Dobrogea Nouă, septembrie 1964 (Anul 17, nr. 4997-5022)

1964-09-01 / nr. 4997

A Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVII nr. 4997­­________Marți 1 septembrie 1964 I 4 pagini 20 de bani Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1965 în unitățile industriale din ramura petrol-chimie Nivel tehnic înalt, productivitate sporită In aceste zile, la Comitetul regional de partid Dobrogea, ca și în întreaga țară, se desfă­șoară ședințele pe ramuri de producție, în care se dezbat ci­frele de plan pe anul 1965. La aceste ședințe, participă acti­viști de partid și de stat, dele­gați cu munci de răspundere din ministerele de resort și or­gane economice centrale, se­cretari ai organizațiilor de par­tid, directori, ingineri șefi și alte cadre de conducere, preșe­ Prin grija permanentă a parti­dului și guvernului nostru, în anii puterii populare și în regiunea Dobrogea au fost construite nu­meroase obiective industriale, au luat ființă noi ramuri economice inexistente în trecut. Unitățile in­dustriale din regiunea noastră se dezvoltă cu pași repezi de la an la an, realizînd tot mai multe produ­se de o calitate tot mai bună și la un preț de cost scăzut. Printre aceste unități economice ale re­giunii se numără și cele subordo­nate Ministerului Industriei Pe­trolului și Chimiei, ca U.S.A.S. Năvodari, Fabrica de celuloză Palas, T.A.V.S., Fabrica de amba­laje metalice, Baza a III-a petrol și altele. Felul în care colectivele de muncă din această ramură își realizează, sarcinile de producție pe anul 1964 la toți indicatorii economici și condițiile care trebu­ie create pentru o desfășurare normală a activității productive pe anul viitor au constituit obiec­tul discuțiilor purtate în cadrul ședinței pe ramură care a avut loc recent la Comitetul regional de partid Dobrogea, at­ât cu acest prilej, s-a sublini­entuziasmul cu care mun­citorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile respective, sub di­recta îndrumare a organizațiilor de partid, muncesc pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al partidului nostru. „Succesele obținute în produc­ție de colectivul nostru de muncă pînă acum — a arătat în cuvîntul său tov. N. Grădinaru, director al U.S.A.S. Năvodari — precum și măsurile ce le vom lua pe parcurs sînt o garanție sigură că planul producției globale și marfă, pre­cum și angajamentele ce ni le-am luat pe anul 1964 le vom îndepli­ni și depăși cu mult înainte de termen“. De asemenea, vorbitorul a arătat în continuare măsurile menite să asigure realizarea pla­nului pe 1965, ca­ amenajarea unei instalații în linia de fabricare a sulfirului de sodiu pentru obți­denți ai comitetelor sindicatelor și secretari ai organizațiilor U.T.M. din unitățile economice respective. In ședințele pe ra­muri, se analizează felul cum colectivele întreprinderilor din regiunea noastră, sub îndruma­rea organelor și organizațiilor de partid, își îndeplinesc indi­catorii de plan pe anul 1964, și se dezbat cu simț de răspunde­re, pe baza unei temeinice ana­lize a posibilităților existente, sarcinile de plan pe anul 1965, nerea fluorurii de sodiu și a fluo­­rurii de aluminiu, introducerea sistemului de absorbție cu ejec­tor la linia I de fabricație pentru absorbția gazelor de fluor, mon­tarea unei conducte cu un dia­metru de 200 mm pentru asigu­rarea debitului de apă necesar la linia a II-a de fabricație a super-­ fosfatului simplu, preocupare sus­ținută pentru asigurarea desface­rii cenușelor sterile la nivelul producției anuale, cât și alte mă­suri menite să contribuie la orga­nizarea în condițiuni și mai bune a procesului de producție. „Ținînd cont de sarcinile de plan sporite care ne revin în anul viitor și care sînt mobilizatoare și pe deplin realizabile, muncitorii, inginerii și tehnicienii din uzina noastră, a­­vind sprijinul permanent al Co­mitetului regional de partid, vor lua din timp cele mai eficiente măsuri tehnico-organizatorice pen­tru ca din primele zile­ ale anului 1965 să realizăm o producție rit­mică și de calitate tot mai bună“. Vorbind despre succesele obți­nute de stuficultori în campania precedentă de recoltare a stufu­lui, tovarășul ing. Dascălu Cornel, directorul general al T.A.V.S., a arătat că pe primele 7 luni ale a­­nului în curs, planul producției globale s-a realizat în proporție de 127,6 la sută, iar cel al produc­ției marfă reprezintă o depășire de 24,8 la sută. Depășiri substan­țiale au fost obținute și la planul de recoltare a stufului industrial, la planul de balotare, la reparații capitale, piese de schimb etc. De asemenea, sarcina de reducere a prețului de cost a fost realizată, obținîndu-se economii peste plan, pînă la 23 August, în valoare de 3.775.000 lei. In același timp vor­bitorul a insistat mai mult asu­pra măsurilor ce s-au luat și ur­mează a se lua în acest timp pen­tru declanșarea campaniei de re­coltare din toamna aceasta în condiții cit mai bune. Rezultate frumoase în activita­tea productivă pe anul în curs au obținut și muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea de ambalaje metalice Constanța. Din informarea prezentată la a­­ceastă ședință de tov. Boveanu Mircea, directorul întreprinde­rii, a reieșit că sunt create toate condițiile pentru îndeplini­rea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate pe anul în curs. Totodată vorbitorul a a­­rătat printre altele că în scopul îndeplinirii sarcinilor de plan pe anul 1965, în afara fondurilor de investiții vor folosi pe o scară sporită fondurile de mică meca­nizare pentru executarea pe plan local a unor utilaje necesare pro­cesului de producție în anul vii­tor. In acest scop au fost luate încă de pe acum mai multe mă­suri tehnico-organizatorice. In cuvîntul său, tov. ing. Rizes­­cu Constantin, directorul Bazei a IlI-a petrol Constanța, după ce a arătat succesele obținute în pro­ducție de întregul colectiv, sub îndrumarea permanentă a comi­tetului de partid, a subliniat că­ sunt create toate condițiile pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul în curs la toți indicatorii economici și a insistat asupra mă­surilor ce trebuie luate în conti­nuare pentru ca realizarea pla­nului de producție pe anul viitor să se desfășoare în bune condiții. De asemenea, tov. Radu Alexan­dru, secretarul comitetului de partid de la Baza a IlI-a petrol Constanța, a subliniat necesitatea dotării rezervoarelor petroliere cu serpentine, în scopul pregătirii produselor pentru livrare. Din fonduri de mică mecanizare va fi construit un colector de benzină, a cărui valoare va fi recuperată în m­ai puțin de un an, ca urmare a economiilor de benzină, realiza­te prin punerea în funcțiune a acestui colector. Arătînd că cifrele de plan pe anul 1965 sînt mobi­lizatoare, tov. Radu Alexandru a subliniat în cuvîntul său că între­gul colectiv al bazei, în frunte cu comuniștii, va depune toate­­ efor­turile pentru îndeplinirea exem­plară a fiecărui indicator de plan. Despre realizările obținute în producție pe anul în curs și mă­surile care urmează să le ia pe viitor pentru începerea în condi­ții bune a activității productive pe anul 1965, au mai luat cuvîn­tul la ședință tovarăși de la Fa­brica de celuloză Palas, I.C.M.B. Șantierul Palas, I.S.C.H. Tulcea, delegați din partea B.R.P.R., ai Băncii de investiții și alții. In încheiere, tovarășul Tudor Ion, secretar al Comitetului regi­onal de partid Dobrogea, a sub­liniat creșterea competenței orga­nelor și organizațiilor de partid în conducerea economiei și munca plină de entuziasm a colectivelor de muncitori, ingineri și tehnici­eni din întreprinderile regiunii noastre ce aparțin de M. I. P. C., pentru obținerea unor realizări cât mai frumoase în activitatea pro­ductivă. Totodată, a indicat sar­cinile imediate ce stau în fața co­lectivelor de muncă ale acestor întreprinderi, pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1964 și măsurile ce trebuie stabilite încă de pe acum, astfel încît cifrele de plan pe 1965 să fie traduse în fapte cu succes de la începutul anului. S-a arătat că ex­periența dobîndită pînă acum va trebui în continuare dezvoltată și consolidată, vor trebui scoase la iveală și valorificate noi rezerve interne de care dispune fiecare întreprindere în parte. Succesele obținute pînă în prezent, experi­ența acumulată sunt o chezășie că sarcinile de plan pe anul 1965 ale întreprin­derilor din această ramu­ră vor fi îndeplinite și depășite. Aspect de la secția granulare a U.S.A.S. Năvodari. Să urgentăm lucrările agricole actuale araturile au fost TERMINATE Unul din obiectivele principale în întrecerea mecanizatorilor­ de la S.M.T. Mihail Kogălniceanu a fost terminarea pînă la 23 Au­gust a arăturilor pe toate supra­fețele ce vor fi însămînțate in toamna acestui an. De asemenea, angajamentul lor mai prevedea e­­xecutarea lucrărilor de întreține­re pe toate suprafețele arate mai înainte și pregătirea lor pentru semănat. Pentru realizarea aces­tor obiective principale, conduce­rea stațiunii, îndrumată de orga­nizația de partid, a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice : la un număr însemnat de tractoa­re s-a organizat munca în două schimburi, în cadrul fiecărei bri­găzi s-au stabilit mecanizatorii care să execute discuirea arăturii și a fost îmbunătățit controlul a­­supra calității lucrărilor. O aten­ție deosebită s-a acordat aprovi­zionării brigăzilor cu carburanții și lubrifianții necesari, ascuțirii și schimbării la timp a fiarelor de plug și bunei funcționări a tractoarelor și mașinilor agricole, prin mai buna organizare a mun­­­­cii în cadrul atelierului mecanic din S.M.T. și a atelierelor mobile. Ca rezultat, în gospodării co­lective cum sînt Mihail Kogălni­ceanu, Hagilar și Cataloi, arătu­rile au fost terminate pînă la 20 august, iar în ultima decadă a lu­nii, această lucrare a fost termi­nată în toate gospodăriile colec­tive din raza de activitate a S.M.T.-u­lui Mihail Kogolniceanui. In prezent toate tractoarele sta­țiunii lucrează la pregătirea ară­turii pentru însămînțările de toamnă, asigurînd crearea unui bun pat germinativ. SE LUCREAZĂ INTENS Arăturile pentru însămînțările din toamna acestui an, ca și pen­tru însămînțările din primăvara anului viitor (pe terenurile elibe­rate) au fost terminate și în gos­podăriile colective­­ deservite­­ de S.M.T. Babadag. Aici, pentru ca toți mecanizatorii să cunoască condițiile în care se fac lucrările solului pe terenurile ce urmează să fie însămînțate în­­ toamnă cu grîu au fost prelucrate în cadrul fiecărei brigăzi recomandările Consiliului agricol regional cu privire la cultura griului în anul agricol 1964—1965. In prezent în toate gospodăriile colective deservite de S.M.T. B­a­­badag mecanizatorii execută lu­crări de pregătire a unui bun pat germinativ pe terenurile ce vor fi însămînțate în toamnă cu grîu. Mecanizatorii din brigăzile ce de­servesc gospodăriile colective din Sarichioi, Zebil și Nicolae Bălces­­cu au obținut cele mai bune re­zultate, fiind printre animatorii principali ai întrecerii pentru lu­crări de calitate și la timp. REZULTATE BUNE Colectiviștii din Cataloi, sub îndrumarea inginerului agronom Smeu Traian, au stabilit cu grijă și după bune premergătoare sose­le ce vor fi însămînțate în toam­na acestui an cu grîu. O parte din teren — aproape 200 ha a fost îngrășată cu superfosfat, iar pe 100 ha se va administra azotat de amoniu. Administrarea îngrășă­mintelor se face diferențiat, în funcție de nevoile solului, la in­dicațiile inginerului agronom. Co­lectiviștii din Cataloi au pregătit și condiționat întreaga cantitate de sămînță necesară pentru însă­mînțările de toamnă și au trimis probele de sămînță la laborator. Rezultate bune în ceea ce pri­vește lucrările de fertilizare a so­lului și pregătirea semințelor ce obțin și la gospodăriile colective din Frecăței, Zebil, Nicolae Băl­­cescu și Sinoie. La gospodăria co­lectivă din Frecăței, de pildă, la selectatul griului de sămînță — lucrare care se apropie de sfîrșit — munca este organizată în două schimburi, de această lucrare ocu­­pîndu-se inginerul agronom al gospodăriei. RAMÎNERI În URMA NEJUSTIFICATE Tovarășul Zăuleț Alexandru, vicepreședinte al gospodăriei co­lective din comuna Mihai Vitea­­zu, este „original“ în materie de agrotehnică . Arătura pe o sa­lă de pe care s-a recoltat inul și care se va însămînța în toamnă cu grîu se va executa numai după ce va cădea prima ploaie. „Nu mai avăm acum că scoate bolovani“, spune tovarășul Zăuleț, deși a­­cești bolovani ar putea fi distruși printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Conform acestei „reguli“, la gospodăria colectivă din Mihai Viteazu arăturile pe terenurile ce vor fi însămînțate cu grîu in toamna acestui an au fost execu­tate doar în proporție de 63 la sută. Pe o sală de 159 hectare (cul­turi premergătoare au fost legu­minoasele) care va fi însămînțată în toamnă cu grîu, s-a executat o singură lucrare cu discul doar pe 57 ha. „Așteptăm o ploaie și vom continua“, își precizează propria regulă agrotehnică tovarășul Ză­­uleț. A „scăpat" să ne spună însă că nu toată suprafața este arată. Astfel, cele 26 hectare de pe care s-a recoltat fasolea sînt ținute drept pășune pentru oi, deși pe acest teren este greu de descope­rit măcar cîteva fire de iarbă. Dar, poate că o să plouă... Pînă acum s-a executat o singură discuire pe 430 hectare din cele 627 ha arate. La gospodăria din comuna Mi­hai Viteazu mai există o suprafață de aproximativ 280 hectare de pe care nu au fost încă strînse și că­rate paiele (120 ha sunt cu paie de grîu), mai sunt de executat a­­rături pe aproape 400 ha teren ce vor fi însămînțate în toamnă cu grîu. Mai trebuie arătat că pe o sală de 60—70 ha eliberată de paie, nu se lucrează la arături pentru că gospodăria și-a propus să administreze îngrășăminte or­ganice. De la recoltarea culturilor premergătoare de pe această su­prafață au trecut mai bine de do­uă luni și lucrările de fertilizare n-au început. Ce s-a așteptat și ce se mai așteaptă, tovarășul Ză­uleț nu ne-a spus. I. GRIGORAȘ 1 COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române și guvernul Republi­cii Socialiste Federative Iugoslavia privind con­struirea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, semnat la 30 no­iembrie 1963, la Belgrad de președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Populare Române, Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, și președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zi­lele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. și R.S.F.I. s.au înțeles ca in ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe șantie­rul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inau­gurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Con­siliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu. Dej, și președintele R.S.F.I., Iosip Broz Tito, pre­cum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. Lucrările celui de-al Vlll-lea Congres internațional de știința solului în Sala Palatului R.P. Române au început luni dimineață lucrări­le celui de-al VlII-lea Congres internațional de știința solului. La Congres, care se desfășoară între 31 august și 9 septem­brie, participă peste 1.200 de spe­cialiști — oameni de știință cu reputație mondială, profesori, cercetători, conducători de insti­tute de cercetări și departamen­te — din 66 de țări din întreaga lume. Iau parte reprezentanți ai Organizației pentru alimen­tație și agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. și Agenției Interna­ționale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc, condu­cători ai Asociației internaționale de știința solului, reprezentanți ai F.A.D., U.N.E.S.C.O și Comi­tetului de organizare a Congresu­lui. In prezidiul primei ședințe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Alexandru Mo­­ghioroș și Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihai Dalea, președinte­le Consiliului Superior al Agricul­turii, Ilie Murgulescu, președinte­le Academiei R.P. Române, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Mihai Suder, ministrul economi­ei forestiere, Gheorghe Hossu, președintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Cedar, cez, președintele Comitetului Ge­ologic, Ion Cosma, președintele Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanții la Congres au fost salutați de prof. Nicolae Giosan membru corespondent al Acade­­miei R. P. Române, președintele Comitetului de organizare a celui de-al VlII-lea Congres Internați­onal de știința solului. Președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej a rostit cuvîntarea inau­gurală. Au luat de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, pre­ședintele Asociației internaționale de știința solului, acad. prof. Gh. Ionescu-Sisești, din partea Acade­miei R.P. Romine și a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Richar Bradfield, de la Uni­versitatea din Ithaca New York, fost președinte al Asociației Inter­naționale de știința solului care au salutat pe participanții la Con­gres. In continuare, prof. dr. F. Baren, secretarul general al Aso­­­­ciației internaționale de știința solului, a prezentat darea de sea­mă asupra activității Asociației în perioada anilor 1960—1964. Ședința plenară de după-amia­­ză a fost consacrată prezentării proiectului hărții mondiale a so­lului. In legătură cu acest pro­iect, au prezentat referate: prof. dr. V.A. Korda, directorul depar­tamentului științelor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L. Bramao, șef al biroului de resurse mondiale ale soiurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. Van Buren, secretarul general al Asociației internaționale de știin­ța solului. Pe marginea referate­lor au avut loc discuții. Timp de 10 zile, participanții la Congres vor dezbate probleme ac­tuale, teoretice și practice ale cu­noașterii solurilor, în vederea sporirii producției agricole. (Agerpres) CuYintarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimați prieteni și oaspeți, Doamnelor și domnilor. Este deosebit de plăcut pentru mine sa adresez, în numele Con­siliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române, călduroasă urare de bun venit e­ e­minenților reprezentanți ai știin­­ței solului din lumea­ întreagă, reuniți la acest important Con­gres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala țării noastre. Congresul dv., întrunind sa­vanți din 66 de țări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit și prin însemnătatea problemelor în dez­­batere, o importantă manifestare științifică internațională. Este ne­îndoielnic că acest vast schimb de experiență intre specialiști cu înaltă competență și conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribu­ție de seamă la progresul științei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraui eforturile — spo­rirea fertilității solului și a capa­cității lui de producție — suscită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes și preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de în­semnătate majoră pentru îmbu­nătățirea alimentației, și a condi­țiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd știința și tehnica au reușit să obțină cuceriri strălu­cite care au amplificat în propor­ții grandioase forța și posibilită­țile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste aseme­nea fenomene ca foametea, mize­ria și subnutriția: imense supra­fețe de terenuri favorabile agri­culturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se de­gradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populației mereu în creștere globului și ridicarea neîncetată a a nivelului ei de viață presupun transformări economico,sociale, un efort colectiv pe plan interna­țional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esențială o constitu­ie in același timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-științifice în scopuri pașnice, progresul tuturor ramurilor științei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pă­­mîntului. Sîntem bucuroși să constatăm că în această direcție un aport de deosebită însemnătate aduce acti­vitatea bogată pe care o desfășoa­ră Asociația dumneavoastră — important for de colaborare in­ternațională în domeniul științe­lor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoașterea complexă a solului și stabilirea celor mai e­­ficiente mijloace de ridicare a fertilității lui, cercetările efectua­te într-o serie de probleme teo­retice și practice legate de spo­rirea producției agricole, contri­buția substanțială adusă la elabo­rarea hărții solurilor lumii, pre­cum și alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă și binemeri­tată apreciere. Cu satisfacție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu—Murgoci, membru fondator al Asociației Internaționale de Știință a Solu­lui, inițiator al primei conferințe mondiale de pedologie, savanții romîni au adus și aduc contribu­ția­­ lor la dezvoltarea­­ Asociației și la progresul științelor agricole. Lucrările Congresului și vizitele în unități industriale și agricole, în instituții de cercetare, învăță­­mînt și cultură, în orașele și sa­tele țării vor oferi prilejul cu­noașterii mai îndeaproape a ac­tivității specialiștilor și oamenilor noștri de știință din agricultură, a realizărilor obținute de poporul nostru în domeniul economiei și culturii. Impărtășindu.vă cîteva din pre­ocupările noastre în aceste dome­nii, aș dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbi­te pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii e­­conomii naționale, a pus conco­mitent în centrul atenției sale dezvoltarea agriculturii și crește­rea producției agricole, ca una dinn principalele sarcini ale con­strucției economice. Romînia își asigură din producția proprie hrana populației, aprovizionarea industriei cu materii prime agri­cole și disponibilități pentru ex­port. In țara noastră, agricultura, re­organizată pe baze noi, este ori­entată pe calea dezvoltării ei in­tensive și multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne și a cuceririlor științei, concentra­­rii producției în unități speciali­zate, cu înaltă productivitate și eficiență economică — proces în cursul căruia se va realiza trans­formarea treptată a producției a­­gricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucră­rilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigații­lor, folosirea semințelor de soiuri și hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispu­nem pentru a făuri o agricultu­ră modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundență de produse­­ agricole. Un obiect de permanentă pre­ocupare pentru specialiștii și or­­ganele noastre agricole îl consti­tuie utilizarea rațională a fondu­lui funciar, ridicarea fertilității și a capacității lui de producție, stăvilirea și combaterea eroziunii solului, terasările și plantațiile masive pe terenurile supuse aces­tui proces, valorificarea solurilor nisipoase și a celor sărăturate, a­­ducerea în circuitul agricol prin îndiguiri și desecări a pămînturi­­lor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvol­tării agriculturii au solicitat și solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialiști de toate categoriile și perfecțio­narea continuă a cunoștințelor lor profesionale, pentru asigura­rea celor mai favorabile condiții de activitate științifică, pentru îmbunătățirea conducerii cercetă­rilor și legarea cit mai strînsă a științei agricole de practică. Stimați oaspeți, prieteni, Munca și preocupările dv., pre­țioasa activitate pe care o desfă­șurați se bucură de o înaltă con­siderație slujind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menține­rea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pa­ce, depune eforturi neslăbite pen­tru Statornicirea unei păci trai­nice în lume,­ salută și sprijină contactele dintre oamenii de știin­ță din toate țările,, ca factor de întărire a colaborării internațio­nale, de cunoaștere și apropiere între popoare, de îmbogățire a te­zaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (A­­plauze). îmi exprim convingerea că lu­crările acestui Congres, care se desfășoară sub lozinca „Pline și pace", vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare interna­țională, vor sluji cauza plină de măreție a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia popoare­lor! Urez Congresului dumneavoas­­tră cel mai deplin succes! (Aplau­ze puternice). Cozmeanu Vasile, mecanizator în brigada de tractoare nr 2 a S.M.T. Independența, executînd pregătirea terenului la G. A. C. Independența. Pe scurt . După cum ne comunică tova­ I­rășul Emanoil Petru, tinerii de­­ la fabrica de ciment din Cer­­­­navoda, mobilizați de către or­­­­ganizația U. T. M. au pornit­­ o largă acțiune de strîngere a­­ fierului vechi. Pînă acum ei au­­ reușit să stringă cantitatea de­­ 28 tone de fier vechi. In aceas­­­­tă acțiune s.au evidențiat Ma­­rin Nițulescu, Marin Răceanu,­­ Radu Dumitru, Roșu Paul și al­­­­ții. • încă de pe acum colectiviștii din satul Dunărea, raionul Med­gidia, au reparat și curățat 35 butoaie din cele 54 pe care gos­podăria le folosește în campania de vinificație, evidențiindu-se Pantilie Dobrescu, Dumitru Stoi­ca, Aurel Leța, Panait Lică și bri­gadierul Ion Dumitrache, candi­­dat de partid. (De la STAN ZAM,­FIR, coresp.).

Next