Dobrogea Nouă, mai 1964 (Anul 17, nr. 4894-4918)
1964-05-03 / nr. 4894
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, CKIȚI-VX I Anul XVII nr. 4894 Duminică 3 mai 1964 4 pagini 20 de bani Cuvîntarea tovarășului Popescu Barbu, secretar al Comitetului regional Dobrogea al P. M. R. Dragi tovarăși. Astăzi, poporul nostru, împreună cu oamenii muncii din celelalte țări ale lumii, sărbătorește ziua de 1 Mai, Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, ziua frăției muncitorilor de pretutindeni. Cu prilejul acestei sărbători, în numele Comitetului regional de partid, al comitetelor executive ale sfaturilor populare regional Dobrogea și oraș Constanța, vă transmit un călduros salut și vă felicit pentru succesele obținute în munca plină de avînt patriotic pentru îndeplinirea sarcinilor puse de cel de-al IlX-lea Congres al P.M.R. pentru desăvîrșirea construcției socialiste în scumpa noastră patrie —■ Republica Populară Romînă. Tovarăși. "Anul 1964 este al douăzecilea an, în care poporul nostru cinstește în libertate, ziua de 1 Mai, într-o țară care și-a transformat și înfrumusețat chipul, pe măsură ce soarele primăvăratic al socialismului a luminat-o tot mai puternic. Sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, poporul nostru a obținut victorii însemnătate istorică, în lupta pentru construirea și desăvîrșirea construcției socialiste. Așa cum a arătat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Conferința organizației de partid a orașului București, planul producției industriale a fost îndeplinit în anul 1963 în proporție de 101,7 la sută. Una din caracteristicile esențiale ale producției industriale o reprezintă ritmul ei susținut de creștere. In perioada 1960—1963 producția industrială a sporit intr-un ritm mediu anual de 15 la sută față de 13 la sută cit era prevăzut pentru întreaga perioadă a planului de 6 ani. Aceasta a făcut posibil ca în 1963 producția industriei noastre să fie pe ansamblu cu 74 la sută mai mare decât în 1959. Uzinele și fabricile moderne, noile unitățile centrale electrice și mine, agricole socialiste tot mai puternice, noile construcții de locuințe care întineresc și înfrumusețează orașele și satele, arată ce forțe creatoare, grandioase, trezește și organizează o orînduire fără exploatare, în care poporul este stăpîn pe bogățiile țării. In ceea ce privește agricultura, partidul nostru s-a orientat în mod statornic spre dezvoltarea intensivă și multilaterală a producției agricole. Corespunzător acestei orientări, a crescut an de an dotarea tehnică a agriculturii noastre socialiste. A fost promovată tot mai larg agrotehnica modernă, s-a dezvoltat an de an producția de îngrășăminte chimice. In centrul eforturilor din domeniul agriculturii a fost pusă, ca problemă cheie, hotărîtoare, sporirea continuă a producției agricole, vegetale și animale. Justețea măsurilor luate de partid și de stat în agricultură este ilustrată de faptul că în 1963, deși în multe regiuni ale țării condițiile climatice au fost nefavorabile, s-a obținut o producție de cereale cu 700.000 tone mai mare decât aceea din anul precedent. Progresele multilaterale ale țării, însoțite de creșterea nivelului de trai material și cultural al poporului, sunt o ilustrare dintre cele mai elocvente a caracterului profund științific, realist al politicii partidului. Ele sunt rodul luptei sale de decenii pentru eliberarea poporului de sub jugul exploatării burghezo-moșierești, pentru independența și suveranitatea patriei. (Continuare în pag. a II-a) ! Oamenii muncii din întreaga regiune au sărbătorit cu entuziasm ziua de 1 Mai. Cu accest prilej, ei și-au manifestat dragostea ne ji țârmurită față de partid, hotărîrea lor de a se obține noi și însemnate realizări în construcția socialistă. Ei și-au exprimat totodată atașamentul profund față de cauza păcii și prieteniei între popoare. ; In această zi de Intîi Mai, orașul Constanța, gătit sărbătorește, cunoaște încă de dimineață o animație deosebită. Pe străzile care duc către centrul orașului, se revarsă mii, zeci de mii de cetățeni, muncitori din fabrici și uzine, ingineri și tehnicieni, mecanizatori și colectiviști, intelectuali care activează pe tărîmul artei, culturii sau al ocrotirii sănătății, funcționari, elevi și pionieri. Ei poartă steaguri și stegulețe, scandează lozinci închinate partidului, marii sărbători a celor ce muncesc de pretutindeni. Sute de mii de flori dau acestei minunate sărbători un aer de tinerețe și prospețime. Au rămas doar cîteva minute pînă la deschiderea mitingului și a demonstrației. La tribuna oficială, pavoazată cu drapele roșii și tricolore, avînd pe fundal lozinca „Trăiască 1 Mai, Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, ziua frăției muncitorilor de pretutindeni“, urcă tovarășii Vasile Vîlcu, Arsene Stan, Mîndreanu Constantin, Tudor Ion, Popescu Barbu, Ionescu Petre, Petre Nicolae, Soare Neroe, Trandafir Gheorghe, Chiriță Maria, Velișcu Ion, Ungureanu Corneliu, Vicol Oprea, Fuiorea Dumitru, general maior Gafencu Dumitru, contraamiral Marieș Grigore, membri ai Comitetului regional de partid. La tribună, au luat loc, de asemenea, numeroși reprezentanți ai oamenilor muncii din orașul Constanța și din regiune, evidențiați în întrecerea sealistă, ofițeri ai Forțelor noastre Armate, activiști de partid, de stat și ai organizațiilor de masă. Ora 9. Fanfara intonează Imnul de stat al Republicii Populare Române. Mitingul e deschis de tovarășul Soare Neroe, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Constanța. A luat apoi cuvîntul tovarășul Popescu Barbu, secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., care a rostit cuvîntarea închinată marii sărbători a zilei de 1 Mai. Puternice urale și ovații au subliniat cuvîntarea. După terminarea mitingului, începe demonstrația oamenilor muncii din regiunea Dobrogea si orașul Constanța. ASPECT DE LA TRIBUNA OFICIALA Entuziasta demonstrație a oamenilor muncii din orașul Constanța și regiunea Dobrogea Demonstrează oamenii muncii din industrie, transporturi și construcții De-a lungul bulevardului Tomis se așternuse un adevărat covor viu multicolor. Deasupra acestuia, sute și mii de steaguri care își unduesc faldurile sub adierea vuitului de primăvară anunță apropierea de tribună a coloanei de oameni ai muncii din industrie, transporturi și construcții. Fluturînd stegulețe, eșarfe roșii și flori, scandînd lozinci prin care își manifestau dragostea față de partid, față de Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, demonstranții se revarsă în șuvoi entuziast spre tribună. Coloana evidențiaților în întrecerea socialistă deschide demonstrația oamenilor muncii. Sunt cei care lună de lună în acest an au obținut rezultate dintre cele mai bune, în activitatea productivă. Pe piepturile lor strălucesc steluțele purpurii de fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1963, dovada prețuirii muncii lor. Ca un fluviu larg și solemn împurpurat de fiori și de steaguri, pășește prin fața tribunei coloana muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la L.N.M.C. Trec muncitorii și navigatorii din cadrul D.R.N.C. Prezența lor numeroasă la demonstrație consemnează alături de cifrele de pe grafice marea dezvoltare pe care a cunoscut-o în ultimii ani portul Constanța. „Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, înainte spre desăvîrșirea socialismului în scumpa noastră patrie", scandează oamenii muncii de la D.R.N.C. Printre ei sunt Lungu Ion șef de echipă, D. Gheorghe ofițer mecanic, Olteanu Marin marinar, Gheorghe Nedelcu, Ion Panait și Constantin Bijamacaragii, Gheorghe Frone și Paraschiv Rozeanu tractoriști și alți evidențiați in întrecerea socialistă. Coloana demonstranților este urmată de muncitorii, inginerii și tehnicienii de la I.C.H. Cu pas hotărit trec prin fața tribunei C.F.R.-iștii, neobosiți oameni de veghe pe arterele de oțel ale patriei. Trec lucrătorii stației C.F.R. Palas, stație fruntașă pe anul 1963 pe Direcția regională C.F.R. București, de la Depoul C.F.R. Palas, de la revizia de vagoane Palas, stația de telecomandă și centralizare Constanța, secția L. 8 C.F.R., urmată îndeaproape de coloanele de la I.R.T.R., P.T.T.R. și I.T.C. Deosebite sunt și succesele db(Continuare în slag. a IlI-a) 1000000= Nesfîrșitele coloane de oameni ai muncii aduc prinos de recunoștință partidului iubit. Foto: GH. CIOROBEA Cntărire de neclintit... Prii [UNK] mite ! Privești miile de chipuri stu■nite în coloanele demonstranțillor... Chipuri cu prospețime de floare abia deschisă, chipuri iluminate de zîmbet primăvăratic, chipuri cu trăsături hotărîte, încrezătoare... Pe toate chipurile, aceeași bucurie nestăvilită, aceeași hotărîre de neclintit. Nu, zîmbetul nu e lumină de o singură zi pe fețele oamenilor. Sărbătoarea solidarității celor muncesc de pe toate continencelele pămîntului a încadrat doar acest surîs luminos în urale și în aplauze, in flori de mai și în falduri de steaguri, în entuziasmul primăverii ș a muncii. Surîsul există și va exista întotdeauna. E în el o mîndrie a viselor împlinite în iureșul faptelor de întrecere pentru mai mult și mai bine, sub conducerea partidului. Mîndria nanaliștilor sau a metalurgiștilor de la „Energia", în fața metalului devenit ascultător și util... Mîndria navigatorilor de a purta mesajele de prietenie și de colaborare rodnică între popoare, pe modernele nave cu pavilion de culoarea cerului, a holdelor și a luptei pentru,, o viață fericită și liberă. Mîndria constructorului de a duce cu el un înalt procesiunea ferestrelor inundate de zîmbete de copii, de garoafe și soare. Mîndria conducătorului locomotivei Diesel-electrice, a autobuzului și autocamionului modern pe drumurile care unesc șantierele urieșești ale patriei. Mîndria chimistului de la U.S.A.S. care preschimbă piatra în prinos de rodnicie a holdelor și lanurilor. Mîndria mecanizatorului care rotunjește prin eforturile lui bogăția de spice și de știuleți, de poame și struguri. Mîndria ce(Continuare- în pag. a II-a)