei peste tot : la serviciu, cînd e rost de posturi grase, la mare in concediu, cu bilete de favoare. Mă rog, nu se pot despărți oamenii de familii și gata. Iar atunci cînd nu e posibil altfel, se mulțumesc oamenii și cu „familiuțele“. Toată lumea știe ce sunt „familiuțele. O vorbă spune că „cine se aseamănă, se adună“. Așa că, membrii „familialei“ se string unul lingă altul intr-un anumit loc de muncă și, credincioși proverbului că „o mină spală pe alta“, au grijă să le fie cald și bine. Cum se întîmplă aceasta ? Să vedem. Popescu, Marinescu și Bălăbănescu sunt prieteni, prieteni buni, din copilărie, prieteni ce se iubesc foarte mult. Marinescu Virgil e inginer-șef, Bălăbănescu este contabil-șef, antiundoi lucrează la Fabrica de ambalaje metalice Constanța. Popescu face pe juristul la aceeași întreprindere, cînd are timp. De ce, cînd are timp ? Pentru că lucrează in altă parte, iar de la Fabrica de ambalaje metalice nu încasează decît banii, pentru jumătatea de normă ce ar trebui s-o presteze. Popescu este prieten din copilărie cu Virgil Marinescu. Acesta i-a făcut, doar, rost de ciubucul ăsta... legal. Legal, pentru că întreprinderea este în drept să aibă un jurist ! Numai că juristul Popescu trece de două-trei ori pe săptămînă pe la întreprindere, unda mai sta la o... parolă cu prietenii săi, iar pentru serviciul său (adunat una peste alta, intz ore pe lună) este pontat 4 ore pe zi, primind salariul corespunzător. Să nu creadă nimeni că cei de la „ambalaje" nu știu ci nn trebuie plătiți cumularzii. Direcția generală a aprovizionării din Ministerul Petrolului a reamintit, în adresa înregistrată la Fabrica de ambalaje metalice cu nr. 4.949 din 3 decembrie 19 că personalul cumulard trebuie plătit in funcție de orele prestate efectiv. Inginerul șef și contabilul șef au văzut această hirtie, dar cînd a vorba de prieteni, au înmormîntat-o la dosar. Și asta de mai bine de doi ani de zile ! Cum de acceptă contabilul Bălăbănescu să plătească aiifia bani degeaba ? E și aceasta o poveste. Lui Bălăbănescu nu i-au plăcut ochii lui Mitrache Gheorghe, muncitor din fabrică, care l-a cam criticat cînd s-a ivit prilejul. Mitrache s-a îmbolnăvit și... prilejul acesta nu l-a pierdut contabilul șef, cate grijuliu foc de data aceasta cu banii statului - i-a calculat acestuia, ca și lui Tăcu Mihalache, care e în aceeași situație, concedial medical pe mai multe luni, cu o însemnată sumă in minus. Cum oamenii au șezi sat și li s-a dat dreptate, contabilul trebuia să-și răscumpere greșeala intenționată... din buzunarul propriu. Și cine să-l apere, dacă nu Popescu, prietenul din copilărie, juristul întreprinderii și al Consiliului sindical local, omul în măsură să ateste dreptul celor doi muncitori persecutați ? Cum vedem... „o mină spală pe alta !“ In fabrică mai lucrează un protejat, membru mai tînăr al familiaței. Olteanu Dumitru, șeful serviciului tehnic, care n-are o pregătire corespunzătoare, dar care este simpatizat însă de inginerul Marinescu. Omul trebuie să-și ridice calificarea și fabrica a hotărît să-l ajute. Cum ? l-a... angajat o profesoară care să-l mediteze! Dar nu hi timpul liber, ci in orele de producție. Iar cînd muncitorii au cerut și ei același ,ajutor special“, Bălăbănescu s-a grăbit să mușamalizeze lucrurile, oprîndu-i din salariu lui Olteanu suma de bani ce-i fusese plătită profesoarei pentru meditație. Iar Olteanu, pentru „activitate deosebită“, a și fost premiat peste cîteva zile din fondul directorial cu o sumă egală cu aceea ce i-o plătise profesoarei. Ce vrei să fie omul în pierdere ? Familia sa trăiește zile prospere și pare că e Pe cere să se mărească. Inginerul șef închide ochii la faptul că în fabrică se lucrează, în timpul orelor de producție, timplărie pentru locuințele a diverși oameni „suspuși“ din fabrică. închide ochii la faptul că nimeni n-a înregistrat (și nici n-a văzut) intrînd pe poarta fabricii materialul lemnos pentru aceste lucrări, dar toată lumea a văzut, ușile și ferestrele ieșind din fabrică. Cum de-ar untea inginerul să-și tina orbii deschiși, cînd și pentru el au fost executate astfel de lucrări ? Familinței îi merge bine. Membrii ei huzuresc. Dar asta pînă intr-o zi, cînd organele în drept vor face ca din întreaga familiață să nu mai rămână decit o tristă amintire. M. NEGREA Țara noastră se numără printre puținele furnizoare de sturioni și de icre negre din lume. Morunii și nisetrii pescuiți la gurile Dunării se bucură de multă prețuire peste hotare. O parte din sturioni; pescuiți la Sulisa și la Sfîntu Gheorghe ia drumul unităților noastre comerciale, pentru consumul intern. Altă parte este prelucrată pentru export în cadrul I.Î.D.P. Tulcea. Mai întîi, corpurile masive ale morunilor și nisetrilor sînt introduse în congelator, la o temperatură de minus 40 de grade (fotografiat). Apoi, sturionii sunt ambalați în saci speciali și depozitați în camere frigorifice, la o temperatură de minus 18 grade. Echipa lui Hariton Feodotov, din care mai fac parte Carantîniuc Cuza și Ștefan Cuzov, execută aceste operații în condiții optime. In cele din urmă, morunii și nisetrii congelați sunt așezați în vagoane frigorifice, care iau casca magazinelor de specialitate da la noi* din țară și fie peste hotare. Din activitatea comitetelor de luptă pentru pace din raionul Negru Vodă Comitetele de luptă pentru pace din satele raionului Negru Vodă au întreprins, în ultimul timp, o seamă de acțiuni cu caracter educativ și mobilizator pentru lărgirea bazei de masă a mișcării pentru apărarea păcii. In cele 63 de cămine culturale din satele raionului, au avut loc mari manifestări de solidaritate, la care au participat peste 80.000 de oameni ai muncii, cerind retragerea trupelor americane engleze din Liban și Iordania, înși cetarea acțiunilor războinice, îndreptate împotriva Chinei populare. La discuțiile ce s-au purtat și la care au luat parte sute de colectiviști, s-a scos în evidență politica fermă de pace a țărilor lagărului socialist, în frunte cu marea Uniune Sovietică, și totodată s-a înfierat cu dîrzenie atitudinea agresivă a guvernelor capitaliste și colonialiste, care terorizează pe oamenii muncii din țările lor și din țările coloniale. Printre cei ce-au luat cuvîntul a fost și văduva de război Elena Anghelescu, care a spus: „Sub robia moșierilor și burgheziei din țara noastră, am crescut în suferință și în lipsă. Imperialiștii vor să arunce omenirea intr-un nou măcel. Ei cred că prin război mai pot să țină în robie și exploatare popoarele pe care le-au jefuit ani de-a rîndul. Noi, mamele și femeile, ne solidarizăm cu lupta pentru libertate a mamelor și femeilor din țările coloniale“. O preocupare deosebită a existat din partea Comitetului raional de luptă pentru pace Negru Vodă față de organizarea agitației vizuale în cadrul căminelor culturale, cluburilor, bibliotecilor. Materialele de agitație vizuală au fost difuzate în tot cuprinsul raionului și afișate la panouri și vitrinele păcii. Multe comitete de luptă pentru pace din raion au popularizat în ședințe de comitet, în cadrul căminelor culturale, la biblioteci, cluburi și de la om la om, istoricele documente ale Congresului mondial al păcii de la Stockholm, precum și toate documentele apărute in presă în legătură cu lupta popoarelor pentru apărarea păcii și întărirea prieteniei între popoare. Comitetele de luptă pentru pace din comunele Mereni, Potîrnichea, G-ral Scărișoreanu, Viroaga și altele au popularizat cuvîntările ținute de tov. Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R., cu ocazia vizitelor făcute în R. P. Chineză, India și alte țări ale Asiei. Comitetele de luptă pentru pace din satul Limanu, din Negrești, „23 August“, Cobadin, Pecineaga, Cumpăna, Osmancea etc., împreună cu colectivele de conducere ale căminelor culturale, au organizat conferințe pe teme internaționale ca : „Politica externă a R.P.R., factor activ in lupta pentru pace“, „Prin forțele inuite ale popoarelor, pacea poate fi apărată și consolidată“, „Jos mîinile de pe țările Orientului Arab“, „Cine sunt dușmanii păcii“ și altele. O altă acțiune importantă întreprinsă de Comitetul raional de luptă pentru pace Negru Vodă, împreună cu Comitetul raional A.R.S.ST.S., este și organizarea de expoziții cu realizări din U.R.S.S. și țările de democrație populară în comunele mai mari : Negru Vodă, Pecineaga, Chirnogeni și altele. DANIELESCU ELENA, secretar al Comitetului regional de luptă pentru pace t DOBROGEA NOUĂ Nr. 3166 Volei Feroviaru! Constanța —■ Aurul negru Foești 3-1 In primul meci din campionatul masculin al categoriei B la volei, formația locală Feroviarul a obținut o victorie prețioasă în fața ploeștenilor. Meciul, început în nota de dominare a oaspeților (care au excelat prin servicii puternice), se echilibrează treptat, căpătînd o nuanță de uzură, fără a străluci ca nivel tehnic. De altfel, localnicii nu sînt încă puși la punct cu execuțiile tehnice (servicii, preluări, blocaje, tras). Formația feroviarilor ni s-a părut lipsită de omogenitate. Ei au cîștigat însă datorită clanului cu care au jucat în ultima parte a meciului. In primul set, ploeștenii se impun autoritar, ajungînd să conducă cu 8—0. Constănțenii își revin, egalează la 10 și reușesc să cîștige cu 16—14. Setul doi revine oaspeților, care, după un 11—11, mai calmi, fructifică cu ușurință cîteva mingi. Se părea că și setul III va aparține oaspeților. Aceștia, mai deciși în atac, conduc la un moment dat cu 12—3. Jucătorii de la Feroviarul nu se lasă intimidați și pornesc puternic, reușind să acumuleze 9 puncte, egalînd. Conduc apoi cu 13—12, sunt egalați, ciștigă serviciul și, ciștigînd încă două puncte, obțin victoria cu 15—1?. In ultimul set, constănțenii se mențin oarecum superiori. Conduc la punctaj, sunt egalați la 3 și 7, ca apoi scorul să evolueze favorabil lor. La 14—10 pentru localnici, se schimbă 7 servicii, fără rezultat. Oaspeții mai obțin un punct și pierd serviciul in favoarea localnicilor, care obțin imediat cel de al 15-lea punct și victoria finală cu 3—1. Dintre jucători, am reținut pe Nicolaescu, Biro, Cossini, Ciocănel de la gazde și pe Păsculescu, Despa, Morfei de la oaspeți. Foarte competent arbitrajul lui Armășescu Constantin (București), secondat de Marghiol Ion (Constanța). Cele două formații au întrebuințat jucătorii : Feroviarul, Biro, Licărete, Nicolaescu, Tudose, Dumitrov, Ciocănel, Cossini, Aurul Negru, Șovăială, Păsculescu, Morfei, Dedruschi, Despa, Ghiță, Ionescu, Rădulescu. DECESUL TOCA Baschet O înfrîngere clară ! Farul Constanța — Știința Craiova 67-78 (31-50) După ce în primele patru etape ale campionatului categor de baschet masculin, formația locală Farul se impusese cu autoritate, cîștigînd toate meciurile disputate, duminică, în compania studenților craioveni, au gustat din cupa amară a înfrîngerii. ■ Lipsiți de aportul lui Jianu, fără o orientare de joc tactic eficace, folosiind oameni nepuși încă la punct cu tehnica baschetului (Simionescu, Scondăcescu), făcînd schimbări de jucători nu prea inspirate, constănțenii nu au reușit să țină pasul cu jocul tehnic, spectaculos, dinamic, realizat de oaspeți. Tinerii jucători craioveni s-au impus cu superioritate încă din primele minute, menținind continuu un avantaj de puncte. De altfel, e suficient să redăm cîteva aspecte ale evoluției scorului : min. 13, 31-21 ; min. 15, 41-24 ; min. 18, 45-30 ; min. 25, 60-37 ; min. 31, 65—46 ; min. 35, 71—59 pentru oaspeți. Cu toate eforturile depuse de localnici, care au avut cei mai buni oameni în Leonte, Dumitrov, Patriciu, atacurile finalizate cu succes de studenți nu au putut fi oprite, întreaga echipă oaspe s-a evidențiat. Indiscutabil că, din această primă înfrîngere, jucătorii noștri au de învățat. La reușita acestei dispute sportive au contribuit și arbitrii Armășescu Constantin și Lupu Marcel (București), care au condus atent și corect (vociferările publicului spectator, neîndreptățite — au dovedit o insuficientă cunoaștere a regulilor de joc). T. D. Duminică sportivă Din inițiativa Consiliului raional U.C.F.S. Tulcea și cu sprijinul U.C.F.S. regiune, în comuna Catalog raionul Tulcea, s-a organizat nu de mult o duminică sportivă. Consiliul colectivului sportiv Victoria din această comună a primit cu deosebită căldură pe sportivii diferitelor colective din oraș, care s-au deplasat pentru a populariza diferite discipline sportive. Astfel, în sala căminului cultural din comună, echipa de gimnastică fete a orașului Constanța a executat exerciții libere, la sol și de ansamblu, care au fost aplaudate îndelung de spectatorii veniți să asiste. Tot în această sală, s-au desfășurat și meciuri de box, lupte libere și clasice, unde și-au dat concursul sportivii din cadrul colectivului sportiv Vulturul — Tulcea. Pe terenul de volei, s-a desfășurat meciul dintre echipele Știința și Vulturul, ambele din orașul Tulcea. După-amiază, pe terenul de fotbal din comună, s-a disputat meciul de fotbal dintre Victoria -Cataloi și Stăruința - Tulcea. După cele 90 de minute, Victoria a revenit Stăruinței cu scorul de 3-1. PANU STAN, coresp. O SUGESTIE ! ! In Constanța, iubitorii voleiului și baschetului sînt puși in fața unei întrebări, în fiece duminică (cînd echipele locale de categ. B joacă as casa), unde să meargă, la volei sau la * j baschet ? Aceasta intrud'd \ meciul de volei se dispută pe „Feromadiet pe „Constructorul“, în jurul aceleiași ore. Cum totuși amândouă disciplinele și-au cîștigat adepți cam în rândurile aceluiași număr de spectatori, duminicile, cele două baze sportive, merg „la concurență“. Ce-ar fi dacă comisiile regionale de volei și baschet ar colabora programind întîlnirile cuplat ? Eu numai o sugestie! Dar credem că înfăptuirea ei ar da ciștig de cauză atît celor două discipline sportive, cit și entuziaștilor iubitori ai voleiului și baschetului din orașul nostru. Ce are de spus U.C.F.S.-ul ? rirul“, iar cel de bas i : scsîsjscx: Delapidatorii trebuie pedepsiți așa cum se cuvine De cîteva luni, în stațiunea de odihnă Mamaia și poate și in Constanța se discută despre cei care au delapidat zeci de mii de tei din veniturile stațiunii, din fondurile de producție alocate de stat. Cine sînt delapidatorii ? La apelul făcut de președintele completului de judecată, aceștia se ridică rînd pe rînd de pe banca acuzaților. Cei mai mulți din cei de față i-au recunoscut ușor : Drăguș Paul, inginer-șef, îercușan Petre, normator, Gh. Ștefan, contabil-șef, Pulică Miron, normelor, Gh. Viorel, contabil, Șargu Ion, director, împreună cu Motroc Alexandru, Topescu Ion, Tulbure Traian, toți foști salariați ai Direcției caselor de odihnă Mamaia și ai sectorului de construcții din această stațiune de odihnă. Constituiți în bandă, ei au delapidat în cursul unui an și ceva suma de aproape 98.031 lei, prin crearea de state false, lucrări fictive, încărcări la materiale, delegații false etc., etc. In decursul procesului a reieșit clar că aceștia au recurs la furt și minciună, la fraude fără nici un fel de scrupule, deoarece erau niște elemente descompuse moralicește, îmbicsite de mentalitatea burgheză față de muncă, fiind astfel dușmani ai poporului. Conducerea stațiunii s-a înconjurat de elemente înrăite, imorale, vechi delicvenți, care au mai fraudat statul și în alte dăți. Aceștia n-au fost controlați în legătură cu abuzurile pe care se făceau și n-au fost trași la răspundere pentru faptul că sfidau legile țării noastre, disciplina financiară. Dar justiția poporului nostru nu iartă nimănui astfel de fărădelegi. Delapidatorii sunt dușmani ai poporului tot atît de periculoși și veninoși ca orice dușman de clasă. Și completul de judecată, în numele poporului, i-a pedepsit pe delapidatori așa cum se cuvenea, scoțîndu-i în afara societății. Prin hotărirea 105858, Tribunalul orășenesc Constanța a condamnat pe Drăguș Paul la 29 de ani muncă silnică și 8 ani degradare civică, pe Iercușan Petre la 35 de ani muncă silnică și 10 ani degradare civică, pe Futică Miron la 17 ani muncă silnică și 7 ani degradare civică, pe Gh. Viorel, Tulbure Traian, Popescu Ion, Motroc Alexandru la aceeași pedeapsă, pe Șargu Ion și Gheorghe Ștefan la 7 ani închisoare corecțională și 5 ani interdicție corecțională. Tot prin aceeași hotărîre, inculpații sunt condamnați la confiscarea totală și obligatorie a averii mobile și imobile, precum și obligați la plata despăgubirilor civile în funcție de infracțiunea comisă. Dar această hotărire a Tribunalului orășenesc Constanța, conform normelor de drept penal și ale dreptului de apărare al inculpaților, a fost dată cu drept de recurs la Tribunalul regional. In această instanță, în baza procedurii, judecarea în recurs s-a aminat în mai multe rînduri. Oamenii muncii, conștienți de acest rău social care-i constituie activitatea infracțională în viața și munca noastră constructoare, așteaptă cu satisfacție ca delapidatorii să fie pedepsiți după faptele lor, și cu mai repede, P. ZÄRNESCU