Dobrogea Nouă, ianuarie 1964 (Anul 17, nr. 4792-4816)
1964-01-03 / nr. 4792
> < 1 1 k t Anul XVII nr. 4792 Vineri 3 ianuarie 1964 4 pagini 20 de bani Guvidarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniți, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarășilor de muncă, intîmpinăm anul 19S4 cu bucurie și voie bună. In anul de care ne despărțim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcției socialiste. Lucrările Marii Adunări Naționale i-au adus la cunoștință rezultatele însemnate obținute în realizarea și depășirea planului de stat, în creșterea producției industriale și agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcțiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuințe, spitale, școli și alte instituții de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei țări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoțînd în evidență succesele, noi sîntem, totodată, conștienți de greutățile ce mai trebuie învinse într-un sector sau altul al activității noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulți. Orice om cinstit, de bună credință care știe de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase pășim, este însuflețit de dorința de a depune eforturi neobosite și perseverente pentru a-și aduce din plin contribuția la înfăptuirea obiectivelor mărețe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcției socialiste vor face țara mai prosperă, viața fiecărui om al muncii tot mai bună și mai îndestulată. In viața internațională, anul de care ne despărțim a marcat importante succese pentru forțele păcii și socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenței pașnice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaționale și promovării unor relații multilaterale între toate țările. Republica Populară Romînă, ca și celelalte state socialiste și alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi pași în această direcție pe arena internațională. Țările socialiste formează o mare familie, însuflețită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea. In vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor in apărarea păcii și în întreaga dezvoltare a societății omenești. Superioritatea crescîndă a forțelor păcii și progresului constituie trăsătura caracteristică fundamentală a relațiilor internaționale în epoca noastră. Dragi tovarăși și prieteni. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, adresei eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre țărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unități agricole, oamenilor de știință, artă și cultură, femeilor, tineretului și copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate și fericire! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vestește Anul Nou, să închinăm paharul pentru propășirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume! Iubiți tovarăși și prieteni, la mulți ani!oooooo: Primirea la Consiliul de Stat a șefilor misiunilor diplomatice din R.P.R. al Președintele Consiliului de Stat R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marți la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați în R.P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat și guvernului, tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a proclamării R. P. Române și cu prilejul Anului Nou și urări de prosperitate poporului român, ambasadorii : R. P. Chineze — Liu Gienguo, decanul corpului diplomatic, R.S.F. Iugoslavia — Arso Milatovici, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania — Răpi Germeni, Indoneziei — Sukhsno, Cubei — Manuel Yepe Menendez, R. P. Ungare — Jenő Kuti, Turciei — Semsettin Arif Mardin, R.P.D. Coreene — Gian Du Hoan, Elveției — Emile Bisang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martin J. Salomies, Indiei — R.R.F. Khiliani, R. P. Mongole — Togoodiin Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria Gheorghi Bogdanov, Republicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Franței — Pierre Paul Bouffanais ; miniștrii Italiei — Alberto Pavezi Fontana, Marii Britanii — James Dalton Murray, Statelor Unite ale Americii — William A. Crawford, Statelor Unite ale Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros ; însărcinații cu afaceri ad-interim ai Argentinei — Enrique J. B. Chaillon, Danemarcei — W. Winther Schmidt, Uruguayului — J. P. Bastarrica, Israelului — Israel Haviv, Suediei — Sture Johanson, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — I. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P. Kerkinos. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej și Ion Gheorghe Maurer au mulțumit pentru felicitările și urările exprimate și s-au întreținut îndelung, într-o atmosferă cordială, prietenească cu șefii misiunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacție că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru țara noastră, iar pe plan internațional a marcat un nou progres în destinderea relațiilor dintre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexistență pașnică este singura viabilă și trebuie continuată. R.P. Romînă va acorda și pe viitor întregul sprijin oricărui pas în direcția destinderii relațiilor internaționale și reglementării pe cale pașnică a problemelor litigioase internaționale, în scopul consolidării păcii în lume. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej și Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace și au adresat celor prezenți urări de fericire și prosperitate. Apoi s-au fotografiat împreună cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în R. P. Romînă. (Agerpres) ------------------------------------------ telegramă Tovarășului OSVALDO CORTICOS TORRADO Președintele Republicii Cuba Tovarășului FIDEL CASTRO RUZ Prim-ministru al Guvernului Revoluționar al Republicii Cuba Havana In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului și poporului român și al nostru personal, vă transmitem dv și prin dv poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluției cubane. Poporul român nutrește o sinceră prietenie față de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea țării pe drumul socialismului și își exprimă calda simpatie și frățeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenței și a cuceririlor sale revoluționare. Sîntem convinși că prietenia frățească și relațiile de colaborare statornicite între R.P.R. și Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al țărilor noastre și al victoriei cauzei socialismului și păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Președintele Președintele Consiliului de Stat Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne al Republicii Populare Romíne .Cei ce străbat mările și oceanele pășesc împreună pe porțile Anului Nou. In cuprinsul ziarului: • Sărbătorirea revelionului în orașele și satele regiunii noastre (pag. a II-a și a III-a); • Comerțul internațional, factor de înțelegere între popoare (pagina a IV-a). • Federația Rhodesiei și Nyassalandului și-a încetat existența (pag. a IV-a). Stroe. La tabloul de comandă al Uzinei Ovidiu stau de veghe Gh. Țăranu, Blidea -Traian și Petre Sub marele pavoaz ne aflăm cu cîteva ore înaintea noului an. Grupuri, grupuri de invitați continuă să sosească. Sînt marinari, docheri, muncitori și salariați ai întreprinderilor portuare cu familiile lor. Holul gării maritime a portului Constanța străjuit de marele pavoaz și beculețe multicolore în centrul căruia tradiționalul pom de iarnă se înalță semeț, împodobit din belșug, se umple de ritmul armonios al muzicii care se revarsă prin difuzoare. In puțin timp veselia pune stăpînire pe întreaga sală. Se ciocnesc pahare cu vin, se string mîini de prieteni și tovarăși de strădanie, se fac urări de bine pentru noul an. Brigada artistică a clubului D.A.N.C. prezintă programul întocmit special pentru noaptea Anului Nou, compus din scenete, răvașe, tradiționalul „Plugușor“ și cîntece executate de soliștii vocali și orchestra întreprinderii. Lul Se apropie de microfon tovarăNicolae Zeicu, directorul D.R.N.C. In cuvîntul său stăruie bucuria încercată în aceeași măsură de toți marinarii și muncitorii portuari, a îndeplinirii cu succes a mărețelor sarcini trasate de partid. In anul care a trecut flota noastră a primit nave noi, moderne, capacitatea ei de transport a crescut de 3,65 ori comparativ cu anul 1959. A crescut într-un ritm vertiginos indicele de mecanizare a lucrărilor portuare. Acum în pragul noului an se anunță primirea de nave noi, de noi instalații portuare moderne. Și aplauzele subliniază fiecare cifră a avîntului viitor. Afară, în port, sirenele vapoarelor sună sosirea noului an. Prin fereastra deschisă la danele portului, se deslușesc siluetele navelor. Una sub pavilion suedez, alta sub pavilion grec, a treia sub pavilion german, apoi catarge cu drapele italiene, libaneze. In rada portului gazdă se rostesc pe toate limbile urări de viață lungă și sănătate, de frățietate marinărească. Iată și navele romînești sosite în ajunul noului an : „București“, sosit dintr-un ocol în jurul pămîntului, „Craiova“, „Oradea“, „Victoria“, „Buzău“. Toate echipajele încheie anul cu bine, cu succese de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Majoritatea navigatorilor petrec revelionul împreună cu cei dragi. Pe mulți îi recunoști printre meserii din gara maritimă. Niță Petre de pe „București“ cu soția, la aceeași masă cu soții Mailat. La o altă masă familia electricianului Hîrșu Gheorghe de pe „Buzău“. Alături Eugen Pîrvan, de pe „București“, Gheorghe Nedelcu, comandantul navei „Victoria“, Adrian Pîrvulescu, comandant de cursă lungă, care spune zîmbind : „ Cu un an în urmă petreceam noaptea de revelion la Tryncomale (Continuare în paga Uia) Bate inima orașului E ora cînd se sting luminile pentru o clipă, e ora cînd musafirii se simt mai bine ca oricînd. Și în această clipă, inima orașului bate ca întotdeauna. Pulsul orașului e normal, deși revărsarea aceasta de entuziasm ar trebui să-i intensifice bătăile. Bate inima orașului. La poștă, la gară, la uzină, în port, la spital. Și în timp ce paharele se ciocnesc, la căpătîiul unui bolnav medicul Vasile Pană veghează. Aici s-a prins anul 1964. In viitoarea muncii. Și se simte bine. Peste cîteva minute, poate că medicul Pană s-a gîndit ca de aici, de la locul de muncă să ureze prietenilor la mulți stă la dispoziție. ani. Telefonul îi formează numărul. In pîlnia receptorului, se aude vocea unei telefoniste. O fi poate Petruța Baisan, Emilia Teodorescu, Elena Vulcan sau Lucreția Damian pentru că sunt de serviciu în noaptea aceasta. Care să fie oare? Nu contează. Mai întîi de toate, sînt oameni, crescuți și educați de partid, oameni care veghează, care întrețin pulsul orașului ca și el, medicul care privește fața bolnavului înseninîndu-se treptat. Din depărtare, un țipăt prelung de locomotivă ca al unui pescăruș în furtună despică în două liniștea orașului. Drum bun, mecanici ! E primul drum pe 1964. Și al cîtelea în viață ? Locomotiva mai sună o dată, ca în semn de răspuns, apoi pornește la drum. Mecanicul Niță Matei scrutează depărtările, le înfruntă. La mulți ani, călători! Păi, cu asemenea oameni, să tot trăiești ! In același timp însă, șoferul Tudor Ruianu străbătea orașul, adăugind la cei 117.000 km alți cîțiva. Comunistul Tudor Ruianu este un exemplu pentru tovarășii lui de muncă. Mîndria I.T.C.-ului. Intr-o casă s-au stins luminițe Numai pentru o clipă. Nu, fiți fără grijă. Nu-i nici o defecțiune. E semnalul hotarului dintre 1963 și 1964. E un la mulți ani urat de Gheorghe Țăranu, Traian Blidea, Petre Stroe și de toți cei care veghează pulsul fluxului de electroni. Lumina se aprinde din nou. Clinchetul paharelor răsună în sute de mii de case. E poate paharul închinat acestor oameni care își petrec revelionul la locul de muncă, aici unde bate inimă orașului. Și cine sunt cei care închină paharul? Oameni, tovarășii de muncă, muncitori sau colectiviști, membri ai acestei mari familii unitare. Și colectivistul Dumitru Cotmeanu din Valu Traian cînd a închinat nu a spus un nume precis. A spus „în sănătatea noastră" cuprinzînd cu aceasta întreaga familie în mijlocul căreia trăiește. Petrecerea continuă. Cîntecele de bucurie izbucnesc mai voioase ca oricînd. Și în acest timp cînd unii petrec, alții veghează. Și nu sînt invidioși unii pe alții. Cineva trebuie să vegheze. Și mîine, mîine prima zi din 1964 ar închina și ei în cinstea tovarășilor lor de muncă. Vizita s-a terminat. Medicul V. Pană a notat în raportul său „normal". Da, intr-adevăr și în această seară lucrurile s-au petrecut normal pentru că, pretutindeni muncesc oameni și veghează la pulsul orașului, tînăr, mai tînăr ca niciodată. La mulți ani fericire ! Cine a strigat asltfel? Nu se știe! E un glas comun izvorît din miile de piepturi ale constructorilor socialismului. Și ecoul îi răspunde , la mulți ani, oameni! COSTICA GHINEA Mecanicul de locomotivă Niță Matei primește foaia de parcurs de la impiegatul Pica Constantin. Peste cîteva clipe trenul de Tulcea va porni in prima cursă pe 1964. -------♦------, la revelion cu fruntașii din G.A.S. Oamenii știu să petreacă, așa cum au învățat, în anii luminoși pe care-i trăim, să mînuiască tractoarele, așa cum au îndrăgit cărțile agrozootehnice și de literatură, așa cum, în timpul liber, urcă pe scenele cluburilor și căminelor culturale pentru a interpreta uni cîntec, un joc ori un personaj dintr-o piesă. Așa cum au învățat să smulgă pămîntului acesta dintre Dunăre și mare, sterp altădată, recolte măsurate în zone și vagoane, tot așa știu să petreacă la anumite zile. La revelion e însă cu totul altceva. Ion Ciobanu, de pildă, brigadier la G.A.S. Amzacea, și-a pus costumul cel nou, neîmbrăcat pînă acum și cravata de mătase naturală, și-a luat soția de braț și a pornit către sala unde-l așteaptă tovarășii lui de muncă, rudele, prietenii. Este întîmpinat cu urale și felicitat de inginerul Apostol Valerian, de tovarășii lui de muncă Onofrei Zaharia, Vasile Ion, Mitruș Tudosiu, Femi Negru pentru succesele deosebite obținute în muncă. Fiecare îi va ieși în întîmpinare cu un pahar de rubiniu. Da, este normal să fie așa. Iar dacă brigada artistică de agitație îi va închina un cîntec și-l va aminti în plugușor (Continuare in pag. a IlI-a) Prima zi de muncă — primele succese 39.000 KG ACID SULFURIC PESTE PLAN La Uzina de superfosfat și acid sulfuric din Năvodari, prima zi a anului nou a găsit la posturile lor pe maiștrii Hosu Gheorghe și Bulumete Ștefan, operatorul chimist Gafenco Iancu, cuptorarul șef, I. Enache, și pe ceilalți lucrători din schimburile de serviciu.. La sectorul 101 acid sulfuric, ca de altfel în toate sectoarele de muncă cu activitate continuă, prima zi de lucru a anului s-a desfășurat în cele mai bune condiții. Aici prezența a fost de sută la sută, iar la încheierea zilei de muncă s-a raportat depășirea planului de producție la acid sulfuric cu 39.000 kg. De asemenea, la sectorul care produce îngrășăminte fosfatice, planul de producție al zilei de 1 ianuarie a fost depășit cu peste 6 la sută. MAI MULT CIMENT, MAI MULT CLINCHER Continuînd tradiția de pînă acum, muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul Fabricii de ciment din Medgidia, au obținut însemnate succese în muncă chiar din prima zi a noului an. Astfel, printr-o bună organizare a proaducției, conducere și supraveghere agregatelor și instalațiilor, schimburile conduse de Fătu Gheorghe, la secția cuptoare, Condrat Alexandru la mori ciment. Saul Murat, la mari pastă și celelalte care au lucrat în prima zi a noului an, au reușit să depășească planul de producție. Ca urmare, prevederile planului de producție pe fabrică în prima zi au fost depășite cu aproape 2 procente la ciment, 530 tone la clincher și 300 tone la calcar. Și cimentiștii de la Fabrica „Ideal“ Cernavoda, asigurînd agregatelor un mers intensiv și obținînd indici de utilizare superiori, la morile de ciment și de pastă, au reușit ca numai în primele două schimburi din ziua de 1 ianuarie să dea peste plan 20 tone de ciment B.S.S. de cea mai bună calitate și 460 tone de pastă. De asemenea, în primele 24 de ore de muncă s-au transportat din carieră 370 tone de calcar peste plan, 1.000 KG CELULOZĂ ÎN PLUS Printr-o alimentare uniformă cu paie a instalațiilor, o reglare și o supraveghere atentă a acestora, muncitorii din tura condusă de comunistul Petre Lucian au reușit în prima zi a noului an să realizeze 1000 kg celuloză peste plan. Este rodul priceperii și entuziasmului cu care au muncit lucrătorii din această tură de la Fabrica de celuloză Palas, este Prima tonă de celuloză dată peste plan în anul 1964. '