Dobrogea Nouă, septembrie 1964 (Anul 17, nr. 4997-5022)
1964-09-01 / nr. 4997
A Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVII nr. 4997________Marți 1 septembrie 1964 I 4 pagini 20 de bani Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1965 în unitățile industriale din ramura petrol-chimie Nivel tehnic înalt, productivitate sporită In aceste zile, la Comitetul regional de partid Dobrogea, ca și în întreaga țară, se desfășoară ședințele pe ramuri de producție, în care se dezbat cifrele de plan pe anul 1965. La aceste ședințe, participă activiști de partid și de stat, delegați cu munci de răspundere din ministerele de resort și organe economice centrale, secretari ai organizațiilor de partid, directori, ingineri șefi și alte cadre de conducere, preșe Prin grija permanentă a partidului și guvernului nostru, în anii puterii populare și în regiunea Dobrogea au fost construite numeroase obiective industriale, au luat ființă noi ramuri economice inexistente în trecut. Unitățile industriale din regiunea noastră se dezvoltă cu pași repezi de la an la an, realizînd tot mai multe produse de o calitate tot mai bună și la un preț de cost scăzut. Printre aceste unități economice ale regiunii se numără și cele subordonate Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, ca U.S.A.S. Năvodari, Fabrica de celuloză Palas, T.A.V.S., Fabrica de ambalaje metalice, Baza a III-a petrol și altele. Felul în care colectivele de muncă din această ramură își realizează, sarcinile de producție pe anul 1964 la toți indicatorii economici și condițiile care trebuie create pentru o desfășurare normală a activității productive pe anul viitor au constituit obiectul discuțiilor purtate în cadrul ședinței pe ramură care a avut loc recent la Comitetul regional de partid Dobrogea, atât cu acest prilej, s-a sublinientuziasmul cu care muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile respective, sub directa îndrumare a organizațiilor de partid, muncesc pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al partidului nostru. „Succesele obținute în producție de colectivul nostru de muncă pînă acum — a arătat în cuvîntul său tov. N. Grădinaru, director al U.S.A.S. Năvodari — precum și măsurile ce le vom lua pe parcurs sînt o garanție sigură că planul producției globale și marfă, precum și angajamentele ce ni le-am luat pe anul 1964 le vom îndeplini și depăși cu mult înainte de termen“. De asemenea, vorbitorul a arătat în continuare măsurile menite să asigure realizarea planului pe 1965, ca amenajarea unei instalații în linia de fabricare a sulfirului de sodiu pentru obțidenți ai comitetelor sindicatelor și secretari ai organizațiilor U.T.M. din unitățile economice respective. In ședințele pe ramuri, se analizează felul cum colectivele întreprinderilor din regiunea noastră, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, își îndeplinesc indicatorii de plan pe anul 1964, și se dezbat cu simț de răspundere, pe baza unei temeinice analize a posibilităților existente, sarcinile de plan pe anul 1965, nerea fluorurii de sodiu și a fluorurii de aluminiu, introducerea sistemului de absorbție cu ejector la linia I de fabricație pentru absorbția gazelor de fluor, montarea unei conducte cu un diametru de 200 mm pentru asigurarea debitului de apă necesar la linia a II-a de fabricație a super- fosfatului simplu, preocupare susținută pentru asigurarea desfacerii cenușelor sterile la nivelul producției anuale, cât și alte măsuri menite să contribuie la organizarea în condițiuni și mai bune a procesului de producție. „Ținînd cont de sarcinile de plan sporite care ne revin în anul viitor și care sînt mobilizatoare și pe deplin realizabile, muncitorii, inginerii și tehnicienii din uzina noastră, avind sprijinul permanent al Comitetului regional de partid, vor lua din timp cele mai eficiente măsuri tehnico-organizatorice pentru ca din primele zile ale anului 1965 să realizăm o producție ritmică și de calitate tot mai bună“. Vorbind despre succesele obținute de stuficultori în campania precedentă de recoltare a stufului, tovarășul ing. Dascălu Cornel, directorul general al T.A.V.S., a arătat că pe primele 7 luni ale anului în curs, planul producției globale s-a realizat în proporție de 127,6 la sută, iar cel al producției marfă reprezintă o depășire de 24,8 la sută. Depășiri substanțiale au fost obținute și la planul de recoltare a stufului industrial, la planul de balotare, la reparații capitale, piese de schimb etc. De asemenea, sarcina de reducere a prețului de cost a fost realizată, obținîndu-se economii peste plan, pînă la 23 August, în valoare de 3.775.000 lei. In același timp vorbitorul a insistat mai mult asupra măsurilor ce s-au luat și urmează a se lua în acest timp pentru declanșarea campaniei de recoltare din toamna aceasta în condiții cit mai bune. Rezultate frumoase în activitatea productivă pe anul în curs au obținut și muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea de ambalaje metalice Constanța. Din informarea prezentată la această ședință de tov. Boveanu Mircea, directorul întreprinderii, a reieșit că sunt create toate condițiile pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate pe anul în curs. Totodată vorbitorul a arătat printre altele că în scopul îndeplinirii sarcinilor de plan pe anul 1965, în afara fondurilor de investiții vor folosi pe o scară sporită fondurile de mică mecanizare pentru executarea pe plan local a unor utilaje necesare procesului de producție în anul viitor. In acest scop au fost luate încă de pe acum mai multe măsuri tehnico-organizatorice. In cuvîntul său, tov. ing. Rizescu Constantin, directorul Bazei a IlI-a petrol Constanța, după ce a arătat succesele obținute în producție de întregul colectiv, sub îndrumarea permanentă a comitetului de partid, a subliniat că sunt create toate condițiile pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul în curs la toți indicatorii economici și a insistat asupra măsurilor ce trebuie luate în continuare pentru ca realizarea planului de producție pe anul viitor să se desfășoare în bune condiții. De asemenea, tov. Radu Alexandru, secretarul comitetului de partid de la Baza a IlI-a petrol Constanța, a subliniat necesitatea dotării rezervoarelor petroliere cu serpentine, în scopul pregătirii produselor pentru livrare. Din fonduri de mică mecanizare va fi construit un colector de benzină, a cărui valoare va fi recuperată în mai puțin de un an, ca urmare a economiilor de benzină, realizate prin punerea în funcțiune a acestui colector. Arătînd că cifrele de plan pe anul 1965 sînt mobilizatoare, tov. Radu Alexandru a subliniat în cuvîntul său că întregul colectiv al bazei, în frunte cu comuniștii, va depune toate eforturile pentru îndeplinirea exemplară a fiecărui indicator de plan. Despre realizările obținute în producție pe anul în curs și măsurile care urmează să le ia pe viitor pentru începerea în condiții bune a activității productive pe anul 1965, au mai luat cuvîntul la ședință tovarăși de la Fabrica de celuloză Palas, I.C.M.B. Șantierul Palas, I.S.C.H. Tulcea, delegați din partea B.R.P.R., ai Băncii de investiții și alții. In încheiere, tovarășul Tudor Ion, secretar al Comitetului regional de partid Dobrogea, a subliniat creșterea competenței organelor și organizațiilor de partid în conducerea economiei și munca plină de entuziasm a colectivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile regiunii noastre ce aparțin de M. I. P. C., pentru obținerea unor realizări cât mai frumoase în activitatea productivă. Totodată, a indicat sarcinile imediate ce stau în fața colectivelor de muncă ale acestor întreprinderi, pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1964 și măsurile ce trebuie stabilite încă de pe acum, astfel încît cifrele de plan pe 1965 să fie traduse în fapte cu succes de la începutul anului. S-a arătat că experiența dobîndită pînă acum va trebui în continuare dezvoltată și consolidată, vor trebui scoase la iveală și valorificate noi rezerve interne de care dispune fiecare întreprindere în parte. Succesele obținute pînă în prezent, experiența acumulată sunt o chezășie că sarcinile de plan pe anul 1965 ale întreprinderilor din această ramură vor fi îndeplinite și depășite. Aspect de la secția granulare a U.S.A.S. Năvodari. Să urgentăm lucrările agricole actuale araturile au fost TERMINATE Unul din obiectivele principale în întrecerea mecanizatorilor de la S.M.T. Mihail Kogălniceanu a fost terminarea pînă la 23 August a arăturilor pe toate suprafețele ce vor fi însămînțate in toamna acestui an. De asemenea, angajamentul lor mai prevedea executarea lucrărilor de întreținere pe toate suprafețele arate mai înainte și pregătirea lor pentru semănat. Pentru realizarea acestor obiective principale, conducerea stațiunii, îndrumată de organizația de partid, a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice : la un număr însemnat de tractoare s-a organizat munca în două schimburi, în cadrul fiecărei brigăzi s-au stabilit mecanizatorii care să execute discuirea arăturii și a fost îmbunătățit controlul asupra calității lucrărilor. O atenție deosebită s-a acordat aprovizionării brigăzilor cu carburanții și lubrifianții necesari, ascuțirii și schimbării la timp a fiarelor de plug și bunei funcționări a tractoarelor și mașinilor agricole, prin mai buna organizare a muncii în cadrul atelierului mecanic din S.M.T. și a atelierelor mobile. Ca rezultat, în gospodării colective cum sînt Mihail Kogălniceanu, Hagilar și Cataloi, arăturile au fost terminate pînă la 20 august, iar în ultima decadă a lunii, această lucrare a fost terminată în toate gospodăriile colective din raza de activitate a S.M.T.-ului Mihail Kogolniceanui. In prezent toate tractoarele stațiunii lucrează la pregătirea arăturii pentru însămînțările de toamnă, asigurînd crearea unui bun pat germinativ. SE LUCREAZĂ INTENS Arăturile pentru însămînțările din toamna acestui an, ca și pentru însămînțările din primăvara anului viitor (pe terenurile eliberate) au fost terminate și în gospodăriile colective deservite de S.M.T. Babadag. Aici, pentru ca toți mecanizatorii să cunoască condițiile în care se fac lucrările solului pe terenurile ce urmează să fie însămînțate în toamnă cu grîu au fost prelucrate în cadrul fiecărei brigăzi recomandările Consiliului agricol regional cu privire la cultura griului în anul agricol 1964—1965. In prezent în toate gospodăriile colective deservite de S.M.T. Babadag mecanizatorii execută lucrări de pregătire a unui bun pat germinativ pe terenurile ce vor fi însămînțate în toamnă cu grîu. Mecanizatorii din brigăzile ce deservesc gospodăriile colective din Sarichioi, Zebil și Nicolae Bălcescu au obținut cele mai bune rezultate, fiind printre animatorii principali ai întrecerii pentru lucrări de calitate și la timp. REZULTATE BUNE Colectiviștii din Cataloi, sub îndrumarea inginerului agronom Smeu Traian, au stabilit cu grijă și după bune premergătoare sosele ce vor fi însămînțate în toamna acestui an cu grîu. O parte din teren — aproape 200 ha a fost îngrășată cu superfosfat, iar pe 100 ha se va administra azotat de amoniu. Administrarea îngrășămintelor se face diferențiat, în funcție de nevoile solului, la indicațiile inginerului agronom. Colectiviștii din Cataloi au pregătit și condiționat întreaga cantitate de sămînță necesară pentru însămînțările de toamnă și au trimis probele de sămînță la laborator. Rezultate bune în ceea ce privește lucrările de fertilizare a solului și pregătirea semințelor ce obțin și la gospodăriile colective din Frecăței, Zebil, Nicolae Bălcescu și Sinoie. La gospodăria colectivă din Frecăței, de pildă, la selectatul griului de sămînță — lucrare care se apropie de sfîrșit — munca este organizată în două schimburi, de această lucrare ocupîndu-se inginerul agronom al gospodăriei. RAMÎNERI În URMA NEJUSTIFICATE Tovarășul Zăuleț Alexandru, vicepreședinte al gospodăriei colective din comuna Mihai Viteazu, este „original“ în materie de agrotehnică . Arătura pe o sală de pe care s-a recoltat inul și care se va însămînța în toamnă cu grîu se va executa numai după ce va cădea prima ploaie. „Nu mai avăm acum că scoate bolovani“, spune tovarășul Zăuleț, deși acești bolovani ar putea fi distruși printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Conform acestei „reguli“, la gospodăria colectivă din Mihai Viteazu arăturile pe terenurile ce vor fi însămînțate cu grîu in toamna acestui an au fost executate doar în proporție de 63 la sută. Pe o sală de 159 hectare (culturi premergătoare au fost leguminoasele) care va fi însămînțată în toamnă cu grîu, s-a executat o singură lucrare cu discul doar pe 57 ha. „Așteptăm o ploaie și vom continua“, își precizează propria regulă agrotehnică tovarășul Zăuleț. A „scăpat" să ne spună însă că nu toată suprafața este arată. Astfel, cele 26 hectare de pe care s-a recoltat fasolea sînt ținute drept pășune pentru oi, deși pe acest teren este greu de descoperit măcar cîteva fire de iarbă. Dar, poate că o să plouă... Pînă acum s-a executat o singură discuire pe 430 hectare din cele 627 ha arate. La gospodăria din comuna Mihai Viteazu mai există o suprafață de aproximativ 280 hectare de pe care nu au fost încă strînse și cărate paiele (120 ha sunt cu paie de grîu), mai sunt de executat arături pe aproape 400 ha teren ce vor fi însămînțate în toamnă cu grîu. Mai trebuie arătat că pe o sală de 60—70 ha eliberată de paie, nu se lucrează la arături pentru că gospodăria și-a propus să administreze îngrășăminte organice. De la recoltarea culturilor premergătoare de pe această suprafață au trecut mai bine de două luni și lucrările de fertilizare n-au început. Ce s-a așteptat și ce se mai așteaptă, tovarășul Zăuleț nu ne-a spus. I. GRIGORAȘ 1 COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad de președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. și R.S.F.I. s.au înțeles ca in ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe șantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu. Dej, și președintele R.S.F.I., Iosip Broz Tito, precum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. Lucrările celui de-al Vlll-lea Congres internațional de știința solului în Sala Palatului R.P. Române au început luni dimineață lucrările celui de-al VlII-lea Congres internațional de știința solului. La Congres, care se desfășoară între 31 august și 9 septembrie, participă peste 1.200 de specialiști — oameni de știință cu reputație mondială, profesori, cercetători, conducători de institute de cercetări și departamente — din 66 de țări din întreaga lume. Iau parte reprezentanți ai Organizației pentru alimentație și agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. și Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc, conducători ai Asociației internaționale de știința solului, reprezentanți ai F.A.D., U.N.E.S.C.O și Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei ședințe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Alexandru Moghioroș și Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihai Dalea, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, președintele Academiei R.P. Române, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, președintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Cedar, cez, președintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, președintele Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanții la Congres au fost salutați de prof. Nicolae Giosan membru corespondent al Academiei R. P. Române, președintele Comitetului de organizare a celui de-al VlII-lea Congres Internațional de știința solului. Președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej a rostit cuvîntarea inaugurală. Au luat de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, președintele Asociației internaționale de știința solului, acad. prof. Gh. Ionescu-Sisești, din partea Academiei R.P. Romine și a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Richar Bradfield, de la Universitatea din Ithaca New York, fost președinte al Asociației Internaționale de știința solului care au salutat pe participanții la Congres. In continuare, prof. dr. F. Baren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului, a prezentat darea de seamă asupra activității Asociației în perioada anilor 1960—1964. Ședința plenară de după-amiază a fost consacrată prezentării proiectului hărții mondiale a solului. In legătură cu acest proiect, au prezentat referate: prof. dr. V.A. Korda, directorul departamentului științelor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L. Bramao, șef al biroului de resurse mondiale ale soiurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. Van Buren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului. Pe marginea referatelor au avut loc discuții. Timp de 10 zile, participanții la Congres vor dezbate probleme actuale, teoretice și practice ale cunoașterii solurilor, în vederea sporirii producției agricole. (Agerpres) CuYintarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimați prieteni și oaspeți, Doamnelor și domnilor. Este deosebit de plăcut pentru mine sa adresez, în numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române, călduroasă urare de bun venit e eminenților reprezentanți ai științei solului din lumea întreagă, reuniți la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala țării noastre. Congresul dv., întrunind savanți din 66 de țări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit și prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare științifică internațională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experiență intre specialiști cu înaltă competență și conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuție de seamă la progresul științei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraui eforturile — sporirea fertilității solului și a capacității lui de producție — suscită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes și preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătățirea alimentației, și a condițiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd știința și tehnica au reușit să obțină cuceriri strălucite care au amplificat în proporții grandioase forța și posibilitățile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria și subnutriția: imense suprafețe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populației mereu în creștere globului și ridicarea neîncetată a a nivelului ei de viață presupun transformări economico,sociale, un efort colectiv pe plan internațional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esențială o constituie in același timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-științifice în scopuri pașnice, progresul tuturor ramurilor științei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Sîntem bucuroși să constatăm că în această direcție un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfășoară Asociația dumneavoastră — important for de colaborare internațională în domeniul științelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoașterea complexă a solului și stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilității lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice și practice legate de sporirea producției agricole, contribuția substanțială adusă la elaborarea hărții solurilor lumii, precum și alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă și binemeritată apreciere. Cu satisfacție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu—Murgoci, membru fondator al Asociației Internaționale de Știință a Solului, inițiator al primei conferințe mondiale de pedologie, savanții romîni au adus și aduc contribuția lor la dezvoltarea Asociației și la progresul științelor agricole. Lucrările Congresului și vizitele în unități industriale și agricole, în instituții de cercetare, învățămînt și cultură, în orașele și satele țării vor oferi prilejul cunoașterii mai îndeaproape a activității specialiștilor și oamenilor noștri de știință din agricultură, a realizărilor obținute de poporul nostru în domeniul economiei și culturii. Impărtășindu.vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aș dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naționale, a pus concomitent în centrul atenției sale dezvoltarea agriculturii și creșterea producției agricole, ca una dinn principalele sarcini ale construcției economice. Romînia își asigură din producția proprie hrana populației, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole și disponibilități pentru export. In țara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive și multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne și a cuceririlor științei, concentrarii producției în unități specializate, cu înaltă productivitate și eficiență economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producției agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigațiilor, folosirea semințelor de soiuri și hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundență de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiștii și organele noastre agricole îl constituie utilizarea rațională a fondului funciar, ridicarea fertilității și a capacității lui de producție, stăvilirea și combaterea eroziunii solului, terasările și plantațiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase și a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri și desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat și solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialiști de toate categoriile și perfecționarea continuă a cunoștințelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiții de activitate științifică, pentru îmbunătățirea conducerii cercetărilor și legarea cit mai strînsă a științei agricole de practică. Stimați oaspeți, prieteni, Munca și preocupările dv., prețioasa activitate pe care o desfășurați se bucură de o înaltă considerație slujind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menținerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru Statornicirea unei păci trainice în lume, salută și sprijină contactele dintre oamenii de știință din toate țările,, ca factor de întărire a colaborării internaționale, de cunoaștere și apropiere între popoare, de îmbogățire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (Aplauze). îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfășoară sub lozinca „Pline și pace", vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare internațională, vor sluji cauza plină de măreție a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia popoarelor! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes! (Aplauze puternice). Cozmeanu Vasile, mecanizator în brigada de tractoare nr 2 a S.M.T. Independența, executînd pregătirea terenului la G. A. C. Independența. Pe scurt . După cum ne comunică tova Irășul Emanoil Petru, tinerii de la fabrica de ciment din Cernavoda, mobilizați de către organizația U. T. M. au pornit o largă acțiune de strîngere a fierului vechi. Pînă acum ei au reușit să stringă cantitatea de 28 tone de fier vechi. In această acțiune s.au evidențiat Marin Nițulescu, Marin Răceanu, Radu Dumitru, Roșu Paul și alții. • încă de pe acum colectiviștii din satul Dunărea, raionul Medgidia, au reparat și curățat 35 butoaie din cele 54 pe care gospodăria le folosește în campania de vinificație, evidențiindu-se Pantilie Dobrescu, Dumitru Stoica, Aurel Leța, Panait Lică și brigadierul Ion Dumitrache, candidat de partid. (De la STAN ZAM,FIR, coresp.).