Dobrogea Nouă, aprilie 1962 (Anul 15, nr. 4248-4273)

1962-04-01 / nr. 4248

Oron al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și ai Sfatului popular regional Anul XV4248 Duminică 1 aprilie 7962 4 pagini 20 bani Prin respectarea strictă a para­metrilor tehnologici membrii bri­găzii a 2-a de producție de la V.S.A.S. Năvodari, condusă de co­munistul Damian Vasile, reușesc să reducă consumul specific de acid sulfuric, realizînd economii de circa 300—400 kg pe schimb. APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALA Caracteristica muncii de aprovizio­nare în cadrul cooperativelor mește­șugărești este ce la întocmirea cere­rilor de materiale din fondul central, necesarul să se determine în funcție de particularitățile fiecărui produs și fiecărei prestațiuni, numai după scă­derea resurselor locale sau descen­tralizate ce pot fi achiziționate pe plan local. In cooperativa noastră, pentru a avea o aprovizionare ritmică, s-a ți­nut cont de varietatea sarcinilor de producție, de ponderea, în ansamblu, a fiecăruia din obiectivele urmărite și nivelul tehnic al producției. De­oarece producția cooperativei „îna­inte" Constanța este integral și a­­mănunțit profilată, la planificarea a­­provizionării s-a ținut seama de ur­mătoarele elemente : cantitatea fie­cărui fel de produs, norma de con­sum pe fiecare material folosit, sto­cul normal, stocul preliminar. Printr-o ritmică aprovizionare cu materii prime de bună calitate, spo­­rindu-se preocuparea pentru îmbună­tățirea calității deservirii populației cu pantofi și diferite lucrări de re­­parațiuni și adoptîndu-se o serie de metode în procesul de producție, coo­perativa „înainte“ a reușit să-și în­deplinească înainte de termen pla­nul global și pe sortimente pe anul 1961. Anul acesta, sarcinile de plan sunt sporite. Pentru a asigura realizarea lor cu succes, conducerea coopera­tivei, sub îndrumarea organizației de partid, a acordat o mare atenție pro­blemelor legate de aprovizionarea tehnico-materială, căutînd să elimine lipsurile existente în anul 1961, cînd, din cauza calapoadelor sau a nepri­­mirii la timp și de bună calitate a materiei prime, în special pielea box de diferite culori, nu se putea de­servi populația în bune condiții. De la începutul anului, în lumina sarci­nilor ce decurg din Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R., con­ducerea cooperativei „înainte“, pe lângă materia primă primită din fon­dul centralizat, a căutat să comple­teze necesarul de material prin va­lorificarea resurselor locale sau ne­centralizate și folosirea deșeurilor din producția industrială. Astfel, prin achiziționarea pieilor de șarpe do­brogean, s-a mărit numărul de co­menzi prin centrele de comandă la încălțămintea de femei, iar pe de altă­ parte, s-a asigurat procesul de pro­ducție la secțiile de marochinărie, care execută curele de ceai din a­­cest material. De asemenea, pe baza folosirii la maximum a deșeurilor de anvelope auto, s-a deschis o secție în care se execută produse de încălțăminte nu­mai din aceste materiale. In centrul atenției conducerii cooperativei, s-au aflat, de asemenea, reducerea la mi­nimum posibil a cererilor din fondul central din materiale și găsirea solu­țiilor pentru asigurarea aprovizionă­rii tehnico-materiale, în proporții din ce în ce mai mari, cu materii prime locale sau necentralizate. Datorită unei aprovizionări ritmice cu materii prime și auxiliare de bună calitate, s-a reușit să se obțină suc­cese în îmbunătățirea calității pro­duselor. Pentru eliminarea stocurilor supra­­normative, atît din cooperativa noas­tră cît și din alte cooperative, con­ducerea U.R.C.M. a luat măsura ca, în acest an, aprovizionarea să nu se mai facă în mod direct, deoarece de­legații, în deplasările lor la fabricile furnizoare, procurau și alte materiale, ce formau stocuri supranormative. Aplicînd această măsură, s-a reu­șit să se lichideze stocurile și blocă­rile de fonduri supranormative în cooperativa noastră, ENE EMIL, șeful serviciului, planificare, cooperativa „înainte“ EOOOOOO= Afară, ceața și burnița învăluiau totul, iar pe șosea, abia se mai ve­dea la cîțiva pași. In ciuda vremii, „Gazul“ nostru înainta preocupat și sigur. In mașină, toți eram de acord că a plouat destul și că avem ne­voie de vreme bună, pentru a se pu­tea relua lucrările agricole, părere pe care o împărtășea deopotrivă și șoferul, privindu-și mîhnit parbrizul plin de noroi. Dar, vremea nu strica buna dispoziție. Tovarășul Rizeal Con­­stantin, secretar al Comitetului­­ raio­nal de partid, îi stimulă, cu o glu­mă, inspirația de a compune unui alt membru al... echipajului. Și ing. Gh. Rădulescu, șeful secției agricole. In majoritatea unită­ților agricole socialis­te din regiunea noa­stră, lucrările din cam­pania agricolă de pri­măvară din plin, se desfășoară Se lucrează intens la grăparul o­­goarelor de toamnă pentru păstrarea în sol, la arături, apei la însămînțatul culturilor din epoca întîi. La gospodăria colec­tivă din Topalu, de pil­dă, ne scriu corespon­denții voluntari CE­A GHEORGHE VAN­și MARCU ELENA, pînă în prezent, au fost grăpate peste 700 ha arate din toamnă și au fost semănate cu dife­rite culturi peste 200 de ha. La aceste lu­crări, s-au evidențiat: brigada nr. 7 de trac­toare a S.M.T.-ului Horia, condusă de co­munistul Mitică Nea­­gu, precum și briga­dierii de cîmp Tudor Petre și Costică Nea­­gu. Hotărîți ca, în acest an, să obțină producții mari, colectiviștii din Limanu, raionul Negru Vodă, ne scrie tov. MARINICA MARIN, imediat ce timpul a permis, au pornit cu toate forțele la lucru.­­­­ Pînă acum, ei au în­sămînțat peste 180 de ha cu diferite culturi, au pregătit pentru­ în­­sămînțatul florii-soare­­lui 210 ha etc. Mecanizatorii din bri­gada a IlI-a de la S.M.T. Ceamurlia de Jos, raionul Istria — ne informează tov. N. RAICIU au fost primii pe stațiune care au în­ceput lucrările în cîmp pe ogoarele gospodă­riei colective din Pașa­­cîșla. Astfel, numai în­­tr-o singură zi, ei au arat peste 10 ha. In prezent, continuă pre­gătirea terenului și în­­sămînțează din epoca întîi culturile Avînd totul pregătit din vreme, mecaniza­torii de la S.M.T. Ca­­simcea, raionul Hîrșo­­va, au început de cu­­rînd lucrările din cam­pania agricolă de pri­măvară. In prezent, așa după cum ne informea­ză corespondentul LÁ­ZÁR V. VASILE, me­­canizatorii lucrează la arături și la pregătirea terenului pentru semă­nat. Corespondentul vo­luntar BURLACU MA­RIA arată într-o scri­soare că colectiviștii din Pantelimonu de Sus au grăpat 500 ha cu grîu și 80 ha cu orz de toamnă. In a­­celași timp,­­cu spriji­nul mecanizatorilor de la S.M.T.-ul din locali­tate, ei au însămînțat mari suprafețe cu cul­turi din epoca întîi. Cu intensitate lu­crează în campanie și colectiviștii din comu­na Saligny, raionul Medgidia. Ca urmare, ne scrie tov. I. OD­ JO­­ȚEANU, lotul de pe care s-a prevăzut ob­ținerea unei producții de 5.000 kg de po­­rumb-boabe la h a fost pregătit în bune a condiții. De asemenea, însămînțatul culturilor din epoca întîi se a­­propie de sfîrșit pe în­treaga suprafață plani­ficată. Despre lucrările ce se execută în aceste zile pe ogoare cu­ despre faptul că, per­mo­manent, în atenția­ co­lectiviștilor stă obține­rea a 5.000 kg de po­­rumb-boabe la hectar pe suprafețele planifi­cate, ne scriu și co­respondenții voluntari A. GHEORGHE din In­dependența, raionul Negru Vodă, LUCIU LUCA din Peștera, ra­ionul Medgidia și PLA­­JOL ELENA din Cea­murlia de Sus, raionul Istria. Corespondenții voluntari ne scriu Despre lucrările din campanie Mașini — unelte noi La atelierele „23 August“ din portul Constanța, au fost date în exploatare sau sunt în curs de montare noi mașini-unelte și utilaje de mare productivitate, cu aju­torul cărora, muncitorii de aici vor putea obține noi succese în lupta pentru creșterea producției, a calității, pentru reducerea prețului de cost. Printre acestea, se numără : un strung de tip ,,Iosif Pan­ghe(“ aliat în curs de montare, o mași­nă de robotol tip ,,Sheping“ și o ma­­șină electrică de găurit pentru dimensiuni mari de la 32 mm în sus. Noul program al Teatrului de stat Incepînd din ziua de 2 aprilie a.c., programarea spectacolelor Teatrului de stat din Constanța se face după orarul de vară. Astfel, matineele vor avea loc la orele 11,00 și 16,00, în loc de 10,30 și respectiv 15,30, iar spectacolele de seară la ora 20,00, în loc de ora 19,30. Mazărea a fost însămînțata La G.A.C. „Răsăritul“ din comuna Ceamurlia de Jos, a pornit din plin campania de însămînțări de primă­vară. In cîteva zile, s-a reușit să se însămînțeze 55 ha cu mazăre. IONESCU GH., coresp. Pentru dezvoltarea producției obiectelor de artizanat în regiunea noastră Pînă nu de mult, producția obi­ectelor de artizanat era aproape i­­nexistentă în regiunea Dobrogea. Aceasta, datorită insuficientei pre­ocupări din partea conducerii U.R.C.M. și a conducerii coopera­tivelor „Drum nou“ și „Prestarea“. Aici, intervenea însă și o greutate : cele două cooperative, în cadrul că­rora se executau într-o foarte mică măsură obiecte de artizanat și cu caracter decorativ, funcționau pe un profil mixt, în atenția lor du­se, bineînțeles, activitatea situîn­­de deservire a populației și apoi pro­ducția acestor obiecte. Nu exista deci un colectiv profilat pe un astfel de specific de muncă. La indicațiile Comitetului regio­nal de partid și ale U.C.E.C.C.M., incepînd de la 1 ianuarie a.c., con­ducerea U.R.C.M., îndrumată de organizația de bază, a trecut la unificarea secțiilor de pre­lucrat , scoici (din cadrul co­operativei „Drum nou“), de ce­ramică, machetaj, pictură, sticlă (de la cooperativa „Prestarea") în­tr-o unitate cu specific de muncă bine stabilit — cooperativa „Muncă Și artă“. Noua unitate cooperatistă a fost încadrată cu personal califi­cat în ramura producției obiectelor de artizanat, provenit de la cele două cooperative amintite, și se ur­mărește mărirea numărului de lu­crători, prin calificarea la locul de muncă a încă 50 de oameni, recru­tați în special din rîndul tinerelor elemente (15—25 ani), cu înclinații, spre pictură, sculptură, machetaj etc. Cooperativa funcționează cu ur­mătoarele secții : machetaj, cerami­că, pictură, sticlă, scoici, montaj și prelucrătoare. Pentru crearea unor obiecte de artizanat cu specific pur dobrogean, a fost instituită o comi­sie alcătuită din creat­ori și respon­sabili de secție, care studiază o se­rie de obiecte confecționate de coo­peratori și de diferiți oameni talen­tați din afara cooperativei. Obiecte­le­­ confecționate vor fi supuse u­­nei atente examinări din partea co­misiei. Aceasta va avea în vedere ca, pe lângă frumusețe, m­esele con­fecționate de concurenți să repre­zinte aspecte din munca și viața no­uă a oamenilor muncii din Dobro­gea, marile realizări înfăptuite pe litoral în anii regimului democrat­­popular, bogăția și pitorescul costu­melor dobrogene etc., iar în ce pri­vește istoricul arheologic dobrogean, să fie miniaturizate cele mai repre­zentative monumente și obiecte ca­re au fost descoperite pe aceste lo­­­curi. Obiectele admise de comisie. pe baza acestor criterii, vor fi in­troduse în lucru, apoi, nu se în vîn­­zare prin magazinele de desfacere ale U.R.C.M., cetățenilor orașului și regiunii noastre, precum și tuturor celor ce vin la odihnă pe litoral. In secțiile de machetaj, scoici și ceramică, se va introduce cite o vitrină unde să fie expuse noile o­­biecte create de cooperatori. Ală­turi de acestea, se vor afla și ex­ponate vechi, pentru a se putea fa­ce o comparație calitativă și canti­tativă între ceea ce s-a realizat î­­nainte și ceea ce se realizează in prezent. De asemenea, conducerea cooperativei caută posibilitatea de a face din cînd în cînd schimburi de experiență cu alte cooperative meșteșugărești din țară, profilate pe aceeași ramură de activitate, în scopul continuei perfecționări și dezvoltări a producției obiectelor de artizanat. Pentru apropiatul sezon de vară, cînd litoralul nostru va găzdui oas­peți, din țară și de peste hotare, cooperativa „Muncă și artă“ a pre­gătit deja cîteva modele reprezen­­tînd obiecte cu caracter arheologic. Acestea sunt reproduceri în minia­tură ale unor piese antice desco­perite pe teritoriul Dobrogei și ex­puse la Muzeul regional de arheo­­te­­­gie. Printre reproducerile aminti­te număiră : statuete tanagre, amfore, opaițe, diferite alte figurina etc., toate executate din ceramică. Ele vor intra în curînd în produc­­tia de serie și vor fi expuse spre vînzare în magazinele de desfacere ale U.R.C.M. Sarcinile de răspundere care stau în fața cotec­i,” ’"i muncă al cooperativei „Muncă și artă“ în domeniul extinderii producției de artizanat și în mod special a cera­­micei dobrogene, pe baza indicații­lor date de Comitetul regional de partid conferinței regionale a U.R.C.M. Dobrogea, ale cărei lucrări au avut loc recent, trebuie duse la bun sfîr­ș­­ [UNK]it. de cooperatori. Această unitate, de curînd înființată, încadrată cu elemente de specialitate, talentate, cu multă experiență în executarea obiectelor de artizanat și decorative, va trebui să primească în perma­nență un sprijin substanțial din partea conducerii U.R.C.M., pentru ca activitatea ei să fie tot mai rod­nică. Membrii cooperatori să pună în practică toată priceperea și ca­pacitatea lor de lucru, întregul ba­gaj de cunoștințe pe care îl au pen­tru ca să-și aducă din plin contri­buția la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a artizanatului dobrogean.­ ­ G. Hr Din preocupările actuale ale sfaturilor populare Amplasarea la timp a construcțiilor zootehnice compuse ad-hod textul unui cîntec : „...Pe orice vreme, mereu ne depla­săm­, Construcții noi tot amplasăm“. Am reținut primele două versuri, ele definind preocuparea factorilor de răspundere și interesul colectiviștilor din raionul Adamclisi de a începe încă din timp construcțiile zooteh­nice. Primul popas la Oltina, împreună cu membrii consiliului de conducere și constructorul gospodăriei colecti­ve, comisia raională a procedat la amplasarea practică a celor 6 obiec­tive prevăzute în planul de produc­ție, ținînd seamă de dezvoltarea gos­podăriei, de sistematizarea comunei, de sursele de apă, de pășune, de re­gulile de igienă, de curenți — în chip economic și gospodăresc. Colecti­viștii vor să realizeze construcții du­rabile și moderne. Președintele colec­tivei de aici, Dineu Ilie, ținea morțiș să realizeze un complex : maternita­te, crescătorie și îngrășătorie, după un model anume văzut la Casa agro­nomului din Constanța. In ziua aceea și în zilele următoa­re, alte comisii, avînd în fruntea lor cîte un membru al biroului Comite­tului raional de partid sau al comi­tetului executiv al Sfatului popular raional, s-au deplasat în fiecare gos­podărie, pentru a amplasa noile con­strucții zootehnice propuse de gos­podăriile agricole colective în pla­nurile lor de producție. ☆ Președintele Sfatului popular raio­nal, tovarășul Marin L. Ion, ne in­forma că, anul acesta, problema am­plasării și începerii din timp a con­strucțiilor zootehnice a constituit una din preocupările principale ale birou­lui Comitetului raional de partid, care a și adoptat un plan de măsuri în acest sens. La baza măsurilor luate, au stat sarcinile care izvorăsc din Directivele celui de-al III-lea Con­gres al P.M.R. cu privire la asigura­rea bazei materiale necesare conti­nuei dezvoltări a ramurii zootehnice. Și pentru că un loc important îl o­­cupă construcțiile, anul acesta, li s-a acordat din timp toată atenția. S-a stabilit astfel, ca o dată cu genera­lizarea experienței bune în ceea ce privește folosirea resurselor locale, să fie lichidate greșelile și lipsa de orientare manifestate în anii trecuți. La Lespezi, de pildă, crescătoriile de păsări au fost amplasate între graj­durile de vaci, cu totul impropriu, iar cei de la Deleni au amenajat sai­vanele într-un vîrf de deal, fiind lip­site complet de adăpost. Pentru a nu se mai petrece aseme­nea lucruri, Sfatul popular raional a primit sarcina de a alcătui comisii formate din tehnicieni constructori, ingineri zootehniști, cadre cu expe­riență, care să se deplaseze, în tim­pul cel mai scurt, în fiecare din cele 45 de gospodării colective. Această acțiune s-a desfășurat cu toată serio­zitatea, cu toată răspunderea. * In gospodăriile colective din raio­nul Adamclisi, sunt planificate anul acesta 185 de construcții, dintre care 38 de grajduri, 29 de maternități, 27 de îngrășătorii, 28 de saivane etc. Dintre acestea, aproape 120 au și fost amplasate, printre care la Oltina, Va­lea Rea, Lespezi, Alimanu, Vlahi, Pe­ (Continuare în pag. a IlI-a) PRIMELE TONE DE SCRUMBII Sezonul pescuitului de scrumbii, așteptat cu atîta ne­­ăbdare de către pescarii de la I. P. Sulina, Tulcea și Jurilovea, pentru care s-au pregătit temeinic, a început. In ziua de 26 martie, cînd au fost semnalate primele bancuri de scrumbii la gurile Dunării, pescarii din aces­te trei întreprinderi piscicole au intrat în acțiune, cu toate că timpul se arăta încă destul de nefavorabil. Rodul primelor încercări a fost cunoscut cu trei zile mai tîrziu, cînd la halele frigorifere din Tulcea au fost aduse peste 5.150 kg de scrumbii de Dunăre. Cea mai mare parte din această cantitate (3.878 kg) a fost pes­cuită de pescarii din comuna Sf. Gheorghe. Pregătiri pentru o nouă cursă Vasul „Dobrogea" din cadrul flotei noa­stre comerciale — vas de mare tonaj, de o construcție modernă, dar în exploatare anul tre­cut — va pleca zilele a­­­cestea într-o nouă cursă. Membrii echipajului participă activ la gră­birea încărcărilor și a tuturor pregătirilor pen­tru marș. Ei nu uită nici o clipă că sunt în întrecere echipajelor cu membrii celorlalte nave comerciale ale flotei noastre și vor să-și asigure un loc fruntaș. Metodă de protecție a cupelor pentru gheață Cupele în care se toarnă biocu­triva oxidării prin vopsirea lor ca să nu putea asigura folosirea lor de muncitori și tehnicieni de la fab a reușit să rezolve într-un mod cu ratei de întrebuințare a cupelor pen­­are, acestea sunt introduse în băi rite cu un strat protector foarte rezi de întrebuințare a cupelor a crescut zile de gheață erau protejate împo­­miniu de plumb. Această metodă în­­decît maximum doi ani. Colectivul zica de gheață a I.P.A.T.-Constanța totul nou problema prelungirii din­­tru gheață. Imediat după confecția­­de plumb topit și astfel sunt acope­­stent. După calculele făcute, durata astfel de la doi la zece ani. TRACTORIȘTI CALIFICAȚI Zilele acestea, a avut loc la S.M.T. Castelu din raionul Medgidia, exa­menul pentru obținerea carnetului de tractorist. Cei mai bine pregătiți din cei peste 40 de elevi, s-au do­vedit a fi : Stoica Toma, Ilinca Gh., care lucrează la G.A.C. Siminoc, Zelea Dumitru, Iosif Victor etc. In munca lor de zi cu zi, ei au căutat să-și îmbunătățească cunoștințele, să obțină rezultatele cele mai bune. FILIP D., coresp. -------------------»%■ [UNK]« Vie activitate Colectiviștii din satul Țepeș Vodă, raionul Medgidia, desfășoară o vie activitate. De pildă, pe lotul planificat pentru 5.000 kg de po­­rumb-boabe în cultură neirigată, după transportarea unei însemnate cantități de gunoi, se execută ară­tura superficială. Tot în această gospodărie, de curînd, constructorii au dat în folosință o maternitate pentru scroafe cu o capacitate de 200 de capete, iar pentru adăparea animalelor cu apă, s-au mai con­struit două fîntîni. CREȚU IOANA, coresp. EOOOE NENEA VISTIAN Abia ajunsese acasă. De dimi­neață, de la ora 4, trebăluise în grajd. Schimbase așternutul, alăp­tase vițeii cu lapte muls chiar a­­tunci de la vaci, spălase biberoa­­nele, adusese sare de la magazie... Dar, cîte nu făcuse în dimineața aceea! Acum, se așezase la masă ca să înfulece ce­va. Deodată, ci­neva bătu cu pu­tere în poartă : — Nene Vistia­­ne ! Nene Vistia­­ne! Veni­i pînă la grajd, că vă caută cineva de la regiune... E în control... Neam­u Vistian, pentru că des­pre el este vor­ba, își îmbrăcă haina, își puse pe cap căciula de miel și porni spre grajduri. Mergea grăbit, ca un flăcău. Deși are peste 59 de ani, omul acesta nu cunoaște odihnă cînd este vorba de îngrijirea vițeilor pe care-i are în primire, de acțiunile ce se or­ganizează pentru înfrumusețarea satului Țepeș Vodă. Că trebuie să știți : Vistian este deputat în Sfa­tul popular comunal. ...A ajuns la grajd. Cei prezenți admirau vițeii îngrijiți de Vistian și de Popa Andrei. Cineva îl în­trebă pe Vistian ce metode de în­grijire aplică: — Păi, ce metode ? N-am nici una „descoperită“ de mine. Meto­dele pe care le folosesc sunt bine­cunoscute de toată lumea. Totul depinde însă cum și în ce chip sînt aplicate. Să luăm, bunăoară, alăptatul. Am auzit că unii cre­scători alăptează vițeii natural, di­rect la mamele lor. Acest lucru nu e bine, pentru că, dacă ne gîn­­dim puțin, niciodată vițelul n-o să poată suge cantitatea de lapte ce i se cuvine. La noi în gospo­dărie, nu se mai procedează așa de multă vreme. Toți cei 54 de viței pe care-i vedeți aici sînt a­­lăptați la biberon de cîte 3 ori pe zi. Alăptatul lor îl facem întot­deauna la ore fixe și cu proaspăt și cald, mult chiar lapte a­­tunci. Fiecare viței primește can­titatea de lapte în raport cu vir­­sta pe care o are. De pildă, viței­lor pînă la o lună le dăm cîte 1 de lapte în 3 ta­6­inuri. Celor care au intrat în luna a doua, le admi­nistrăm între 4—5 litri regral, de lapte in­Vițeii în vîrstă de luni primesc 3—6 , 4 și respectiv cîte litri pe zi. In afa­­­­­ră de aceasta, le mai dăm fîn de , bună calitate, po­­rumb-siloz, con­centrate, cretă fu­­­­rajeră, sare și apă. Vistian Neamțu a explicat apoi că, în afară de o furajare bună, vițeii lui sînt ținuți întotdeauna pe așternut curat și uscat. De a­semenea, pe timp frumos, el scoa­te în fiecare zi cîte puțin vițeii la plimbare. Pentru buna creștere a vițeilor, gospodăria a creat mai multe boxe, în care sunt cazați vi­țeii mai mici. Rezultatul ? La 40­0 de viței pe care i-au îngrijit Vis­tian Neamțu și Popa Andrei, a­­nul trecut, a fost realizat un spor­t mediu zilnic de 700 g. E un succes însemnat, în comparație cu alți ani cînd nu se puteau obți­ne nici 300 de grame. Vistian este hotărît ca, în acest an, să obțină rezultate și mai bune. Pentru a­­ceasta, el își dă toată silința ca tot ce citește în cărțile de spe­cialitate să aplice întocmai. „A­­ceasta — așa cum spunea el —­­ este spre binele colectivei și al meu personal“. C. L. VECINII SE SFĂTUIESC In sala Casei raionale de cultură din Băneasa, la îndemnul Comite­tului comunal de partid și al Sfa­tului popular comunal Băneasa, pes­te 100 de­­ colectiviști fruntași, bri­gadieri și șefi de echipă din gospo­dăriile colective din Băneasa și Căr­­piniș s-au adunat pentru a se sfă­tui în legătură cu obținerea, a­­ 5.000 kg de porumb-boabe la ha în cul­tură neirigată. Cei din Băneasa nu au uitat să-l invite pe șeful de e­­chipă Adam Gheorghe, care în toamna trecută a obținut, pe cele două ha repartizate lui, 5.000 kg de porumb-boabe la ha. Ei l-au in­­vitat cu scopul de a le împărtăși colectiviștilor din metodele folositei de el. După ce tov. Leonte Simion, pre­ședintele Sfatului popular comunal Băneasa, a deschis consfătuirea, a dat cuvîntul tov. Adam Gheorghe, care a prezentat o informare asu­pra felului cum el a muncit, obți­­­nînd 5.000 kg de porumb-boabe în cultură neirigată. „Dacă dădeam și a patra sapă și îngrășam terenul la timp, puteam să obțin 6.000—7.000 kg de porumb-boabe la ha — a a­­rătat vorbitorul. Terenul a fost men­ținut afinat și curățat de buruieni prin grăpare pînă la semănat. Semă­natul s-a făcut la timpul optim cu porumb dublu hibrid intercalat Cu fasole. După cele 3 prașile, densi­tatea plantelor a ajuns la 28.000 de plante recoltabile la ha. Numai res­­pectînd la timp regulile agrotehni­ce, se pot obține, atît la noi cît și pe tarlalele vecinilor, peste 5.000 kg de porumb-boabe la ha“ — ț­ spus tov. Adam Gheorghe în în­cheiere. Luînd cuvîntul la discuții, mulți colectiviști de la cele două gospo­dării, Ca : Lazăr Constantin, mînuitor de semănătoare, Ruse Ion, șef de echipă, Ion P. Florea, Tudorică Ni­­colae și alții, au confirmat juste­țea celor arătate de vorbitor. Ei s-au angajat să lupte pentru aplica­rea în practică a tuturor regulilor agrotehnice, pentru a obține pe lo­turile pregătite încă din timp 5 000 kg de porumb-boabe la ha. In cuvîntul său, tov­ incineră Ciu­buc Virginia de la G.A.C. Cărpiniș a subliniat că schimbul de experien­ță dintre cele două gospodării va da roadele dorite, existînd toate condițiile pentru a se obține în a­­cest an 5.000 kg de porumb-boabe la ha. 1. LUPU

Next