Dobrogea Nouă, aprilie 1962 (Anul 15, nr. 4248-4273)
1962-04-01 / nr. 4248
Oron al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și ai Sfatului popular regional Anul XV4248 Duminică 1 aprilie 7962 4 pagini 20 bani Prin respectarea strictă a parametrilor tehnologici membrii brigăzii a 2-a de producție de la V.S.A.S. Năvodari, condusă de comunistul Damian Vasile, reușesc să reducă consumul specific de acid sulfuric, realizînd economii de circa 300—400 kg pe schimb. APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALA Caracteristica muncii de aprovizionare în cadrul cooperativelor meșteșugărești este ce la întocmirea cererilor de materiale din fondul central, necesarul să se determine în funcție de particularitățile fiecărui produs și fiecărei prestațiuni, numai după scăderea resurselor locale sau descentralizate ce pot fi achiziționate pe plan local. In cooperativa noastră, pentru a avea o aprovizionare ritmică, s-a ținut cont de varietatea sarcinilor de producție, de ponderea, în ansamblu, a fiecăruia din obiectivele urmărite și nivelul tehnic al producției. Deoarece producția cooperativei „înainte" Constanța este integral și amănunțit profilată, la planificarea aprovizionării s-a ținut seama de următoarele elemente : cantitatea fiecărui fel de produs, norma de consum pe fiecare material folosit, stocul normal, stocul preliminar. Printr-o ritmică aprovizionare cu materii prime de bună calitate, sporindu-se preocuparea pentru îmbunătățirea calității deservirii populației cu pantofi și diferite lucrări de reparațiuni și adoptîndu-se o serie de metode în procesul de producție, cooperativa „înainte“ a reușit să-și îndeplinească înainte de termen planul global și pe sortimente pe anul 1961. Anul acesta, sarcinile de plan sunt sporite. Pentru a asigura realizarea lor cu succes, conducerea cooperativei, sub îndrumarea organizației de partid, a acordat o mare atenție problemelor legate de aprovizionarea tehnico-materială, căutînd să elimine lipsurile existente în anul 1961, cînd, din cauza calapoadelor sau a neprimirii la timp și de bună calitate a materiei prime, în special pielea box de diferite culori, nu se putea deservi populația în bune condiții. De la începutul anului, în lumina sarcinilor ce decurg din Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R., conducerea cooperativei „înainte“, pe lângă materia primă primită din fondul centralizat, a căutat să completeze necesarul de material prin valorificarea resurselor locale sau necentralizate și folosirea deșeurilor din producția industrială. Astfel, prin achiziționarea pieilor de șarpe dobrogean, s-a mărit numărul de comenzi prin centrele de comandă la încălțămintea de femei, iar pe de altă parte, s-a asigurat procesul de producție la secțiile de marochinărie, care execută curele de ceai din acest material. De asemenea, pe baza folosirii la maximum a deșeurilor de anvelope auto, s-a deschis o secție în care se execută produse de încălțăminte numai din aceste materiale. In centrul atenției conducerii cooperativei, s-au aflat, de asemenea, reducerea la minimum posibil a cererilor din fondul central din materiale și găsirea soluțiilor pentru asigurarea aprovizionării tehnico-materiale, în proporții din ce în ce mai mari, cu materii prime locale sau necentralizate. Datorită unei aprovizionări ritmice cu materii prime și auxiliare de bună calitate, s-a reușit să se obțină succese în îmbunătățirea calității produselor. Pentru eliminarea stocurilor supranormative, atît din cooperativa noastră cît și din alte cooperative, conducerea U.R.C.M. a luat măsura ca, în acest an, aprovizionarea să nu se mai facă în mod direct, deoarece delegații, în deplasările lor la fabricile furnizoare, procurau și alte materiale, ce formau stocuri supranormative. Aplicînd această măsură, s-a reușit să se lichideze stocurile și blocările de fonduri supranormative în cooperativa noastră, ENE EMIL, șeful serviciului, planificare, cooperativa „înainte“ EOOOOOO= Afară, ceața și burnița învăluiau totul, iar pe șosea, abia se mai vedea la cîțiva pași. In ciuda vremii, „Gazul“ nostru înainta preocupat și sigur. In mașină, toți eram de acord că a plouat destul și că avem nevoie de vreme bună, pentru a se putea relua lucrările agricole, părere pe care o împărtășea deopotrivă și șoferul, privindu-și mîhnit parbrizul plin de noroi. Dar, vremea nu strica buna dispoziție. Tovarășul Rizeal Constantin, secretar al Comitetului raional de partid, îi stimulă, cu o glumă, inspirația de a compune unui alt membru al... echipajului. Și ing. Gh. Rădulescu, șeful secției agricole. In majoritatea unităților agricole socialiste din regiunea noastră, lucrările din campania agricolă de primăvară din plin, se desfășoară Se lucrează intens la grăparul ogoarelor de toamnă pentru păstrarea în sol, la arături, apei la însămînțatul culturilor din epoca întîi. La gospodăria colectivă din Topalu, de pildă, ne scriu corespondenții voluntari CEA GHEORGHE VANși MARCU ELENA, pînă în prezent, au fost grăpate peste 700 ha arate din toamnă și au fost semănate cu diferite culturi peste 200 de ha. La aceste lucrări, s-au evidențiat: brigada nr. 7 de tractoare a S.M.T.-ului Horia, condusă de comunistul Mitică Neagu, precum și brigadierii de cîmp Tudor Petre și Costică Neagu. Hotărîți ca, în acest an, să obțină producții mari, colectiviștii din Limanu, raionul Negru Vodă, ne scrie tov. MARINICA MARIN, imediat ce timpul a permis, au pornit cu toate forțele la lucru. Pînă acum, ei au însămînțat peste 180 de ha cu diferite culturi, au pregătit pentru însămînțatul florii-soarelui 210 ha etc. Mecanizatorii din brigada a IlI-a de la S.M.T. Ceamurlia de Jos, raionul Istria — ne informează tov. N. RAICIU au fost primii pe stațiune care au început lucrările în cîmp pe ogoarele gospodăriei colective din Pașacîșla. Astfel, numai într-o singură zi, ei au arat peste 10 ha. In prezent, continuă pregătirea terenului și însămînțează din epoca întîi culturile Avînd totul pregătit din vreme, mecanizatorii de la S.M.T. Casimcea, raionul Hîrșova, au început de curînd lucrările din campania agricolă de primăvară. In prezent, așa după cum ne informează corespondentul LÁZÁR V. VASILE, mecanizatorii lucrează la arături și la pregătirea terenului pentru semănat. Corespondentul voluntar BURLACU MARIA arată într-o scrisoare că colectiviștii din Pantelimonu de Sus au grăpat 500 ha cu grîu și 80 ha cu orz de toamnă. In același timp,cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T.-ul din localitate, ei au însămînțat mari suprafețe cu culturi din epoca întîi. Cu intensitate lucrează în campanie și colectiviștii din comuna Saligny, raionul Medgidia. Ca urmare, ne scrie tov. I. OD JOȚEANU, lotul de pe care s-a prevăzut obținerea unei producții de 5.000 kg de porumb-boabe la h a fost pregătit în bune a condiții. De asemenea, însămînțatul culturilor din epoca întîi se apropie de sfîrșit pe întreaga suprafață planificată. Despre lucrările ce se execută în aceste zile pe ogoare cu despre faptul că, permomanent, în atenția colectiviștilor stă obținerea a 5.000 kg de porumb-boabe la hectar pe suprafețele planificate, ne scriu și corespondenții voluntari A. GHEORGHE din Independența, raionul Negru Vodă, LUCIU LUCA din Peștera, raionul Medgidia și PLAJOL ELENA din Ceamurlia de Sus, raionul Istria. Corespondenții voluntari ne scriu Despre lucrările din campanie Mașini — unelte noi La atelierele „23 August“ din portul Constanța, au fost date în exploatare sau sunt în curs de montare noi mașini-unelte și utilaje de mare productivitate, cu ajutorul cărora, muncitorii de aici vor putea obține noi succese în lupta pentru creșterea producției, a calității, pentru reducerea prețului de cost. Printre acestea, se numără : un strung de tip ,,Iosif Panghe(“ aliat în curs de montare, o mașină de robotol tip ,,Sheping“ și o mașină electrică de găurit pentru dimensiuni mari de la 32 mm în sus. Noul program al Teatrului de stat Incepînd din ziua de 2 aprilie a.c., programarea spectacolelor Teatrului de stat din Constanța se face după orarul de vară. Astfel, matineele vor avea loc la orele 11,00 și 16,00, în loc de 10,30 și respectiv 15,30, iar spectacolele de seară la ora 20,00, în loc de ora 19,30. Mazărea a fost însămînțata La G.A.C. „Răsăritul“ din comuna Ceamurlia de Jos, a pornit din plin campania de însămînțări de primăvară. In cîteva zile, s-a reușit să se însămînțeze 55 ha cu mazăre. IONESCU GH., coresp. Pentru dezvoltarea producției obiectelor de artizanat în regiunea noastră Pînă nu de mult, producția obiectelor de artizanat era aproape inexistentă în regiunea Dobrogea. Aceasta, datorită insuficientei preocupări din partea conducerii U.R.C.M. și a conducerii cooperativelor „Drum nou“ și „Prestarea“. Aici, intervenea însă și o greutate : cele două cooperative, în cadrul cărora se executau într-o foarte mică măsură obiecte de artizanat și cu caracter decorativ, funcționau pe un profil mixt, în atenția lor duse, bineînțeles, activitatea situînde deservire a populației și apoi producția acestor obiecte. Nu exista deci un colectiv profilat pe un astfel de specific de muncă. La indicațiile Comitetului regional de partid și ale U.C.E.C.C.M., incepînd de la 1 ianuarie a.c., conducerea U.R.C.M., îndrumată de organizația de bază, a trecut la unificarea secțiilor de prelucrat , scoici (din cadrul cooperativei „Drum nou“), de ceramică, machetaj, pictură, sticlă (de la cooperativa „Prestarea") într-o unitate cu specific de muncă bine stabilit — cooperativa „Muncă Și artă“. Noua unitate cooperatistă a fost încadrată cu personal calificat în ramura producției obiectelor de artizanat, provenit de la cele două cooperative amintite, și se urmărește mărirea numărului de lucrători, prin calificarea la locul de muncă a încă 50 de oameni, recrutați în special din rîndul tinerelor elemente (15—25 ani), cu înclinații, spre pictură, sculptură, machetaj etc. Cooperativa funcționează cu următoarele secții : machetaj, ceramică, pictură, sticlă, scoici, montaj și prelucrătoare. Pentru crearea unor obiecte de artizanat cu specific pur dobrogean, a fost instituită o comisie alcătuită din creatori și responsabili de secție, care studiază o serie de obiecte confecționate de cooperatori și de diferiți oameni talentați din afara cooperativei. Obiectele confecționate vor fi supuse unei atente examinări din partea comisiei. Aceasta va avea în vedere ca, pe lângă frumusețe, mesele confecționate de concurenți să reprezinte aspecte din munca și viața nouă a oamenilor muncii din Dobrogea, marile realizări înfăptuite pe litoral în anii regimului democratpopular, bogăția și pitorescul costumelor dobrogene etc., iar în ce privește istoricul arheologic dobrogean, să fie miniaturizate cele mai reprezentative monumente și obiecte care au fost descoperite pe aceste locuri. Obiectele admise de comisie. pe baza acestor criterii, vor fi introduse în lucru, apoi, nu se în vînzare prin magazinele de desfacere ale U.R.C.M., cetățenilor orașului și regiunii noastre, precum și tuturor celor ce vin la odihnă pe litoral. In secțiile de machetaj, scoici și ceramică, se va introduce cite o vitrină unde să fie expuse noile obiecte create de cooperatori. Alături de acestea, se vor afla și exponate vechi, pentru a se putea face o comparație calitativă și cantitativă între ceea ce s-a realizat înainte și ceea ce se realizează in prezent. De asemenea, conducerea cooperativei caută posibilitatea de a face din cînd în cînd schimburi de experiență cu alte cooperative meșteșugărești din țară, profilate pe aceeași ramură de activitate, în scopul continuei perfecționări și dezvoltări a producției obiectelor de artizanat. Pentru apropiatul sezon de vară, cînd litoralul nostru va găzdui oaspeți, din țară și de peste hotare, cooperativa „Muncă și artă“ a pregătit deja cîteva modele reprezentînd obiecte cu caracter arheologic. Acestea sunt reproduceri în miniatură ale unor piese antice descoperite pe teritoriul Dobrogei și expuse la Muzeul regional de arheotegie. Printre reproducerile amintite număiră : statuete tanagre, amfore, opaițe, diferite alte figurina etc., toate executate din ceramică. Ele vor intra în curînd în productia de serie și vor fi expuse spre vînzare în magazinele de desfacere ale U.R.C.M. Sarcinile de răspundere care stau în fața coteci,” ’"i muncă al cooperativei „Muncă și artă“ în domeniul extinderii producției de artizanat și în mod special a ceramicei dobrogene, pe baza indicațiilor date de Comitetul regional de partid conferinței regionale a U.R.C.M. Dobrogea, ale cărei lucrări au avut loc recent, trebuie duse la bun sfîrș [UNK]it. de cooperatori. Această unitate, de curînd înființată, încadrată cu elemente de specialitate, talentate, cu multă experiență în executarea obiectelor de artizanat și decorative, va trebui să primească în permanență un sprijin substanțial din partea conducerii U.R.C.M., pentru ca activitatea ei să fie tot mai rodnică. Membrii cooperatori să pună în practică toată priceperea și capacitatea lor de lucru, întregul bagaj de cunoștințe pe care îl au pentru ca să-și aducă din plin contribuția la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a artizanatului dobrogean. G. Hr Din preocupările actuale ale sfaturilor populare Amplasarea la timp a construcțiilor zootehnice compuse ad-hod textul unui cîntec : „...Pe orice vreme, mereu ne deplasăm, Construcții noi tot amplasăm“. Am reținut primele două versuri, ele definind preocuparea factorilor de răspundere și interesul colectiviștilor din raionul Adamclisi de a începe încă din timp construcțiile zootehnice. Primul popas la Oltina, împreună cu membrii consiliului de conducere și constructorul gospodăriei colective, comisia raională a procedat la amplasarea practică a celor 6 obiective prevăzute în planul de producție, ținînd seamă de dezvoltarea gospodăriei, de sistematizarea comunei, de sursele de apă, de pășune, de regulile de igienă, de curenți — în chip economic și gospodăresc. Colectiviștii vor să realizeze construcții durabile și moderne. Președintele colectivei de aici, Dineu Ilie, ținea morțiș să realizeze un complex : maternitate, crescătorie și îngrășătorie, după un model anume văzut la Casa agronomului din Constanța. In ziua aceea și în zilele următoare, alte comisii, avînd în fruntea lor cîte un membru al biroului Comitetului raional de partid sau al comitetului executiv al Sfatului popular raional, s-au deplasat în fiecare gospodărie, pentru a amplasa noile construcții zootehnice propuse de gospodăriile agricole colective în planurile lor de producție. ☆ Președintele Sfatului popular raional, tovarășul Marin L. Ion, ne informa că, anul acesta, problema amplasării și începerii din timp a construcțiilor zootehnice a constituit una din preocupările principale ale biroului Comitetului raional de partid, care a și adoptat un plan de măsuri în acest sens. La baza măsurilor luate, au stat sarcinile care izvorăsc din Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. cu privire la asigurarea bazei materiale necesare continuei dezvoltări a ramurii zootehnice. Și pentru că un loc important îl ocupă construcțiile, anul acesta, li s-a acordat din timp toată atenția. S-a stabilit astfel, ca o dată cu generalizarea experienței bune în ceea ce privește folosirea resurselor locale, să fie lichidate greșelile și lipsa de orientare manifestate în anii trecuți. La Lespezi, de pildă, crescătoriile de păsări au fost amplasate între grajdurile de vaci, cu totul impropriu, iar cei de la Deleni au amenajat saivanele într-un vîrf de deal, fiind lipsite complet de adăpost. Pentru a nu se mai petrece asemenea lucruri, Sfatul popular raional a primit sarcina de a alcătui comisii formate din tehnicieni constructori, ingineri zootehniști, cadre cu experiență, care să se deplaseze, în timpul cel mai scurt, în fiecare din cele 45 de gospodării colective. Această acțiune s-a desfășurat cu toată seriozitatea, cu toată răspunderea. * In gospodăriile colective din raionul Adamclisi, sunt planificate anul acesta 185 de construcții, dintre care 38 de grajduri, 29 de maternități, 27 de îngrășătorii, 28 de saivane etc. Dintre acestea, aproape 120 au și fost amplasate, printre care la Oltina, Valea Rea, Lespezi, Alimanu, Vlahi, Pe (Continuare în pag. a IlI-a) PRIMELE TONE DE SCRUMBII Sezonul pescuitului de scrumbii, așteptat cu atîta neăbdare de către pescarii de la I. P. Sulina, Tulcea și Jurilovea, pentru care s-au pregătit temeinic, a început. In ziua de 26 martie, cînd au fost semnalate primele bancuri de scrumbii la gurile Dunării, pescarii din aceste trei întreprinderi piscicole au intrat în acțiune, cu toate că timpul se arăta încă destul de nefavorabil. Rodul primelor încercări a fost cunoscut cu trei zile mai tîrziu, cînd la halele frigorifere din Tulcea au fost aduse peste 5.150 kg de scrumbii de Dunăre. Cea mai mare parte din această cantitate (3.878 kg) a fost pescuită de pescarii din comuna Sf. Gheorghe. Pregătiri pentru o nouă cursă Vasul „Dobrogea" din cadrul flotei noastre comerciale — vas de mare tonaj, de o construcție modernă, dar în exploatare anul trecut — va pleca zilele acestea într-o nouă cursă. Membrii echipajului participă activ la grăbirea încărcărilor și a tuturor pregătirilor pentru marș. Ei nu uită nici o clipă că sunt în întrecere echipajelor cu membrii celorlalte nave comerciale ale flotei noastre și vor să-și asigure un loc fruntaș. Metodă de protecție a cupelor pentru gheață Cupele în care se toarnă biocutriva oxidării prin vopsirea lor ca să nu putea asigura folosirea lor de muncitori și tehnicieni de la fab a reușit să rezolve într-un mod cu ratei de întrebuințare a cupelor penare, acestea sunt introduse în băi rite cu un strat protector foarte rezi de întrebuințare a cupelor a crescut zile de gheață erau protejate împominiu de plumb. Această metodă îndecît maximum doi ani. Colectivul zica de gheață a I.P.A.T.-Constanța totul nou problema prelungirii dintru gheață. Imediat după confecțiade plumb topit și astfel sunt acopestent. După calculele făcute, durata astfel de la doi la zece ani. TRACTORIȘTI CALIFICAȚI Zilele acestea, a avut loc la S.M.T. Castelu din raionul Medgidia, examenul pentru obținerea carnetului de tractorist. Cei mai bine pregătiți din cei peste 40 de elevi, s-au dovedit a fi : Stoica Toma, Ilinca Gh., care lucrează la G.A.C. Siminoc, Zelea Dumitru, Iosif Victor etc. In munca lor de zi cu zi, ei au căutat să-și îmbunătățească cunoștințele, să obțină rezultatele cele mai bune. FILIP D., coresp. -------------------»%■ [UNK]« Vie activitate Colectiviștii din satul Țepeș Vodă, raionul Medgidia, desfășoară o vie activitate. De pildă, pe lotul planificat pentru 5.000 kg de porumb-boabe în cultură neirigată, după transportarea unei însemnate cantități de gunoi, se execută arătura superficială. Tot în această gospodărie, de curînd, constructorii au dat în folosință o maternitate pentru scroafe cu o capacitate de 200 de capete, iar pentru adăparea animalelor cu apă, s-au mai construit două fîntîni. CREȚU IOANA, coresp. EOOOE NENEA VISTIAN Abia ajunsese acasă. De dimineață, de la ora 4, trebăluise în grajd. Schimbase așternutul, alăptase vițeii cu lapte muls chiar atunci de la vaci, spălase biberoanele, adusese sare de la magazie... Dar, cîte nu făcuse în dimineața aceea! Acum, se așezase la masă ca să înfulece ceva. Deodată, cineva bătu cu putere în poartă : — Nene Vistiane ! Nene Vistiane! Venii pînă la grajd, că vă caută cineva de la regiune... E în control... Neamu Vistian, pentru că despre el este vorba, își îmbrăcă haina, își puse pe cap căciula de miel și porni spre grajduri. Mergea grăbit, ca un flăcău. Deși are peste 59 de ani, omul acesta nu cunoaște odihnă cînd este vorba de îngrijirea vițeilor pe care-i are în primire, de acțiunile ce se organizează pentru înfrumusețarea satului Țepeș Vodă. Că trebuie să știți : Vistian este deputat în Sfatul popular comunal. ...A ajuns la grajd. Cei prezenți admirau vițeii îngrijiți de Vistian și de Popa Andrei. Cineva îl întrebă pe Vistian ce metode de îngrijire aplică: — Păi, ce metode ? N-am nici una „descoperită“ de mine. Metodele pe care le folosesc sunt binecunoscute de toată lumea. Totul depinde însă cum și în ce chip sînt aplicate. Să luăm, bunăoară, alăptatul. Am auzit că unii crescători alăptează vițeii natural, direct la mamele lor. Acest lucru nu e bine, pentru că, dacă ne gîndim puțin, niciodată vițelul n-o să poată suge cantitatea de lapte ce i se cuvine. La noi în gospodărie, nu se mai procedează așa de multă vreme. Toți cei 54 de viței pe care-i vedeți aici sînt alăptați la biberon de cîte 3 ori pe zi. Alăptatul lor îl facem întotdeauna la ore fixe și cu proaspăt și cald, mult chiar lapte atunci. Fiecare viței primește cantitatea de lapte în raport cu virsta pe care o are. De pildă, vițeilor pînă la o lună le dăm cîte 1 de lapte în 3 ta6inuri. Celor care au intrat în luna a doua, le administrăm între 4—5 litri regral, de lapte inVițeii în vîrstă de luni primesc 3—6 , 4 și respectiv cîte litri pe zi. In afară de aceasta, le mai dăm fîn de , bună calitate, porumb-siloz, concentrate, cretă furajeră, sare și apă. Vistian Neamțu a explicat apoi că, în afară de o furajare bună, vițeii lui sînt ținuți întotdeauna pe așternut curat și uscat. De asemenea, pe timp frumos, el scoate în fiecare zi cîte puțin vițeii la plimbare. Pentru buna creștere a vițeilor, gospodăria a creat mai multe boxe, în care sunt cazați vițeii mai mici. Rezultatul ? La 400 de viței pe care i-au îngrijit Vistian Neamțu și Popa Andrei, anul trecut, a fost realizat un sport mediu zilnic de 700 g. E un succes însemnat, în comparație cu alți ani cînd nu se puteau obține nici 300 de grame. Vistian este hotărît ca, în acest an, să obțină rezultate și mai bune. Pentru aceasta, el își dă toată silința ca tot ce citește în cărțile de specialitate să aplice întocmai. „Aceasta — așa cum spunea el — este spre binele colectivei și al meu personal“. C. L. VECINII SE SFĂTUIESC In sala Casei raionale de cultură din Băneasa, la îndemnul Comitetului comunal de partid și al Sfatului popular comunal Băneasa, peste 100 de colectiviști fruntași, brigadieri și șefi de echipă din gospodăriile colective din Băneasa și Cărpiniș s-au adunat pentru a se sfătui în legătură cu obținerea, a 5.000 kg de porumb-boabe la ha în cultură neirigată. Cei din Băneasa nu au uitat să-l invite pe șeful de echipă Adam Gheorghe, care în toamna trecută a obținut, pe cele două ha repartizate lui, 5.000 kg de porumb-boabe la ha. Ei l-au invitat cu scopul de a le împărtăși colectiviștilor din metodele folositei de el. După ce tov. Leonte Simion, președintele Sfatului popular comunal Băneasa, a deschis consfătuirea, a dat cuvîntul tov. Adam Gheorghe, care a prezentat o informare asupra felului cum el a muncit, obținînd 5.000 kg de porumb-boabe în cultură neirigată. „Dacă dădeam și a patra sapă și îngrășam terenul la timp, puteam să obțin 6.000—7.000 kg de porumb-boabe la ha — a arătat vorbitorul. Terenul a fost menținut afinat și curățat de buruieni prin grăpare pînă la semănat. Semănatul s-a făcut la timpul optim cu porumb dublu hibrid intercalat Cu fasole. După cele 3 prașile, densitatea plantelor a ajuns la 28.000 de plante recoltabile la ha. Numai respectînd la timp regulile agrotehnice, se pot obține, atît la noi cît și pe tarlalele vecinilor, peste 5.000 kg de porumb-boabe la ha“ — ț spus tov. Adam Gheorghe în încheiere. Luînd cuvîntul la discuții, mulți colectiviști de la cele două gospodării, Ca : Lazăr Constantin, mînuitor de semănătoare, Ruse Ion, șef de echipă, Ion P. Florea, Tudorică Nicolae și alții, au confirmat justețea celor arătate de vorbitor. Ei s-au angajat să lupte pentru aplicarea în practică a tuturor regulilor agrotehnice, pentru a obține pe loturile pregătite încă din timp 5 000 kg de porumb-boabe la ha. In cuvîntul său, tov incineră Ciubuc Virginia de la G.A.C. Cărpiniș a subliniat că schimbul de experiență dintre cele două gospodării va da roadele dorite, existînd toate condițiile pentru a se obține în acest an 5.000 kg de porumb-boabe la ha. 1. LUPU