Dobrogea Nouă, februarie 1963 (Anul 16, nr. 4508-4531)

1963-02-01 / nr. 4508

k Anu! XVI­I*r. 4S08 Vineri 1 februarie 1963 4 pagini 20 bani Sa asigurăm stabilitatea cadrelor în construcți­a norata. Rezultatele bune obținute de con­structori în realizarea și depășirea Indicatorilor de plan pe anlu! 1962 se datoresc și faptului că a existat o preocupare mai bună pentru per­manentizarea muncitorilor, ingineri­lor, maiștrilor și tehnicienilor pe locul de muncă. Ca urmare a aces­tui fapt, în întreprinderile de con­­strucții-montaj din regiune, s-au re­dus continuu fluctuațiile, s-au asi­gurat tot mai mult șantierele cu ca­dre calificate pe plan local, s-au îmbunătățit condițiile de muncă și trai pe șantiere, s-a dus o muncă susținută pentru a imprima în con­știința fiecărui constructor dragos­tea față de­ șantierul sau întreprin­derea la care lucrează. Cu toate succesele obținute în a­­cest domeniu, activitatea anului 1982 a demonstrat că pe șantierele de construcții se manifestă totuși fluctuații de mun­citori calificați de la un șantier la al­tul, sau de la o întreprindere la alta. Așa, de pildă, la întreprinderea nr. 1 din T.C.E.H., numărul muncitorilor angajați și plecați din întreprindere a depășit de patru ori necesarul mediu a­­nual. Brigăzi cu o bogată experien­ță și activitate la întreprindere, con­duse de Stanciu P., Silcu V., Bogatu Mihai și Țăruș Gheorghe (zidari), Bîzgan Sava (fierari-betoniști), Preo­teasa Alexandru (mozaicarii au pă­răsit întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H., plecînd fie la T.R.C.L., fie la I.S.C.L, fie la I.C.H. sau la alte în­treprinderi din T.C.E.H. In această situație, întreprinderea a fost ne­voită să recruteze mereu muncitori din altă parte, ceea ce a dus la în­registrarea unor cheltuieli de circa 200.000 lei. Această fluctuație de muncitori a influențat negativ asupra realizări­lor întreprinderii privind creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost, pe de o parte, iar pe de alta, asupra îndeplinirii rit­mice și de calitate a sarcinilor de producție. De ce continuă încă pe șantierele de construcții fluctuațiile de mun­citori ? Ele continuă pentru că u­nele întreprinderi de construcții nu țin cont de nevoile altei întreprin­deri, privind forța de muncă și în loc să-și recruteze și să-și perma­nentizeze muncitorii pentru pro­priile nevoi ale procesului de pro­ducție, caută să-și completeze go­lurile în detrimentul altei întreprin­deri. Dar cauza esențială a fluctuației de muncitori dintr-o întreprindere se găsește în interiorul ei. Iată, de pildă, la întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H. în anul 1982, metoda lu­crului cu brigăzi complexe pe baza acordului global a fost inexistentă. In cursul anului, pe șantiere, nu a existat o evidentă pe brigăzi a e­­conomiilor de materiale, fapt pen­tru care nici premierea muncitori­lor pentru economii de materiale n-a fost posibilă. Au existat, de asemenea, lipsuri și în asigurarea condițiilor obține­rii unei productivități asemănătoare între lucrările de bază și finisaje. Munca comitetului sindicatului nu s-a ridicat la cerința sarcinilor ac­tuale privind întărirea rolului con­sfătuirilor de producție și în întă­rirea muncii de educație în rându­­rile constructorilor. Asiguarea unei calități superioare a lucrărilor, buna organizare a șan­tierelor, asigurarea ritmicității pro­cesului de producție nu se pot face în bune condiții dacă nu există preocupare în continuitatea activi­tății pe șantierele și întreprinderile de construcții a cadrelor inginerești și tehnice, precum și a maiștrilor. Schimbările dese a acestor cadre de la o lucrare la alta, de la un șantier la altul, sau de la o între­prindere la alta, duc în mod obiec­tiv la necesitatea unei perioade .de acomodare, de cunoaștere a reali­tății, timp în care randamentul to­varășului respectiv nu este același ca atunci cînd are continuitate în lucru. Or, în cadrul Întreprinderii nr. 1 a T.C.E.H., în cursul anului 1982 circa 30 la sută din persona­lul tehnico-ingineresc și maiștri au fost mutați de la un loc de muncă la altul sau au plecat la alte între­prinderi. De pildă, în cursul anului, la serviciul producție, s-au schimbat trei șefi de serviciu. Maistrul Chi­­vulescu Ștefan a fost mutat în cursul unui an de trei ori de la un șantier la altul fără să-și fi termi­nat lucrările respective. Cazuri a­­semănătoare s-au întîm­plat și cu maiștrii Popa Dumitru, Dulgheru Gheorgh­e, Nicolaescu Marcel și Dragoș Ștefan, lipsurile anului 1962 privind per­manentizarea cadrelor de construc­ții trebuie să constituie învățăminte practice pentru activitatea anului 1963. Unele măsuri luate deja la conducerea întreprinderii nr. 1 a T.C.E.H. cum ar fi: asigurarea con­tinuității lucrului pe timp friguros, recrutarea unui nu­­­­măr de 120 de fj. muncitori pentru a­­ se c­a­l­i­f­i­ca în diverse meserii în cursuri speciale organizate pe trust, selecționarea și trimiterea la școala de maiștri a patru tovarăși, trimiterea la specia­lizare a unui număr de tehnicieni pe durată scurtă și promovarea cu curaj a cadrelor inginerești în sta­giu sunt dovezi grăitoare că acum există mai multă strădanie pentru înlăturarea lipsurilor de acest fel. Dar numai aceste măsuri nu sunt suficiente. Trebuie găsite cele mai bune metode, de lucru pe șantiere care să sporească interesul con­structorilor față de lucrările încre­dințate. Așa cum ar fi, de pildă, extinderea brigăzilor complexe cu lucru în acord global. Organizațiile de partid din între­prinderile de construcții trebuie să îndrume mai îndeaproape comitete­le sindicatelor și conducerile între­prinderilor pentru ca acestea să a­­sigure, în anul 1963 condiții optime­­ ia lucru pe șantiere. Se cere însă în același timp o intensificare a muncii politice pentru creșterea conștiinței socialiste a cadrelor de Constructori. B. MINORA -­dmpmm EXPERIENȚA ÎWWWWWWE La nivelul tehnicii moderne Uzina de superfosfați și acid sulfuric [UNK] Năvodari s-a dezvoltat substanțial în ultimul timp, atingînd o pro­­­ducție de peste 500.000 tone fizic anual, care în viito­rul apropiat va fi livrabilă în totalitate în stare granula­tă. Producția noastră de îngrășăminte fosfatice este de peste 2.000 de ori­ mai mare decât întreaga producție realizată în anul 1938, putind asigura fosforul necesar fertilizării unei suprafețe de peste 2.500.000 ha teren a­­rabil. Nivelul tehnic cu care este înzestrata uzina noastră a asigurat în primul rînd un ritm rapid de creștere a productivității muncii și care, în final, a condus la ob­ținerea rezultatelor menționate mai sus. Ca tehnologie,­­ instalațiile pentru fabricarea tuturor produselor­­ noas­tre sunt dintre cele moderne și reprezintă față de instala­țiile, similare existente, un însemnat progres tehnic. La instalația de acid sulfuric se face recuperarea căldurii degajate prin prăjirea piritelor prin procedeul de ardere în pat fluidizat, iar energia calorică este apoi transfor­mată în energie electrică care acoperă aproximativ 70 la sută din necesarul nostru de forță. Această linie care a­­re o capacitate de 500 uizi acid sulfuric M.­H. este în­­ în­tregime automatizată, iar conducerea procesului tehnolo­gic este asigurată de un număr restrîns de operatori chi­­miști (9 pe schimb). Secția nouă de superfosfat pulbere, realizată integral după proiecte romînești, corespunde tu­­turor cerințelor tehnice moderne. Pentru asigurarea cu materii prime pe bază de fosfor, instalația de măcinare a fosforitelor prin procedeul modern al morilor în cu­rent de aer cală, rezolvă problema folosirii întregii game de materii prime fosfatice. Și aici, mecanizarea și auto­matizarea permite să se realizeze o producție de 1.500 tizi,­iar deservirea procesului tehnologic să fie asigurată la fel de­ un număr mic de muncitori (7 pe schimb) de înaltă­ calificare. Instalația nouă de granulare a super­­fdifaților construită la nivelul tehnicii­­ moderne este mai economică, cu productivitate sporită și mult supe­rioară celorlalte sisteme de granulare. Nivelul tehnic ridicat al instalațiilor amintite mai sus impune și un nivel profesional ridicat al personalului de deservire. De aceea, pentru colectivul uzinei acest lu­cru a constituit o preocupare permanentă.­ Încă din cursul anului 1961 funcționează la Năvodari un grup școlar care pregătește operatori chimiști mecanici de u­­tilaj chimic și maiștri chimiști. Consecință firească a înzestrării tehnice și a ridicării nivelului profesional al cadrelor de muncitori, calitatea îngrășămintelor a crescut permanent, ajungîndu-se astfel ca la superfosfatul simplu pe bază de fosforite conținu­tul în substanță activă să crească de la 17,5 la 17,8 la sută. La superfosfatul granulat s-a atins un conținut de 21 la sută substanță activă. In cadrul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea o­­biectivelor propuse, s-au evidențiat pînă acum o serie de tovarăși și echipe, printre care amintim brigada ope­ratorului șef Agavriloaie Mihai, brigada operatorului șef Damian Vasile, Caragață Dumitru, turnător, Alexan­dru Vasile, captorar șef, și alții. Recent, colectivul uzinei noastre și-a formulat anga­jamentul pentru anul 1963 și acum desfășoară o rodni­că activitate pentru a și-l îndeplini cu cinste. S. CASSABALIAN, U. S. A. S. Năvodari Tov. ing. Șonca Florian, șe­ful serviciului C.T.C. împreună cu maistrul secției, Bucă Ni­colae, de la întreprinderea „Energia" din Constanța, fac controlul de calitate roților dințate pentru combine de cereale, înainte de a fi expe­diate. însemnări de la Ovidiu ...25 ianuarie, după-amiază. Ge­rul se înăsprise parcă mai mult, iar cerul devenise plumburiu. Cei cîțiva fulgi care cădeau e­­rau spulberați de vîntul ce por­nise să bată. Lr. Sfatul popular al comunei Ovidiu, afla că tova­rășul președinte Sabie Gheor­­ghe se află la punctul de agita­ție nr. 1. — Are de ținut o expunere peste vreo oră, mă informează un lucrător al sfatului. Și tot a­­cesta îmi dădu îndrumările ne­cesare pentru a putea găsi punc­tul de agitație amintit. Pe drum, aud de cîteva ori glasul unor agitatori care che­mau oamenii la punct „să-l as­culte pe președinte“... Mai tir­­ziu, am aflat că printre aceștia se găseau, și neobosiții Gavrilă Ion, Machedon Sim­ion, Alniței Ioana și Dragu Mihalache, împreună cu cîțiva cetățeni, ajung la punctul de agitație. Ne întîmpină tînăra Chirachița Ță­­ranu, responsabila punctului, și o atmosferă prietenească, plăcu­tă. Unul cîte unul oamenii se a­­dună. Printre ei sînt muncitori de la uzină, colectiviști și meca­nizatori. Cînd, președintele Sfatului, po­pular comunal își începea expu­nerea, în sală, se aflau peste 80 de participanți. Și, pe nesimțite, trecu aproape o jumătate de o­­ră, timp în care vorbitorul a subliniat o seamă de realizări social-culturale și edilitar-gospo­­dărești din comună. File din is­toria de azi a­ satului nostru ca­re trăiește zile înnoitoare... Aceasta a fost una dintre ma­nifestările care au avut loc la acest punct de agitație. Dar, el cunoaște o activitate mai boga­tă. Cu multă plăcere a partici­pat, de pildă, un mare număr de alegători la seara avînd ca te­mă „Alegerile de altădată și ce­le de azi“, care s-a încheiat prin prezentarea unui frumos pro­gram artistic dat sub îngrijirea căminului cultural. ★ ...30 ianuarie. Comitetul execu­tiv al Sfatului popular comunal a afișat listele de alegători, la sediul său și la cel al gospodă­riei agricole colective din Coco­șu, pentru alegătorii din sat. Nu­mărul celor înscriși pe aceste liste a crescut cu peste 300 de la alegerile din 1961. — Sînt tineri care dobîndesc dreptul de vot, unii dintre ei chiar pînă În­ ziua alegerilor, mi se spune. Și îmi sînt citite numele tinerilor Arist Chemai, Alinței Florica, Rațiu Valentina, Craiu V. Gheorghe, Pomîrzan Paraschiva și ale altora care vor vota pentru prima oară la 3 martie. Un examen al majora­tului, am putea spune... A­...3­ ianuarie. Un grup de ce­tățeni se verifică în liste. Unul dintre ei citește cu gras nume după nume, pînă ce, tare, în sfîrșit, se găsește pe listă. In­tr-un grup aflat mai la o parte se schimbă păreri în legătură cu programele celor 5 puncte de a­­gitație din comună. Cei mai in­formați spun și celorlalți ce ma­nifestări sunt programate la zi. Dar iată că unul dintre aceș­tia, se pare un mecanizator, se arată foarte supărat. Și intr-a­devăr, nu ne-am înșelat. Era un lucrător al G.A.S.-ului Ovidiu. — Numai punctul nostru de agitație dormitează... — Nu punctul, măi, îl între­rupe unul, responsabilul. Ceilalți toți făcură haz. Erau îndreptățiți. Punctul de agitație de la G.A.S. Ovidiu, al cărui res­ponsabil este tov. Rldea Radu, nu are nici un fel de activitate. Lipsa programului este simțită în rîndurile muncitorilor și teh­nicienilor gospodăriei care ar dori să-și petreacă cu folos, în mod instructiv, timpul liber pe care-l au. De altfel, acestui punct de a­­gitație nu-i sunt create nici con­dițiile materiale necesare desfă­șurării unei bune activități. Bi­roul comunal F.D.P. trebuie să se ocupe mai mult de acest lu­cru, căci toate punctele trebuie să-și dea aportul în pregătirea alegerilor de la 3 martie... TR. SATCAU Un grup de fruntași în între­cerea socialistă din întreprin­derile regiunii noastre: Vasile Nicolae, lăcătuș mecanic la Fabrica de ciment Medgidia, Bucățică­­ Cristea, lăcătuș elec­trician la S.N.M.C., Chivici Ion, zidar pe șantierul Fabricii de ciment Medgidia, Butoi Gheor­ghe, lăcătuș la C.F.R. Palas. Prind viață angajamentele Cu toate condițiile atmosferice nefavorabile din lunia ianu­­rie a.c., caracterizate prin înzăpezirea carierelor, minelor și căilor de acces. Trustul minier „Dobrogea“ și-a îndeplinit pla­­­nul de producție globală pe luna ianuarie în proporție de 110 la sută, iar producția de marfă 101,5 la sută. In condiții extrem de grele s-au realizat peste plan: 200 tone minereu de pirită, 100 tone minereu de barită, și 1.000 to­ne barită brută pentru flotație. S-au evidențiat, în cadrul întrecerii socialiste următorii mi­neri: Cojocarii Gheorghe și Nicolae G. Ion, membri de partid, Lazăr Ion, Halchim Trifan, Io­sifilis Mihai, maiștri mineri, Ste­re B. Gheorghe și Covalciuc Grigore, de la mina Altin Tepe și alții. De asemenea, de la exploatarea Somova s-au evidențiat comuniștii Ciorbă Dumitru, Danilenco Pavel, Plătică V. Ion, E­­gor Toma și alții de la instalația de preparare barită, precum și comuniștii Jelescu Dumitru, Dănilă I. Vasile, Matei Dumi­tru, Cîrnat Dumitru, mineri din cariera de barită Corteîu și alții. TEODOROIU EMIL, coresp. Modernizarea procesului de producție Timpul nefavorabil din luna ia­nuarie nu i-a putut împiedica pe muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea de cariere din Macin să-și aducă la îndeplinire angajamentele privind înzestrarea tehnică superioară a procesului de extracție, transport și prelucrare în cariere, modernizarea unor procese tehnologice etc. Astfel, în luna a­­mintită s-a montat la cariera Tur­coaia o instalație pentru tripla ciu­­ruire a griblurii, compusă din 3 granulatoare M. S. și 3 vibratoare pentru sortarea griblurii. Noua sta­ție asigură producerea unei gribluri de­­ dimensiuni uniforme, sporind astfel calitatea acestui produs. Tot în această lună au fost aduse lă a­­ceeași carieră 2 excavatoare de 0,3 mc pentru încărcatul pietrei în șle­puri Pe tema introducerii tehnicii noi Recent a avut loc la Întreprinderea metalur­gică de utilaj Medgidia o interesantă conferin­ță consacrată problemei introducerii tehnicii noi. Participanții la confe­rință au ascultat cu viu interes expunerea pre­zentată de tovarășul Mihăluș Octav, ingine­rul șef al întreprinderii, care a vorbit despre succesele repurtate de muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici, pe li­nia însușirii și aplicării unor procedee și meto­de noi, despre rolul a­­cestora în sporirea pro­ducției și creșterea pro­ductivității muncii, Cînd difuzoarele stației de ra­dioamplificare din comuna Topo­logu­ anunțau apelul comanda­mentului de deszăpezire și cînd comuna părea pustie, acoperită de o mantie albă, nevăzîndu-se decit fumurile albăstrii ce ieșeau din coșurile caselor, în fața sfa­tului popular și a sediului gos­podăriei colective se și găseau adunați peste trei sute de oameni „înarmați“ să dea bătălia cu nă­meții de zăpadă ce astupaseră toate drumurile de acces. Ca întotdeauna, în frunte se aflau comuniștii, la îndemnul că­rora, au răspuns nu numai băr­bații și tinerii, ci chiar femei, fete și elevii școlilor medie și elementară. Zăpada scîrțîia sub picioare, dar mîinile lucrau cu spor, croind drum prin zăpada înaltă pe alocuri de doi metri. In timp ce mai trăgeam cîte o țigară ca să ne dezghețăm țur­țurii de pe mustăți, mai schim­bam cîte o vorbă, cu vecinul de lingă mine, comunistul Ilie Ma­rinescu, mulgător fruntaș, care a obținut anul trecut 2.300 litri de lapte pe cap de vacă furajată. — Ce zici, nea Iliuță, ajungem pînă în seară la drumul Făgăra­șului sau ne mîncă lupii ? — zic eu ca să mai „încălzesc“ atmos­fera și picioarele înfundate în zăpadă.­­ — Poate că nu-i cunoști prea bine pe oamenii din Topologu — mi-o tăie el plin de mîndrie și apoi continuă, cu­ despre lupi să nu ai teamă, că nu-i mănîncă decît pe cei leneși, la cuvintele lui pline de sub­înțeles mă înroșit și îmi dădui seama că nu prea e timp­ de stat la taclale. Vom face aceasta di­­seară la gura sobei, în jurul u­­nui păhărel de „Topolog“ că și cu acesta se pot mîndri colecti­viștii de pe aici. Seara s-a făcut bilanțul acțiu­nii de deszăpezire. Șoseaua era liberă pînă la Rahmanu și fusese deszăpezite toate drumurile prin­cipale de acces din comună. Toată lumea a muncit bine, însă fruntașii sînt tot fruntași. Iată cîțiva din ei: Banu Cristache, Gavrilă Alexandru, Costea Gri­gore, Opriș Dumitru și, bineînțe­les, și vecinul meu, comunistul Ilie Marinescu. "Am fericirea să-l cunosc în e­­xercițiul funcțiunii pe mulgăto­rul Stoica Badiu și pe soția a­­cestuia, mulgătoarea Maria Ba­diu, cu care am avut o mică discuție. De la ei aflu, printre altele, că anul trecut au obținut cîte 700 litri de lapte peste plan pe cap de vacă furajată. Acest lucru îi bucură nespus de mult și­ au convingerea că și în acest an își vor menține titlul de mul­gători fruntași. In poarta gospodăriei mă în­­tîlnesc cu tov. Vrînceanu Dumi­tru, președintele gospodăriei, că­ruia mă adresez : ■— Ați putea să-mi spuneți da­că în afară de sarcinile ce le au colectiviștii în aceste zile, mai au și­ alte preocupări ? — Chiar destule. Nu avem de ce ne plînge. In primul rînd, par­ticiparea cu regularitate la toate formele de învățămînt, de par­tid și politic U.T.M., cursurile a­­grozootehnice. Apoi, activități culturale și frecventarea punctu­lui de agitație F.D.P. Seara, la cămin, mă întîlnesc cu animatorii vieții artistice din Topologi, de la care aflu că bri­gada artistică de agitație pregă­tește un nou program în spriji­nul campaniei electorale F.D.P. Timp de mai multe ore lucrăm împreună la întocmirea noului spectacol, discutăm probleme le­gate de acest important eveni­ment și desprind un fragment din textul creat cu multă căldură de către Pîrlea Constantin, unul din interpreții­­ fruntași ai brigăzii : „Foaie verde fir de tort/Noi ne pregătim de vot. / Și-om alege deputați / Pe cei mai harnici fur­­tați / Oameni noi și minunați... Am asistat și la o soie a ti­neretului. A intrat în tradiție ca tinerii să se intîlnească, în a­­ceste zile, să se cunoască mai bine, să participe la diferite con­ferințe și jocuri distractive, să danseze. Seara a fost destul de plăcută.. O mică brigadă — sis­tem post U.T.M. de control — a început să-și facă operativ dato­ria și pe un mic panou au și în­­­ceput să apară caricaturile cu aspectele „Demonstrații de dan­suri deșuchiate... învățați de la tinerii Elena Chiujdea și Oprea Dumitru“. Apoi o alta, „Refuz la dans din îngîmfare... tînăra Lu­­cica Badiu“. In încheierea serii s-au prezentat momente vesele muzicale și satirice de către un grup de tineri care au prins as­pectele pe loc. A fost o seară plină de învățăminte și nu voi uita curînd impresia cu care am plecat de acolo. Și acum o mică întîmplare cu dublă semnificație. Mă interesa (Continuare în pag. a III-a)

Next