Dobrogea Nouă, februarie 1963 (Anul 16, nr. 4508-4531)
1963-02-01 / nr. 4508
k Anu! XVII*r. 4S08 Vineri 1 februarie 1963 4 pagini 20 bani Sa asigurăm stabilitatea cadrelor în construcția norata. Rezultatele bune obținute de constructori în realizarea și depășirea Indicatorilor de plan pe anlu! 1962 se datoresc și faptului că a existat o preocupare mai bună pentru permanentizarea muncitorilor, inginerilor, maiștrilor și tehnicienilor pe locul de muncă. Ca urmare a acestui fapt, în întreprinderile de construcții-montaj din regiune, s-au redus continuu fluctuațiile, s-au asigurat tot mai mult șantierele cu cadre calificate pe plan local, s-au îmbunătățit condițiile de muncă și trai pe șantiere, s-a dus o muncă susținută pentru a imprima în conștiința fiecărui constructor dragostea față de șantierul sau întreprinderea la care lucrează. Cu toate succesele obținute în acest domeniu, activitatea anului 1982 a demonstrat că pe șantierele de construcții se manifestă totuși fluctuații de muncitori calificați de la un șantier la altul, sau de la o întreprindere la alta. Așa, de pildă, la întreprinderea nr. 1 din T.C.E.H., numărul muncitorilor angajați și plecați din întreprindere a depășit de patru ori necesarul mediu anual. Brigăzi cu o bogată experiență și activitate la întreprindere, conduse de Stanciu P., Silcu V., Bogatu Mihai și Țăruș Gheorghe (zidari), Bîzgan Sava (fierari-betoniști), Preoteasa Alexandru (mozaicarii au părăsit întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H., plecînd fie la T.R.C.L., fie la I.S.C.L, fie la I.C.H. sau la alte întreprinderi din T.C.E.H. In această situație, întreprinderea a fost nevoită să recruteze mereu muncitori din altă parte, ceea ce a dus la înregistrarea unor cheltuieli de circa 200.000 lei. Această fluctuație de muncitori a influențat negativ asupra realizărilor întreprinderii privind creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost, pe de o parte, iar pe de alta, asupra îndeplinirii ritmice și de calitate a sarcinilor de producție. De ce continuă încă pe șantierele de construcții fluctuațiile de muncitori ? Ele continuă pentru că unele întreprinderi de construcții nu țin cont de nevoile altei întreprinderi, privind forța de muncă și în loc să-și recruteze și să-și permanentizeze muncitorii pentru propriile nevoi ale procesului de producție, caută să-și completeze golurile în detrimentul altei întreprinderi. Dar cauza esențială a fluctuației de muncitori dintr-o întreprindere se găsește în interiorul ei. Iată, de pildă, la întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H. în anul 1982, metoda lucrului cu brigăzi complexe pe baza acordului global a fost inexistentă. In cursul anului, pe șantiere, nu a existat o evidentă pe brigăzi a economiilor de materiale, fapt pentru care nici premierea muncitorilor pentru economii de materiale n-a fost posibilă. Au existat, de asemenea, lipsuri și în asigurarea condițiilor obținerii unei productivități asemănătoare între lucrările de bază și finisaje. Munca comitetului sindicatului nu s-a ridicat la cerința sarcinilor actuale privind întărirea rolului consfătuirilor de producție și în întărirea muncii de educație în rândurile constructorilor. Asiguarea unei calități superioare a lucrărilor, buna organizare a șantierelor, asigurarea ritmicității procesului de producție nu se pot face în bune condiții dacă nu există preocupare în continuitatea activității pe șantierele și întreprinderile de construcții a cadrelor inginerești și tehnice, precum și a maiștrilor. Schimbările dese a acestor cadre de la o lucrare la alta, de la un șantier la altul, sau de la o întreprindere la alta, duc în mod obiectiv la necesitatea unei perioade .de acomodare, de cunoaștere a realității, timp în care randamentul tovarășului respectiv nu este același ca atunci cînd are continuitate în lucru. Or, în cadrul Întreprinderii nr. 1 a T.C.E.H., în cursul anului 1982 circa 30 la sută din personalul tehnico-ingineresc și maiștri au fost mutați de la un loc de muncă la altul sau au plecat la alte întreprinderi. De pildă, în cursul anului, la serviciul producție, s-au schimbat trei șefi de serviciu. Maistrul Chivulescu Ștefan a fost mutat în cursul unui an de trei ori de la un șantier la altul fără să-și fi terminat lucrările respective. Cazuri asemănătoare s-au întîmplat și cu maiștrii Popa Dumitru, Dulgheru Gheorghe, Nicolaescu Marcel și Dragoș Ștefan, lipsurile anului 1962 privind permanentizarea cadrelor de construcții trebuie să constituie învățăminte practice pentru activitatea anului 1963. Unele măsuri luate deja la conducerea întreprinderii nr. 1 a T.C.E.H. cum ar fi: asigurarea continuității lucrului pe timp friguros, recrutarea unui număr de 120 de fj. muncitori pentru a se califica în diverse meserii în cursuri speciale organizate pe trust, selecționarea și trimiterea la școala de maiștri a patru tovarăși, trimiterea la specializare a unui număr de tehnicieni pe durată scurtă și promovarea cu curaj a cadrelor inginerești în stagiu sunt dovezi grăitoare că acum există mai multă strădanie pentru înlăturarea lipsurilor de acest fel. Dar numai aceste măsuri nu sunt suficiente. Trebuie găsite cele mai bune metode, de lucru pe șantiere care să sporească interesul constructorilor față de lucrările încredințate. Așa cum ar fi, de pildă, extinderea brigăzilor complexe cu lucru în acord global. Organizațiile de partid din întreprinderile de construcții trebuie să îndrume mai îndeaproape comitetele sindicatelor și conducerile întreprinderilor pentru ca acestea să asigure, în anul 1963 condiții optime ia lucru pe șantiere. Se cere însă în același timp o intensificare a muncii politice pentru creșterea conștiinței socialiste a cadrelor de Constructori. B. MINORA -dmpmm EXPERIENȚA ÎWWWWWWE La nivelul tehnicii moderne Uzina de superfosfați și acid sulfuric [UNK] Năvodari s-a dezvoltat substanțial în ultimul timp, atingînd o producție de peste 500.000 tone fizic anual, care în viitorul apropiat va fi livrabilă în totalitate în stare granulată. Producția noastră de îngrășăminte fosfatice este de peste 2.000 de ori mai mare decât întreaga producție realizată în anul 1938, putind asigura fosforul necesar fertilizării unei suprafețe de peste 2.500.000 ha teren arabil. Nivelul tehnic cu care este înzestrata uzina noastră a asigurat în primul rînd un ritm rapid de creștere a productivității muncii și care, în final, a condus la obținerea rezultatelor menționate mai sus. Ca tehnologie, instalațiile pentru fabricarea tuturor produselor noastre sunt dintre cele moderne și reprezintă față de instalațiile, similare existente, un însemnat progres tehnic. La instalația de acid sulfuric se face recuperarea căldurii degajate prin prăjirea piritelor prin procedeul de ardere în pat fluidizat, iar energia calorică este apoi transformată în energie electrică care acoperă aproximativ 70 la sută din necesarul nostru de forță. Această linie care are o capacitate de 500 uizi acid sulfuric M.H. este în întregime automatizată, iar conducerea procesului tehnologic este asigurată de un număr restrîns de operatori chimiști (9 pe schimb). Secția nouă de superfosfat pulbere, realizată integral după proiecte romînești, corespunde tuturor cerințelor tehnice moderne. Pentru asigurarea cu materii prime pe bază de fosfor, instalația de măcinare a fosforitelor prin procedeul modern al morilor în curent de aer cală, rezolvă problema folosirii întregii game de materii prime fosfatice. Și aici, mecanizarea și automatizarea permite să se realizeze o producție de 1.500 tizi,iar deservirea procesului tehnologic să fie asigurată la fel de un număr mic de muncitori (7 pe schimb) de înaltă calificare. Instalația nouă de granulare a superfdifaților construită la nivelul tehnicii moderne este mai economică, cu productivitate sporită și mult superioară celorlalte sisteme de granulare. Nivelul tehnic ridicat al instalațiilor amintite mai sus impune și un nivel profesional ridicat al personalului de deservire. De aceea, pentru colectivul uzinei acest lucru a constituit o preocupare permanentă. Încă din cursul anului 1961 funcționează la Năvodari un grup școlar care pregătește operatori chimiști mecanici de utilaj chimic și maiștri chimiști. Consecință firească a înzestrării tehnice și a ridicării nivelului profesional al cadrelor de muncitori, calitatea îngrășămintelor a crescut permanent, ajungîndu-se astfel ca la superfosfatul simplu pe bază de fosforite conținutul în substanță activă să crească de la 17,5 la 17,8 la sută. La superfosfatul granulat s-a atins un conținut de 21 la sută substanță activă. In cadrul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, s-au evidențiat pînă acum o serie de tovarăși și echipe, printre care amintim brigada operatorului șef Agavriloaie Mihai, brigada operatorului șef Damian Vasile, Caragață Dumitru, turnător, Alexandru Vasile, captorar șef, și alții. Recent, colectivul uzinei noastre și-a formulat angajamentul pentru anul 1963 și acum desfășoară o rodnică activitate pentru a și-l îndeplini cu cinste. S. CASSABALIAN, U. S. A. S. Năvodari Tov. ing. Șonca Florian, șeful serviciului C.T.C. împreună cu maistrul secției, Bucă Nicolae, de la întreprinderea „Energia" din Constanța, fac controlul de calitate roților dințate pentru combine de cereale, înainte de a fi expediate. însemnări de la Ovidiu ...25 ianuarie, după-amiază. Gerul se înăsprise parcă mai mult, iar cerul devenise plumburiu. Cei cîțiva fulgi care cădeau erau spulberați de vîntul ce pornise să bată. Lr. Sfatul popular al comunei Ovidiu, afla că tovarășul președinte Sabie Gheorghe se află la punctul de agitație nr. 1. — Are de ținut o expunere peste vreo oră, mă informează un lucrător al sfatului. Și tot acesta îmi dădu îndrumările necesare pentru a putea găsi punctul de agitație amintit. Pe drum, aud de cîteva ori glasul unor agitatori care chemau oamenii la punct „să-l asculte pe președinte“... Mai tirziu, am aflat că printre aceștia se găseau, și neobosiții Gavrilă Ion, Machedon Simion, Alniței Ioana și Dragu Mihalache, împreună cu cîțiva cetățeni, ajung la punctul de agitație. Ne întîmpină tînăra Chirachița Țăranu, responsabila punctului, și o atmosferă prietenească, plăcută. Unul cîte unul oamenii se adună. Printre ei sînt muncitori de la uzină, colectiviști și mecanizatori. Cînd, președintele Sfatului, popular comunal își începea expunerea, în sală, se aflau peste 80 de participanți. Și, pe nesimțite, trecu aproape o jumătate de oră, timp în care vorbitorul a subliniat o seamă de realizări social-culturale și edilitar-gospodărești din comună. File din istoria de azi a satului nostru care trăiește zile înnoitoare... Aceasta a fost una dintre manifestările care au avut loc la acest punct de agitație. Dar, el cunoaște o activitate mai bogată. Cu multă plăcere a participat, de pildă, un mare număr de alegători la seara avînd ca temă „Alegerile de altădată și cele de azi“, care s-a încheiat prin prezentarea unui frumos program artistic dat sub îngrijirea căminului cultural. ★ ...30 ianuarie. Comitetul executiv al Sfatului popular comunal a afișat listele de alegători, la sediul său și la cel al gospodăriei agricole colective din Cocoșu, pentru alegătorii din sat. Numărul celor înscriși pe aceste liste a crescut cu peste 300 de la alegerile din 1961. — Sînt tineri care dobîndesc dreptul de vot, unii dintre ei chiar pînă În ziua alegerilor, mi se spune. Și îmi sînt citite numele tinerilor Arist Chemai, Alinței Florica, Rațiu Valentina, Craiu V. Gheorghe, Pomîrzan Paraschiva și ale altora care vor vota pentru prima oară la 3 martie. Un examen al majoratului, am putea spune... A...3 ianuarie. Un grup de cetățeni se verifică în liste. Unul dintre ei citește cu gras nume după nume, pînă ce, tare, în sfîrșit, se găsește pe listă. Intr-un grup aflat mai la o parte se schimbă păreri în legătură cu programele celor 5 puncte de agitație din comună. Cei mai informați spun și celorlalți ce manifestări sunt programate la zi. Dar iată că unul dintre aceștia, se pare un mecanizator, se arată foarte supărat. Și intr-adevăr, nu ne-am înșelat. Era un lucrător al G.A.S.-ului Ovidiu. — Numai punctul nostru de agitație dormitează... — Nu punctul, măi, îl întrerupe unul, responsabilul. Ceilalți toți făcură haz. Erau îndreptățiți. Punctul de agitație de la G.A.S. Ovidiu, al cărui responsabil este tov. Rldea Radu, nu are nici un fel de activitate. Lipsa programului este simțită în rîndurile muncitorilor și tehnicienilor gospodăriei care ar dori să-și petreacă cu folos, în mod instructiv, timpul liber pe care-l au. De altfel, acestui punct de agitație nu-i sunt create nici condițiile materiale necesare desfășurării unei bune activități. Biroul comunal F.D.P. trebuie să se ocupe mai mult de acest lucru, căci toate punctele trebuie să-și dea aportul în pregătirea alegerilor de la 3 martie... TR. SATCAU Un grup de fruntași în întrecerea socialistă din întreprinderile regiunii noastre: Vasile Nicolae, lăcătuș mecanic la Fabrica de ciment Medgidia, Bucățică Cristea, lăcătuș electrician la S.N.M.C., Chivici Ion, zidar pe șantierul Fabricii de ciment Medgidia, Butoi Gheorghe, lăcătuș la C.F.R. Palas. Prind viață angajamentele Cu toate condițiile atmosferice nefavorabile din lunia ianurie a.c., caracterizate prin înzăpezirea carierelor, minelor și căilor de acces. Trustul minier „Dobrogea“ și-a îndeplinit planul de producție globală pe luna ianuarie în proporție de 110 la sută, iar producția de marfă 101,5 la sută. In condiții extrem de grele s-au realizat peste plan: 200 tone minereu de pirită, 100 tone minereu de barită, și 1.000 tone barită brută pentru flotație. S-au evidențiat, în cadrul întrecerii socialiste următorii mineri: Cojocarii Gheorghe și Nicolae G. Ion, membri de partid, Lazăr Ion, Halchim Trifan, Iosifilis Mihai, maiștri mineri, Stere B. Gheorghe și Covalciuc Grigore, de la mina Altin Tepe și alții. De asemenea, de la exploatarea Somova s-au evidențiat comuniștii Ciorbă Dumitru, Danilenco Pavel, Plătică V. Ion, Egor Toma și alții de la instalația de preparare barită, precum și comuniștii Jelescu Dumitru, Dănilă I. Vasile, Matei Dumitru, Cîrnat Dumitru, mineri din cariera de barită Corteîu și alții. TEODOROIU EMIL, coresp. Modernizarea procesului de producție Timpul nefavorabil din luna ianuarie nu i-a putut împiedica pe muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea de cariere din Macin să-și aducă la îndeplinire angajamentele privind înzestrarea tehnică superioară a procesului de extracție, transport și prelucrare în cariere, modernizarea unor procese tehnologice etc. Astfel, în luna amintită s-a montat la cariera Turcoaia o instalație pentru tripla ciuruire a griblurii, compusă din 3 granulatoare M. S. și 3 vibratoare pentru sortarea griblurii. Noua stație asigură producerea unei gribluri de dimensiuni uniforme, sporind astfel calitatea acestui produs. Tot în această lună au fost aduse lă aceeași carieră 2 excavatoare de 0,3 mc pentru încărcatul pietrei în șlepuri Pe tema introducerii tehnicii noi Recent a avut loc la Întreprinderea metalurgică de utilaj Medgidia o interesantă conferință consacrată problemei introducerii tehnicii noi. Participanții la conferință au ascultat cu viu interes expunerea prezentată de tovarășul Mihăluș Octav, inginerul șef al întreprinderii, care a vorbit despre succesele repurtate de muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici, pe linia însușirii și aplicării unor procedee și metode noi, despre rolul acestora în sporirea producției și creșterea productivității muncii, Cînd difuzoarele stației de radioamplificare din comuna Topologu anunțau apelul comandamentului de deszăpezire și cînd comuna părea pustie, acoperită de o mantie albă, nevăzîndu-se decit fumurile albăstrii ce ieșeau din coșurile caselor, în fața sfatului popular și a sediului gospodăriei colective se și găseau adunați peste trei sute de oameni „înarmați“ să dea bătălia cu nămeții de zăpadă ce astupaseră toate drumurile de acces. Ca întotdeauna, în frunte se aflau comuniștii, la îndemnul cărora, au răspuns nu numai bărbații și tinerii, ci chiar femei, fete și elevii școlilor medie și elementară. Zăpada scîrțîia sub picioare, dar mîinile lucrau cu spor, croind drum prin zăpada înaltă pe alocuri de doi metri. In timp ce mai trăgeam cîte o țigară ca să ne dezghețăm țurțurii de pe mustăți, mai schimbam cîte o vorbă, cu vecinul de lingă mine, comunistul Ilie Marinescu, mulgător fruntaș, care a obținut anul trecut 2.300 litri de lapte pe cap de vacă furajată. — Ce zici, nea Iliuță, ajungem pînă în seară la drumul Făgărașului sau ne mîncă lupii ? — zic eu ca să mai „încălzesc“ atmosfera și picioarele înfundate în zăpadă. — Poate că nu-i cunoști prea bine pe oamenii din Topologu — mi-o tăie el plin de mîndrie și apoi continuă, cu despre lupi să nu ai teamă, că nu-i mănîncă decît pe cei leneși, la cuvintele lui pline de subînțeles mă înroșit și îmi dădui seama că nu prea e timp de stat la taclale. Vom face aceasta diseară la gura sobei, în jurul unui păhărel de „Topolog“ că și cu acesta se pot mîndri colectiviștii de pe aici. Seara s-a făcut bilanțul acțiunii de deszăpezire. Șoseaua era liberă pînă la Rahmanu și fusese deszăpezite toate drumurile principale de acces din comună. Toată lumea a muncit bine, însă fruntașii sînt tot fruntași. Iată cîțiva din ei: Banu Cristache, Gavrilă Alexandru, Costea Grigore, Opriș Dumitru și, bineînțeles, și vecinul meu, comunistul Ilie Marinescu. "Am fericirea să-l cunosc în exercițiul funcțiunii pe mulgătorul Stoica Badiu și pe soția acestuia, mulgătoarea Maria Badiu, cu care am avut o mică discuție. De la ei aflu, printre altele, că anul trecut au obținut cîte 700 litri de lapte peste plan pe cap de vacă furajată. Acest lucru îi bucură nespus de mult și au convingerea că și în acest an își vor menține titlul de mulgători fruntași. In poarta gospodăriei mă întîlnesc cu tov. Vrînceanu Dumitru, președintele gospodăriei, căruia mă adresez : ■— Ați putea să-mi spuneți dacă în afară de sarcinile ce le au colectiviștii în aceste zile, mai au și alte preocupări ? — Chiar destule. Nu avem de ce ne plînge. In primul rînd, participarea cu regularitate la toate formele de învățămînt, de partid și politic U.T.M., cursurile agrozootehnice. Apoi, activități culturale și frecventarea punctului de agitație F.D.P. Seara, la cămin, mă întîlnesc cu animatorii vieții artistice din Topologi, de la care aflu că brigada artistică de agitație pregătește un nou program în sprijinul campaniei electorale F.D.P. Timp de mai multe ore lucrăm împreună la întocmirea noului spectacol, discutăm probleme legate de acest important eveniment și desprind un fragment din textul creat cu multă căldură de către Pîrlea Constantin, unul din interpreții fruntași ai brigăzii : „Foaie verde fir de tort/Noi ne pregătim de vot. / Și-om alege deputați / Pe cei mai harnici furtați / Oameni noi și minunați... Am asistat și la o soie a tineretului. A intrat în tradiție ca tinerii să se intîlnească, în aceste zile, să se cunoască mai bine, să participe la diferite conferințe și jocuri distractive, să danseze. Seara a fost destul de plăcută.. O mică brigadă — sistem post U.T.M. de control — a început să-și facă operativ datoria și pe un mic panou au și început să apară caricaturile cu aspectele „Demonstrații de dansuri deșuchiate... învățați de la tinerii Elena Chiujdea și Oprea Dumitru“. Apoi o alta, „Refuz la dans din îngîmfare... tînăra Lucica Badiu“. In încheierea serii s-au prezentat momente vesele muzicale și satirice de către un grup de tineri care au prins aspectele pe loc. A fost o seară plină de învățăminte și nu voi uita curînd impresia cu care am plecat de acolo. Și acum o mică întîmplare cu dublă semnificație. Mă interesa (Continuare în pag. a III-a)