Dobrogea Nouă, noiembrie 1966 (Anul 19, nr. 5668-5693)

1966-11-01 / nr. 5668

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XIX nr. 5668 Marți 1 noiembrie 1966 4 pagini 25 bani Pe comunistul Nicul Ion, scafandru de la D.N.M. Con­stanța, l-am rugat să-mi acorde un minut pentru a imortaliza pe peliculă momentul pregătirii sale spre a coborî în adîncul mării. Conferința Asociației studenților din Institutul pedagogic de 3 ani din Constanța Retrospectivă și sarcini sporite De curînd, a avut loc confe­rința Asociației studenților din Institutul pedagogic de 3 ani Constanța, cu care prilej a fost analizată activitatea consiliului pe parcursul ultimilor doi ani. Totodată, conferința a consti­tuit un prilej de stabilire a unui plan de activitate în lumina sar­cinilor trasate de Partidul Co­munist Român U.R.S.R.-ului. La dezbaterile conferinței, au fost prezenți tov. Alexandru Bu­­ciu — șeful secției învățămînt, știință și cultură a Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. — și tov. Popescu Băran Dinu, vi­cepreședinte al Consiliului Uniu­nii Asociațiilor Studenților din România. Din raportul de activitate al consiliului A.S. din Institutul pedagogic de 3 ani din Constan­ța — prezentat de tov. Nestor Ignat, președintele acestuia — s-a desprins contribuția adusă de Asociația studenților și de cele 5 comisii afiliate la ridicarea ni­velului profesional al studenți­lor, la formarea — în rîndurile lor — a unor concepții sănătoa­se despre viață și muncă, la or­ganizarea în mod plăcut ș­i u­­til a timpului lor liber. Sub con­ducerea organizației de partid și cu sprijinul organizației U.T.C., consiliul A.S. a reușit să-și fixe­ze în centrul preocupărilor sale întărirea continuă a disciplinei universitare, factor esențial pen­tru buna desfășurare a procesu­lui de învățămînt și condiție de bază în antrenarea studenților la o bună pregătire profesiona­lă. în acest sens, roadele preo­cupării s-au vădit în creșterea procentului de note peste 7 (72,9 la sută), precum și în creșterea numărului de studenți cu rezul­tate foarte bune în activitate. E. VASILIU (Continuare in pag. a IlI-a) 800 de ani de la nașterea poetului gruzin Șota Rustaveli în cadrul marilor aniversări culturale recomandate de Con­siliul Mondial al Păcii, Comi­tetul regional de­ luptă pentru pace și Comitetul pentru cul­tură și artă al orașului Con­stanța au organizat, recent, la clubul S.N.C., conferința con­sacrată împlinirii a 800 de ani de la nașterea marelui poet gruzin Șota Rustaveli. Despre viața și opera poetu­lui a vorbit tov. Trăiau Simu­la, asistent la Institutul peda­gogic de 3 ani din Constanța, în încheiere, numerosului pu­blic prezent i-a fost oferită proiecția filmului artistic gru­zin „Iolantha“. I­I­I I II I S­I I­I­I I Plecarea spre Tirana a delegației Comitetului Central al Partidului Comunist Român Luni dimineața, a plecat spre Tirana delegația Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, condusă de Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care va parti­cipa la lucrările V-Iea Congres al celui de-al Partidului Muncii din Albania. Sosirea în aceeași zi delegația Par­tidului Comunist Român a so­sit la Tirana. La aeroport a fost întîmpinată de tov. Rita Marko. Politic și membru al Biroului C.C. al Partidului Muncii din Albania, Pilo Pe­­risteri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Par­­ la Tirana tidlului Muncii din Albania, de membri ai C.C. ai Partidului Muncii din Albania. Au fost de față Manole Bodnăraș, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România la Tirana, membri ai Ambasadei, precum și șefi ai unor misiuni diplomatice ale țărilor socia­liste la Tirana. (Agerpres) PRODUCTIVITATEA MUNCII. IN CONTINUĂ CREȘTERE în Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român se subliniază: „In cursul planului cincinal, se va acorda în continuare o atenție deosebi­tă­ creșterii în ritm susținut a productivității muncii în toate ramurile producției materiale — condiție de­ bază a ridicării ni­velului de trai al oamenilor mun­cii“. Muncitorii, inginerii și teh­nicienii de la Uzina de super­­fosfați și acid sulfuric din Nă­vodari, sub îndrumarea comite­tului de partid, muncesc cu en­tuziasm pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de par­tid în domeniul creșterii pro­­­ductivității muncii. Astfel, ca re­zultat al măsurilor luate în di­recția îmbunătățirii organizării procesului de producție, urmări­rii și respectării întocmai a pa­rametrilor tehnologici, obiectivelor cuprinse în aplicării planul M.T.O. • și antrenării muncitori­lor, inginerilor și tehnicienilor în întrecerea socialistă, colectivul nostru de muncă a avut posibi­litatea să înregistreze în perioa­da ce a trecut din primul an al planului cincinal noi succese pe linia creșterii productivității muncii. De pildă, în cele 10 luni expirate din acest an, producti­vitatea muncii a crescut cu 3,7 la sută față de sarcina planifi­cată. La obținerea rezultatelor amin­tite, o contribuție de seamă a a­­dus-o colectivul de ingineri, eco­nomiști și maiștri constituit pe uzină, care a studiat în fiecare sector de muncă problemele le­gate de organizarea științifică a producției pentru descoperirea și valorificarea de noi rezerve in­terne, pentru utilizarea intensi­vă și extensivă, pe o treaptă su­perioară a capacităților de pro­ducție. Datorită propunerilor fă­cute de acest colectiv s-a asigu­rat în mod științific necesarul de personal care deservește insta­lațiile. De asemenea, din fonduri de mică mecanizare, s-au executat 2 electrofiltre umede, la secție de acid sulfuric pentru purifi­carea gazelor de bioxid­ de sulf, în scopul eliminării efectului de coroziune în sistem și asigurării funcționării continue a grupului de contact cu eficiență sporită în creșterea productivității muncii. Astfel, numai prin punerea în funcțiune a electrofiltrelor pro­ducția de acid sulfuric a crescut cu 5 tone în 24 de ore. S-au me­canizat operațiile de manipulare a serpentinelor de la recupera­toarele de căldură la linia nr. 2 de acid sulfuric, ceea ce a per­mis reducerea timpului de ma­nipulare a serpentinelor cu 7 ore. începînd cu acest an, descăr­carea piritei din vagoanele des­coperite se efectuează cu ajuto­rul podului rulant din hala de pirită în proporție de 50—­60 la sută, măsură ce a permis­­­reș­­terea productivității muncii cu 50 la sută la această operație. O altă măsură cu eficiență ma­re în creșterea muncii constă în productivității asigurarea a­­sistenței tehnice corespunzătoare în schimburile II și III, concre­­tizîndu-se prin reducerea simți­toare a opririlor accidentale și aducerea producției din aceste schimburi la nivelul primului schimb. De un real folos în creș­terea productivității muncii s-au dovedit cursurile de ridicare a nivelului profesional al munci­torilor, cursuri care au fost frec­ventate de 370 muncitori. La realizările privind crește­rea productivității muncii un rol important îl are și organizarea în mai bune condiții a întrece­rii socialiste, la care participă 1.340 de salariați, din care peste 100 de tovarăși se mențin lună de lună evidențiați în întrecerea socialistă. Din rîndul muncitori­lor și maiștrilor care s-au­­ men­ținut evidențiați în întrecerea socialistă de la începutul anului și pînă acum amintim pe opera­torii chimiști Anghel Popescu, Marin Gramatică, lăcătușul Roșea, maiștrii Ion Buricel, Ion P. Hanganu și alții. Luând în continuare noi mă­suri tehnico-organizatorice și mergând pe linia generalizării experienței dobîndite, colectivul nostru de muncă, sub îndruma­rea comitetului de partid, este hotărît ca și pe viitor să nu-și precupețească eforturile pentru a obține noi succese privind creșterea în ritm susținut a pro­ductivității muncii. Gh. VASILE, șeful serviciului organizarea muncii la U.S.A.S. Năvodari COMPLEXUL COMERCIAL TOMIS 1 DIN CONSTANȚA Foto : G. PAPAGHEORGHE DEZBATEREA PROIECTULUI LEGII PENSIILOR Sprijinim prin muncă măsurile luate de partid Proiectul de lege privind a­­cordarea pensiilor de asigurări sociale de stat și a pensiei su­plimentare, a stîrnit în rîndul oamenilor muncii un viu inte­res. La adunarea activului sin­dical în cadrul sindicatului în­­vățămîntului din orașul Tul­­cea, cadrele didactice și pen­sionarii din rîndul acestora, și-au exprimat sentimentul de bucurie și satisfacție față de grija partidului pentru asigu­rarea unor bătrîneți fără griji. pe Discuțiile care au avut loc marginea proiectului de lege au scos în evidență ade­ziunea cadrelor didactice față de măsurile elaborate de par­tid și guvern, hotărîrea lor de a munci mai bine pentru ridi­carea conținutului procesului instructiv-educativ, însuflețit­ de proiectul legii pensiilor, profesorul Gilcă Ni­­colae spunea : „Cînd voi îm­plini 62 de ani și va trebui să ieși la pensie, voi avea un sta­giu de 35 de ani de activitate la catedră. Cei 35 de ani de muncă în învățământ îmi aduc o deo­sebită satisfacție ; ei înseamnă 35 de serii de elevi cărora le-am împărtășit din cunoștin­țele mele. Proiectul legii pen­siilor pe care îl dezbatem a­­cum are o deosebită semnifi­cație socială. De aceea, pentru noi toți acesta este un imbold în muncă“. în cuvîntul său, învățătorul Nicolau Ion a arătat printre E. NICOLAEV (Continuare în pag. a IlI-a) Vizitele primului ministru iranian Amir Abbas Hoveida In regiunea Dobrogea CONSTANȚA. (De la trimișii speciali Agerpres M. Moarcăș, S. Lucian). Duminică dimineața, primul ministru al Iranului, Amir Ab­bas Hoveida,­ și soția, împreună cu persoanele oficiale iraniene care îi însoțesc, au plecat într-o călătorie prin țară. La gara Băneasa, premierul iranian a fost condus de Roman Moldovan, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, George Ma­­covescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, și de alte per­soane oficiale, împreună cu înaltul oaspete au plecat Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Dionisie Ionescu, ambasador, di­rectorul protocolului M.A.E., Va­lentin Vlad, însărcinat cu afaceri ad-interim al României la Tehe­ran, precum și Ahmad Eghbal, ambasadorul Iranului la Bucu­rești. In drum spre Constanța, oas­peții au făcut un popas în gara Jegălia, unde au fost vizitate si­lozurile construite aici în ultimii ani. Constantin Doncea, preșe­dintele Comitetului de Stat pen­tru Valorificarea Produselor A­­gricole, și Nicolae Ionescu, vice­președinte al Consiliului Supe­rior al Agriculturii, precum și conducători ai organelor locale de stat au salutat pe oaspeți. Premierul iranian a primit ample explicații cu privire la modul de prelucrare, condiționa­re și depozitare a cerealelor în aceste silozuri, care sunt dintre cele mai mari din țară. Dl. Ho­veida și-a exprimat dorința unei cooperări între specialiști români și iranieni în vederea construirii unor silozuri asemănătoare, de mare capacitate, în Iran. La amiază, oaspeții iranieni au sosit la Constanța, în gara ora­șului, unde erau arborate drape­lele celor două țări, premierul iranian și persoanele care îl în­soțesc au fost salutați de Petre Nicolae, președintele sfatului popular al orașului, și de alți re­prezentanți ai organelor locale de stat. Coloana mașinilor oficiale, străbătînd centrul orașului Con­stanța, s-a îndreptat spre Ma­maia, în fața machetei stațiunii, amplasată în holul hotelului „Parc“, oaspeților li s-a vorbit despre dezvoltarea litoralului ro­mânesc. Premierul iranian și so­ția sa au felicitat călduros «pe arhitecți pentru concepția mo­dernă a construcțiilor, pentru planurile­ lor de viitor, în continuare, a fost vizitat Muzeul arheologic din Constanța. Dl. Hoverda a semnat în cartea de onoare a muzeului, exprimîn­­du-și admirația pentru bogăția și valoarea exponatelor, pentru grija cu care sânt conservate a­­ceste vestigii ale trecutului. După un popas făcut în sta­țiunea Eforie-Nord, seara pre­mierul iranian și soția sa au luat parte la un dineu oferit în o­­noarea lor, la Cazinoul din Con­stanța, de președintele sfatului popular orășenesc, în timpul di­neului, la care au participat per­soanele oficiale iraniene și ro­mâne ce însoțesc pe oaspeți, ca și reprezentanți ai vieții publice constănțene, Petre Nicolae și A­­mir Abbas Hoveida au rostit toasturi, în cursul nopții oaspeții ira­nieni au plecat cu trenul special spre Cluj. In regiunea Cluj CLUJ 31. — De la trimișii speciali M. Moarcăș și N. Po­­povici, în continuarea vizitei pe care o fac prin țară, primul mi­nistru al Iranului, Amir Abbas Hoveida și soția, împreună cu persoanele care îi însoțesc au sosit luni dimineața la Cluj, în gara orașului, oaspeții au fost salutați cordial de președin­tele Sfatului popular regional Cluj, Clement Rusu, de preșe­dintele Sfatului popular orășe­nesc, Gh. Lăpădean, și alte per­soane oficiale locale. In cursul dimineții a avut loc în aula Universității „Babeș- Bolyai“ solemnitatea conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al universității clujene ,premie­rului Amir Abbas Hoveida. La ceremonie au luat parte acad. Ștefan Bălan , ministrul învățământului, Vasile Gliga, ad­junct externe, al ministrului afacerilor acad. Șerban Țițeica, vicepreședinte al Academiei, membrii Consiliului științific al universității, decani, profesori u­­niversitari și alți membri ai cor­pului didactic, studenți, repre­zentanți ai presei. Au participat, de asemenea, persoanele oficiale care însoțesc pe înaltul oaspete. Salutînd pe premierul iranian, acad. C. Daicoviciu, rectorul U­­niversității „Babeș-Bolyai“ a re­levat personalitatea omului de stat iranian, căruia Consiliul (Continuare în pag. a IlI-a) Sosirea in Capitală a unei delegații economice guvernamentale iraniene Luni după-amiază a sosit în capitală delegația economică gu­vernamentală iraniană, condusă de Ali Naghi Alikhani, ministrul economiei al Iranului. Din dele­gație fac parte Safi Assia, pre­ședintele Organizației planului, R. S. Teherani, ministru adjunct al Economiei Iranului, consilieri și experți. La sosire, pe aeroportul Bă­neasa, oaspeții au fost salutați de Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior, Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Mau­­riciu Novac, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planifi­cării, reprezentanți ai conduce­rii unor ministere. (Agerpres) Cînd Povestea pe care vrem s-o a­­ducem la cunoștință a început cu doi ani în urmă cînd, la G.A.S. Băneasa, au fost instalați directorul, Dragoș Spînu, și in­­ginerul-șef, Ion Țîrdea. Măsura s-a bazat­ pe următoarele rațio­namente: ambii sînt ingineri, sînt tineri și, mai mult, au con­simțit fiecare să pună în apli­care cunoștințele asimilate în cei 5 ani de studii și în alții de ex­periență practică, să muncească pentru rentabilizarea gospodă­riei. După doi ani, timp în care Comitetul raional de partid, Trustul gostat Constanța și alte organe i-au ajutat, i-au împins de la spate, ba cu o vorbă bună și cu sfaturi, ba cu mustrări și sancțiuni, s-a ajuns la ultima măsură — scoaterea din funcție, retrogradarea și mutarea disci­plinară a celor doi specialiști. Desigur, faptul ar fi trecut neobservat, s-ar fi dat pe sea­ma lipsei unor calități organi­zatorice ale celor doi, dacă cei­lalți doi tineri specialiști care au venit în locul lor s-ar fi mul­țumit cu luarea în primire a posturilor și cu repetarea for­mală a angajamentelor pe care colegii lor și le luaseră cu doi ani în urmă. S-a dovedit însă că foștilor conducători nu le-a lip­sit numai simțul organizatoric, ci și alte simțuri și, îndeosebi, acea scînteie de pasiune care germi­nează în fiecare specialist, în fie­care meșteșugar, pentru profe­sia aleasă. Am văzut zilele trecute po­rumbul cules cu o lună înainte și aruncat pe cîmp, acoperit­complet cu pămînt de șoareci, am văzut lanul de porumb necu­­les încă și prășit doar pe la ca­pete, iar în interior plin de bă­lării cu­ omul de mari, l-am vă­zut pe inginerul Ion Zulini, noul director, peste măsură de mîh­­nit în fața acestui spectacol de­zolant și m-am­ gîndit la urmă­torul fapt. Dumneata, tovarășe Dragoș Spînu, te-ai grăbit să pleci, fără să uiți nimic din ceea ce îți aparținea. Dar porumbul lăsat pradă pe cîmp, al cui era? La care din cursurile facultății absolvite s-au predat lecții care să arate că porumbul trebuie prășit numai 10—15 m pe lingă drum? Așa de repede și de superficial (oare e vorba aici numai de superficialitate?) ați predat situația, cu gîndul să ple­cați cit mai repede, dumneata și inginerul Ion Țîrdea, incit­ați... „omis“ să spuneți că nu s-au se­mănat 2.100 ha de grîu din pla­nul de 2.550 ha, ci numai 1.600 ha, ați uitat să spuneți că, la fel ca și în anul trecut, griul s-a se­mănat în condiții proaste, netra- N. CONSTANTIN (Continuare în pag. a II-a) îți ba fi joc de meserie Curs»vii. 2Eilev întâlnire cu patria Așteptări, emoții, bucurii... Un zbor cu avionul peste a­­proape jumătate din sfera te­restră — România — Japo­nia — și iată momentul palpi­tant al întîlnirii cu patria. A­­ici, la mii de mile depărtare, cea mai tînără navă româneas­că, mineralierul „Bucegi“ de 25.400 tdw îi aștepta pe ei, cei 40 de oameni, căliți în luptă cu marea, s-o conducă în pri­mul marș spre patrie. Era o întîlnire simbolică, aureolată de bucuria unui nou succes în dezvoltarea flotei noastre ma­ritime comerciale. După o lună încheiată „Bu­cegi“ a primit duminică îmbră­țișarea fraternă a cheiurilor portului Constanța. Faptul s-a consumat simplu, consemnîn­­du-se și mai simplu pe pri­mele file ale jurnalului de bord. El capătă însă dimensi­uni și semnificații mai largi în contextul altor cîtorva fapte. „Bucegi“ este al treilea mine­ralier de mare tonaj realizat la nivelul tehnicii moderne care s-a înscris în registrele flotei noastre și a 9-a navă maritimă care a primit în 1966 botezul mării. Aceasta înseamnă spo­rirea capacității flotei comer­ciale maritime românești cu aproape 100.000 de tone în nu­mai 10 luni. In trecut fenomenul nu are comparativ ci în viitor, în vii­torul cuprins în Directivele Congresului al IX-lea al par­tidului care prevăd ca în anii cincinalului capacitatea flotei să crească cu circa 420.000 tdw. I. CIMPEANU

Next