Dobrogea Nouă, mai 1964 (Anul 17, nr. 4894-4918)

1964-05-03 / nr. 4894

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, CKIȚI-VX I Anul XVII nr. 4894 Duminică 3 mai 1964 4 pagini 20 de bani Cuvîntarea tovarășului Popescu Barbu, secretar al Comitetului regional Dobrogea al P. M. R. Dragi tovarăși. Astăzi, poporul nostru, împre­ună cu oamenii muncii din ce­lelalte țări ale lumii, sărbătoreș­te ziua de 1 Mai, Ziua solidari­tății internaționale a celor ce muncesc, ziua frăției muncitori­lor de pretutindeni. Cu prilejul acestei sărbători, în numele Comitetului regional de partid, al comitetelor executive ale sfaturilor populare regional Dobrogea și oraș Constanța, vă transmit un călduros salut și vă felicit pentru succesele obținute în munca plină de avînt patrio­tic pentru îndeplinirea sarcinilor puse de cel de-al IlX-lea Congres al P.M.R. pentru desăvîrșirea construcției socialiste în scumpa noastră patrie —■ Republica Popu­lară Romînă. Tovarăși. "Anul 1964 este al douăzecilea an, în care poporul nostru cin­stește în libertate, ziua de 1 Mai, într-o țară care și-a transformat și înfrumusețat chipul, pe măsu­ră ce soarele primăvăratic al so­cialismului a luminat-o tot mai puternic. Sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, poporul nostru a obținut victorii însemnătate istorică, în lupta pentru construirea și desăvîrșirea construcției socialiste. Așa cum a arătat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Con­ferința organizației de partid a orașului București, planul pro­ducției industriale a fost îndepli­nit în anul 1963 în proporție de 101,7 la sută. Una din caracteristicile esenți­ale ale producției industriale o reprezintă ritmul ei susținut de creștere. In perioada 1960—1963 producția industrială a sporit in­tr-un ritm mediu anual de 15 la sută față de 13 la sută cit era prevăzut pentru întreaga perioa­dă a planului de 6 ani. Aceasta a făcut posibil ca în 1963 produc­ția industriei noastre să fie pe ansamblu cu 74 la sută mai ma­re decât în 1959. Uzinele și fabricile moderne, noile unitățile centrale electrice și mine, agricole socialiste tot mai puternice, noile construcții de locuințe care întineresc și înfru­musețează orașele și satele, arată ce forțe creatoare, grandioase, tre­zește și organizează o orînduire fără exploatare, în care poporul este stăpîn pe bogățiile țării. In ceea ce privește agricultura, partidul nostru s-a orientat în mod statornic spre dezvoltarea intensivă și multilaterală a pro­ducției agricole. Corespunzător acestei orientări, a crescut an de an dotarea tehni­că a agriculturii noastre socialis­te. A fost promovată tot mai larg agrotehnica modernă, s-a dezvol­tat an de an producția de îngră­șăminte chimice. In centrul eforturilor din do­meniul agriculturii a fost pusă, ca problemă cheie, hotărîtoare, sporirea continuă a producției a­­gricole, vegetale și animale. Justețea măsurilor luate de partid și de stat în agricultură este ilustrată de faptul că în 1963, deși în multe regiuni ale țării condițiile climatice au fost nefa­vorabile, s-a obținut o producție de cereale cu 700.000 tone mai mare decât aceea din anul prece­dent. Progresele multilaterale ale ță­rii, însoțite de creșterea nivelu­lui de trai material și cultural al poporului, sunt o ilustrare dintre cele mai elocvente a caracterului profund științific, realist al poli­ticii partidului. Ele sunt rodul luptei sale de decenii pentru eliberarea poporu­lui de sub jugul exploatării bur­­ghezo-moșierești, pentru indepen­dența și suveranitatea patriei. (Continuare în pag. a II-a) ! Oamenii muncii din întreaga regiune au­­­­ sărbătorit cu entuziasm ziua de 1 Mai. Cu ac­­­­­cest prilej, ei și-au manifestat dragostea ne­ j­i țârmurită față de partid, hotărîrea lor de a s­e obține noi și însemnate realizări în construcția­­­­ socialistă. Ei și-au exprimat totodată atașamen­­­­­­tul profund față de cauza păcii și prieteniei­­­ între popoare. ; In această zi de Intîi Mai, orașul Constanța, gătit sărbătorește, cunoaște încă de dimineață o anima­ție deosebită. Pe străzile care duc către centrul orașului, se revarsă mii, zeci de mii de cetățeni, muncitori din fabrici și uzine, ingineri și tehni­cieni, mecanizatori și colectiviști, intelectuali care activează pe tărîmul artei, culturii sau al ocroti­rii sănătății, funcționari, elevi și pionieri. Ei poar­tă steaguri și stegulețe, scandează lozinci închi­nate partidului, marii sărbători a celor ce mun­cesc de pretutindeni. Sute de mii de flori dau acestei minunate sărbători un aer de tinerețe și prospețime. Au rămas doar cîteva minute pînă la deschiderea mitingului și a demonstrației. La tribuna oficială, pavoazată cu drapele roșii și tricolore, avînd pe fundal lozinca „Trăiască 1 Mai, Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, ziua frăției muncitorilor de pretutindeni“, urcă tovarășii Va­­sile Vîlcu, Arsene Stan, Mîndreanu Constantin, Tudor Ion, Popescu Barbu, Ionescu Petre, Petre Nicolae, Soare Neroe, Trandafir Gheorghe, Chi­riță Maria, Velișcu Ion, Ungureanu Corneliu, Vicol Oprea, Fuiorea Dumitru, general maior Gafencu Dumitru, contraamiral Marieș Grigore, membri ai Comitetului regional de partid. La tribună, au luat loc, de asemenea, numeroși reprezentanți ai oamenilor muncii din orașul Con­stanța și din regiune, evidențiați în întrecerea se­­alistă, ofițeri ai Forțelor noastre Armate, activiști de partid, de stat și ai organizațiilor de masă. Ora 9. Fanfara intonează Imnul de stat al Re­publicii Populare Române. Mitingul e deschis de tovarășul Soare Neroe, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Constanța. A luat apoi cuvîntul­ tovarășul Popescu Barbu, secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., care a rostit cuvîntarea închinată marii sărbători a zilei de 1 Mai. Puternice urale și ova­ții au subliniat cuvîntarea. După terminarea mitingului, începe demonstra­ția oamenilor muncii din regiunea Dobrogea si orașul Constanța. ASPECT DE LA TRIBUNA OFICIALA Entuziasta demonstrație a oamenilor muncii din orașul Constanța și regiunea Dobrogea Demonstrează oamenii muncii din industrie, transporturi și construcții De-a lungul bulevardului Tomis se așternuse un adevărat covor viu multicolor. Deasupra acestuia, sute și mii de steaguri care își un­­duesc faldurile sub adierea vuitu­lui de primăvară anunță apropie­rea de tribună a coloanei de oa­meni ai muncii din industrie, transporturi și construcții. Flutu­­rînd stegulețe, eșarfe roșii și flori, scandînd lozinci prin care își ma­nifestau dragostea față de partid, față de Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Gh. Gheor­ghiu-Dej, demonstranții se revarsă în șuvoi entuziast spre tribună. Coloana evidențiaților în întrece­rea socialistă deschide demonstra­ția oamenilor muncii. Sunt cei care lună de lună în acest an au obți­nut rezultate dintre cele mai bune, în activitatea productivă. Pe piepturile lor strălucesc steluțele purpurii de fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1963, dovada prețuirii muncii lor. Ca un fluviu larg și solemn îm­purpurat de fiori și de steaguri, pășește prin fața tribunei coloana muncitorilor, inginerilor și tehni­cienilor de la L.N.M.C. Trec mun­citorii și navigatorii din cadrul D.R.N.C. Prezența lor numeroasă la demonstrație consemnează ală­turi de cifrele de pe grafice marea dezvoltare pe care a cunoscut-o în ultimii ani portul Constanța. „Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, înainte spre desăvîrșirea socialismului în scumpa noastră patrie", scan­dează oamenii muncii de la D.R.N.C. Printre ei sunt Lungu Ion șef de echipă, D. Gheorghe ofițer mecanic, Olteanu Marin marinar, Gheorghe Nedelcu, Ion Panait și Constantin Bija­macaragii, Gheor­ghe Frone și Paraschiv Rozeanu tractoriști și alți evidențiați in în­trecerea socialistă. Coloana demonstranților este urmată de muncitorii, inginerii și tehnicienii de la I.C.H. Cu pas h­otărit trec prin fața tribunei C.F.R.-iștii, neobosiți oa­meni de veghe pe arterele de oțel ale patriei. Trec lucrătorii stației C.F.R. Palas, stație fruntașă pe a­­nul 1963 pe Direcția regională C.F.R. București, de la Depoul C.F.R. Palas, de la revizia de va­goane Palas, stația de telecoman­dă și centralizare Constanța, sec­ția L. 8 C.F.R., urmată îndeaproa­pe de coloanele de la I.R.T.R., P.T.T.R. și I.T.C. Deosebite sunt și succesele db­(Continuare în slag. a IlI-a) 100000­0= Nesfîrșitele coloane de oam­eni ai muncii aduc prinos de recunoștință partidului iubit. Foto: GH. CIOROBEA Cn­tărire de neclintit... Prii­­ [UNK] mite ! Privești miile de chipuri stu­■­nite în coloanele demonstranți­l­lor... Chipuri cu prospețime de floare abia deschisă, chipuri ilu­minate de zîmbet primăvăratic, chipuri cu trăsături hotărîte, în­crezătoare... Pe toate chipurile, aceeași bucurie nestăvilită, a­­ceeași hotărîre de neclintit. Nu, zîmbetul nu e lumină de o sin­gură zi pe fețele oamenilor. Săr­bătoarea solidarității celor muncesc de pe toate continen­ce­lele pămîntului a încadrat doar acest surîs luminos în urale și în aplauze, in flori de mai și în falduri de steaguri, în entuzi­asmul primăverii ș a muncii. Su­­rîsul există și va exista întot­deauna. E în el o mîndrie a vi­selor împlinite în iureșul fapte­lor de întrecere pentru mai mult și mai bine, sub conduce­rea partidului. Mîndria nanaliș­tilor sau a metalurgiștilor de la „Energia", în fața metalului de­venit ascultător și util... Mîn­dria navigatorilor de a purta mesajele de prietenie și de co­laborare rodnică între popoare, pe modernele nave cu pavilion de culoarea cerului, a holdelor și a luptei pentru,, o viață feri­cită și liberă. Mîndria construc­torului de a duce cu el un înalt procesiunea ferestrelor inunda­te de zîmbete de copii, de ga­roafe și soare. Mîndria condu­cătorului locomotivei Diesel-e­­lectrice, a autobuzului și auto­camionului modern pe drumuri­le care unesc șantierele urie­­șești ale patriei. Mîndria chi­mistului de la U.S.A.S. care pre­schimbă piatra în prinos de rodnicie a holdelor și lanurilor. Mîndria mecanizatorului care rotunjește prin eforturile lui bo­găția de spice și de știuleți, de poame și struguri. Mîndria ce­(Continuare- în pag. a II-a)

Next