Dobrogea Nouă, august 1966 (Anul 19, nr. 5591-5615)

1966-08-02 / nr. 5591

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚT­VA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XIX nr. 5591 Marți 2 august 1966 4 pagini 25 bani Harnicul colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni de la I.M.U. Medgidia a livrat de la începutul anului și pînă în pre­zent peste 1.150 prese de balotat paie agriculturii noastre socia­liste. în foto, se fac ultimele pregătiri unui nou lot pentru a fi expediat. Telegramă * _____________________ Tovarășului JUMJRAGHIIN ȚENDENBAL prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole UI­AN­BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane și materiale provocate de inundațiile care au avut loc în orașul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, guvernului și poporu­lui frate mongol cea mai sinceră compasiune din partea între­gului popor român și a noastră personal. Vă rugăm să transmiteți condoleanțele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamități. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Citiți în pag. a IV-A VEȘTI DIN ȚĂRILE SOCIALISTE CONVORBIRI ÎNTRE DELEGAȚIA P. C. ROMÂN ȘI DELEGAȚIA P. C. DIN DANEMARCA In ziua de 1 august, la Eforie-Nord, au început convorbirile între delegația Partidului Comunist Român și delegația Partidului Comunist din Dane­marca, care face o vizită în Republica Socialistă România. Din partea C.C. al P.C.R. la convorbiri au parti­cipat tovarășii: Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Co­munist din Danemarca au luat parte tovarășii: Knud Jespersen, președintele P. C. din Danemarca, Poul Emanuel, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P. C. din Danemarca, Jorgen Jensen, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P. C. din Danemarca. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Seara, tovarășul Nicolae masă în cinstea delegației din Danemarca. Ceaușescu a oferit o Partidului Comunist (Agerpres) ProWivitate sporită MIC ANCHETĂ DOUĂ ZILE PE TRASEELE I.T.C. Timp de două zile, redacția ziarului nostru a organizat un raid-anchetă pe traseele de­servite de autobuzele și tro­leibuzele I.T.C., pentru a ve­dea cum se asigură transpor­tul populației la locul de pro­ducție, acum, în perioada se­zonului de vară. Desigur că a­­cest raid-anchetă a fost deter­minat și de faptul că la redac­ție sosesc zilnic scrisori în care cititorii ne aduc la cunoștință unele neajunsuri din activita­tea I.T.C. Mergînd pe urmele acestor sesizări, am constatat că multe dintre ele sînt ade­vărate și că ar trebui să stea la baza viitoarelor măsuri ce vor fi luate de colectivul de muncă al acestei întreprin­deri. Dar, ca să nu mai lun­­gim vorba, să dăm curs eve­nimentelor. Dimineața, pe tra­seele I.T.C. Ne-am­ notat în carnet bune și rele și le vom reda în ordinea notației noas­tre. Lipsuri care se repetă ora 5,15. Pe linia nr. 23 nu se vede nici un troleibuz care să meargă spre gară, în sta­țiile de troleibuz, pe această arteră principală a orașului, sunt numeroși călători care se grăbesc pentru a prinde tre­nul. Prin fața călătorilor trec totuși cu nepăsare autobuzele de pe liniile 2, 5, 7, 10 care se îndreaptă spre capetele de linie. Din convoiul de autobuze care trec prin fața călătorilor iată că, la ora 5,30, autobuzul nr. 52.474, condus de șoferul Nicolae Decu, se oprește în fiecare stație și „culege“ pe toți pasagerii. De ce niciunul din cele 30 de autobuze care au trecut mai înainte nu s-a oprit pentru a lua călătorii , în definitiv, și așa, cînd au ajuns la gară (mașinile de pe traseele 2 și 10), stăteau înco­lonate, așteptînd să intre în cursă conform itinera­riului. Deci, nu exista nici o grabă. Tot de la gară, pleacă în cursă și autobuzele nr. 12. Nu ne putem da însă seama ce fel de grafic au cele 12 autobuze de pe acest traseu, deoarece, chiar și în orele de vîrf (5,30- 7,30), la ambele capete de li­nie, se găsesc în permanență cite 3-4 autobuze. De aseme­nea, ne punem întrebarea: de ce la trenul de 5,18 nu se află nici un troleibuz pe linia 23, la gară, pînă la ora 5,30 ? La această oră trebuie să mențio­năm că pe linia 22 circula din 3 în 3 minute cite un tro­leibuz. Se poate și bine să ne deplasăm acum spre altă linie, o linie tot la fel de aglomerată ca și 4, 23 și 14. Este vorba de traseul autobu­zului 7. Despre felul în care circulă acest autobuz am mai scris și cu alte prilejuri, și se vede treaba că, în sfîrșit, cel puțin în ziua în care am fost noi, lucrurile au luat o întor­sătură spre bine, într-adevăr, între 6,30 și 7,30, oră de vîrf, cînd autobuzele sunt supra­solicitate de cei care merg la serviciu in zona industrială Pa­las, totul a decurs normal. Dis­pecerul de serviciu de la cap de linie a eșalonat în așa fel autobuzele incit, la fiecare 2-3 minute, de la cap de linie, din fața Fabricii de celuloză și hîr­­tie Palas, pornea pe linie un autobuz. Dovada bunei organi­zări a circulației autobuzelor o constituia faptul că, de la un capăt la altul, pe tot traseul liniei 7, nu exista nici o stație aglomerată. Totodată, spre de­osebire de alte dați, cînd la cap de linii se strîngeau 5—6 mașini, fără nici o justificare, de data aceasta, la cap de linie Palas, cit și la stația finală de la Cazino, nu exista nici o mașină staționată. Sosirea u­­nui autobuz la cap de linie co­incidea exact cu pornirea și in­trarea pe traseu a autobuzului sosit anterior. Situația consta­tată cu ocazia raidului dove­dește cu prisosință că, atunci cînd se iau măsuri și există preocupare față de buna diri­jare a autobuzelor, se pot e­­vita deficiențele și treaba mer­ge mai bine. Este de dorit ca situația să fie reglementată pe toate traseele I.T.C.-ului, ast­fel nicit să nu mai existe re­clamații asupra modului defec­tuos de circulație a autobuze­lor sau troleibuzelor, așa cum încă se mai întîlnește pe anu­mite trasee principale, mai ales în orele de vîrf. Linia 4. Dimineața la cap de linie, în fața „chioșcului", unde își are biroul dispecerul Ale­xandru Bucur, stau nu mai pu­țin de 7 mașini : 52.392, 51.707, 52.681, 52.684, 52.682, 31­ 893 și 31­ 944 care era defectă, în sta­ții, ca de obicei, aglomerație. Dar, dispecerul, cu inimă de mamă, le ținea acolo, ca nu cumva să rămînă singur și să se plictisească. La un moment dat, văzînd el că vin autobuze mereu, s-a hotărît să trimită un lot pe traseu, dar nu în mod eșalonat, ci în coloană. Și uite așa, în decurs de 5 minute (de la 6,30 pînă la 6,35) au plecat 5 autobuze. Și dacă grămadă le-a trimis, grămadă au mers. Fiindcă nu aveau pasageri, tre­cea cînd unul înainte, cînd al­tul, de parcă ar fi fost la con­curs, între timp, dinspre oraș nu venea nici unul. Au trecut 10 minute, 20: 30 și, în sfîrșit, iată că sosesc 5 autobuze. Tot în coloană. Putea însă să scrie dispecerul că au venit grămadă toate ? Avea el inima asta să (Continuare în pag. a II-a) prețuri de cost reduse în ultimul timp, pe lîngă cultura cerealelor, s-a accen­tuat și mai mult profilul zoo­tehnic, ca ramură secundară a gospodăriei agricole de stat Ciocîrlia, raionul Medgidia. Rezultatele obținute în acest an în creșterea productivității animalelor și reducerea prețu­lui de cost al produselor, de­monstrează convingător efica­citatea măsurilor luate de par­tid în vederea concentrării și specializării producției. Despre cîteva din aceste rezultate ne-a vorbit recent tov. ing. T. Po­­pescu, directorul gospodăriei de stat. — Urmarea firească a con­centrării efectivului de vaci, măsură care a fost însoțită de altele privind creșterea gradu­lui de mecanizare a unor lu­crări, a fost aceea că produc­ția medie de lapte a crescut iar prețul de cost al laptelui a fost redus. Gospodăria noas­tră are în prezent 804 vaci și a realizat pînă acum peste 1.600 litri lapte pe cap de vacă. Pla­nul anual îl vom realiza în mai puțin de 11 luni, ținînd seama că în prezent se obțin zilnic cîte 9,3 litri lapte de la fiecare vacă. Trebuie să spun că planul producției marfă a fost depășit cu peste 1.200 dl lapte, iar prețul de cost a fost redus cu 10 bani la fiecare li­tru. — Cum au fost posibile aceste realizări? — Consiliul G.A.S. a acordat în acest an o atenție mai mare asigurării bazei furajere. O atenție deosebită s-a acor­dat evidenței zilnice a pro­ducției, controlului gestației și îndeplinirii întocmai a pla­nurilor de munte și­ fătări. A­­ceste planuri au fost defalcate pe brigăzi și urmărite zilnic N. CONSTANTIN (Continuare în pag. a Hl-a) Întoarcerea delegației GUVERNAMENTALE ROMÂNE DIN TURCIA Duminică s-a înapoiat în Ca­pitală, venind din Ankara, dele­gația guvernamentală condusă de președintele română Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­­ghe Maurer, care, la invitația președintelui Consiliului de Mi­niștri al Republicii Turcia, Sü­leyman Demirel, a făcut o vizită în această țară. La sosire pe aeroportul Bănea­­sa, delegația a fost salutată de tovarășii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeț, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, de membri ai guver­nului. Au fost de față Argun Coban, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Turciei la Bucu­rești, și membri ai ambasadei. Vizita în Danemarca a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România La invitația guvernului danez, președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Dane­marca, în a doua jumătate a lunii august a.c. DELEGAȚIA P. C. DIN DANEMARCA VIZITEAZĂ DOBROGEA Continuîndu-și vizita în țara noastră, delegația Partidului Co­munist din Danemarca, condusă de tovarășul Knud Jespersen, președintele Partidului Comunist din Danemarca, a sosit luni în regiunea Dobrogea. Delegația este însoțită de tovarășa Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. Pe aeroportul din Constanța, oaspeții au fost întîmpinați de Constantin Mîndreanu, membru supleant al C.C. al P.C.R. prim­­secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R., Ion Popa, vicepreședinte al Sfatului popu­lar al orașului Constanța, Zinca Țuțuianu, vicepreședintă a Co­mitetului regional al femeilor, de activiști de partid; în cursul dimineții, membrii delegației au vizitat stațiuni de pe litoral și orașul Constanța. (Agerpres) Sărbătoarea folclorului românesc Bravo, olteni! Duminică, în trei stațiuni ale litora­lului, la Eforie-Sud Mamaia, și Te­­chirghiol, a început desfășurarea celei de-a treia ediții a Festivalului cînte­­cului, dansului și portului popular românesc. Au avut cuvîntul ansam­blurile folclorice ale regiunilor Maramureș Oltenia, și Do­brogea. La Mamaia, pe scena teatrului de vară, în fața unui număr mare de­spectatori, în majo­ritate oaspeți de peste hotare, s-a prezentat la rampă Ansamblul folcloric de amatori „Alune­­lul“ al Sfatului popular regional Oltenia, cu specta­colul „Pe-o crengu­ță de tufan“. Reprezentanții ce­lor peste 45.000 de artiști numără amatori, cîți regiunea Oltenia, nepoți strănepoți ai geniu­și­lui românesc, si­tuat la culme uni­versală — Constan­tin Brâncuși, au a­­dus în scenă, pe coarde de instru­ment, în voce și în dans, minunatele „păsări măiastre“ desprinse din avin­­tatul zbor al „Co­loanei fără sfîrșit“, chintesența geniu­lui poporului nos­tru care este folclo­rul, spiritualitatea cu adinci rădăcini în strămoșeasca glie. A uimit spectatorii virtuozitatea fluie­­rașului Mitu Cioba­­nu, a lui Nicolae Pleșa, la un instru­ment de proveniență pur oltenească, nn­ I. DRAGANESCU (Continuare în pag. a II-a) LITORALUL, sub sărutul soarelui Mijlocul calendaristic al se­zonului de vară pe litoral con­semnează și cea mai ridicată densitate a populației din sta­țiunile de aici. Bogatul regim de lumină și căldură adună zilnic, pe plajă, mii și mii de oameni din toate colțurile țării și turiști străini de pe toate meridianele globului. Casele de odihnă, vilele și hotelurile, cantinele și restaurantele, func­ționează cu întreaga capacita­te. Zilele vîrfului de sezon pe litoral găsesc în stațiuni circa 40.000 de oaspeți — în afara altor mii de tineri aflați în ta­berele de școlari și studenți și în afara turiștilor veniți aici în mod neorganizat. Dimineața, toate drumurile duc către plajă. De întîrzii, cu greu mai găsești un „loc" pen­tru întinderea cearșafului. Mai apoi, cînd soarele își trimite neîndurător săgețile­ i de arși­ță, talazurile pestrițe de cos­tume și graiuri se îndreaptă spre apa înviorătoare a mării din carnetul reporterului sau își caută adăpost sub um­brele și corturi, în timp ce chioșcurile cu răcoritoare sunt luate cu asalt. Vremea prin­sului prilejuiește un proces in­vers de mișcare: după orele de zbenguială în condițiile sănă­toase, fortifiante, ale naturii înconjurătoare, masa copioasă, servită într-o atmosferă îmbie­toare, ca și odihna din came­rele răcoroase, sunt binevenite. Seara, locurile cele mai frec­ventate devin parcurile, faleze­le, muzeele, cluburile, teatrele de vară, cinematografele. Lo­curile de parcare a motocicle­telor și autoturismelor oferă aspectul unui uriaș mozaic de mărci, modele și culori, cu nu­mere și inițiale ale tuturor re­giunilor țării și ale multor țări străine. Și în actualul sezon, ca de fiecare dată, litoralul oferă oaspeților săi, o dată cu săru­­ t. SIMION (Continuare în pag. a IlI-a) Pregătim recolta anului viitor Operativa arăturilor văzută de un optimist în sfîrșit, cu arăturile de vară nu mai avem probleme. Ele vor fi terminate, sigur, cu mult înainte de data stabilită, chiar dacă pînă acum, la în­ceputul lui august, în unele raioane, arăturile au fost exe­cutate doar pe 23 la sută — Macin și 35 la sută­­— Adam­clisi, din suprafață. Cea mai bună dovadă că lucrurile sunt așa și nu altfel, este viteza re­alizată la arături în zilele de 28 — 30 iulie, care, pe regiu­ne, a fost de 141 la sută. Pînă și în cooperativele agricole din raioanele amintite, care au arat cele mai mici suprafețe, viteza planificată a fost depă­șită cu 7 și respectiv 11 la su­tă, în gospodăriile agricole de stat, de asemenea, executarea arăturilor în cel mai scurt timp nu mai constituie o pro­blemă, viteza planificată fiind realizată, pe total trusturi, în proporție de 129 la sută. Aici avem totuși ceva neclar, dar care în nici un caz nu poate alunga optimismul cu privire la ritmul ireproșabil în care se execută arăturile. Este vorba de faptul că în gospo­dăriile de stat din Trustul Constanța, care în perioada respectivă au realizat viteza planificată doar în proporție de 98,6 la sută, arăturile au fost executate pe 47,2 la sută din plan, față de 44 la sută în Trustul Medgidia și 34 la sută în Trustul Tulcea, în care s-a depășit viteza de lucru plani­ficată cu 60 și respectiv 62 la sută. Această „neconcordan­­ță“ între cifre ar putea fi pusă doar pe seama tovarășilor din Trustul Constanța care, pro­babil, au făcut „greșeala“ să stabilească o viteză cât mai apropiată de realitate. Un ochi mai „analitic“ ar face, poate, și alte aprecieri cu privire la executarea arături­ I. G. (Continuare în pag. a III-a)

Next