Dobrogea Nouă, octombrie 1968 (Anul 21, nr. 6262-6288)

1968-10-01 / nr. 6262

Anul XXI nr. 6262 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Marti, 1 octombrie 1968, 4 pagini, 30 bani La baza rentabilizării producției silvice Valorificarea superioară a resurselor existente și reducerea cheltuielilor inutile în cadrul producției Inspec­toratului silvic se cheltuiesc anual cca 5.800.000 lei dar se reîncasează numai suma de 5.010.000 lei ca producție marfă vîndută. Diferența de cca 800.000 lei este o valoare care face ca la această dată unita­tea să lucreze cu pierderi, lu­cru care nu poate dăinui. în cele ce urmează am să schițez unele propuneri de re­surse care ar putea acoperi di­ferența dintre prețul de cost și producția marfă vîndută, bi­neînțeles acestea fiind jaloane pentru o analiză mult mai a­­profundată, în afară de bunu­rile materiale care sunt la ora actuală obiectul principal al planului de stat ca : fructe de pădure, produse apicole (miere, ceară, roi), răchită, semințe fo­restiere, furaje, coarne de vi­­nat, vînat viu și piei blănuri, puieți de ornament, este ab­solut necesar a se lua în stu­diu: a) extinderea de semințe forestiere, recoltelor b) ex­tinderea in cultură a trandafi­rilor în vederea valorificării lor ca floare și ca petale pentru dulceață; c) creșterea în liber­tate și în rezervații a melcilor comestibili; d) rentabilizarea activității de vinătoare prin va­lorificarea vînatului în forme superioare ca vînat viu și aren­darea de noi,suprafețe; e) re­­arendarea ocoalelor silvice prin formarea unor unități care să înlocuiască actualele brigăzi, u­­nități (sectoare) conduse de că­tre tehnicieni, precum și redu­cerea schemelor tehnico-admi­­nistrative de la unități, reduce­rea birocratismului și situații­lor de birou. O b­aliză la obiect atestă o gamă largă de rentabilizare a posibilităților a producției silvice. Recoltarea semințelor forestiere pentru export și pentru intern, de pildă, ar putea stimula în mod sub­stanțial activitatea economică prin faptul că se pot realiza ar­buști diverși: singer, corn, pă­­ducel, lemn cîinesc, cetină, săb­­­ioară în cantitate de 8.000 kg. La prețul de vînzare de 16—10 lei pe kg rezultă un beneficiu de 90.000 lei. în ultimii ani zona litoralului și împrejurimile s-au transfor­mat în parcuri cu arbori și flori. Pentru întregirea acestui decor este absolut necesar să se ia măsuri de cultivare și ex­tindere a unor frumoase specii de trandafiri care pe lingă de­cor, să poată oferi mai ales pe­tale ca materie primă pentru dulceață. în acest sens îmi per­mit să consider necesar a se cultiva în pepinierele de arbori și arbuști ornamentali: Agigea, t­orba și Mamaia circa 40.000-50.000 fire trandafiri pe an ca­re in urma valorificării ar pu­tea aduce ca venit net suma de 350.000 lei. Datorită faptului că­­ unele arborele di­n raza județului sunt populate și pot fi populate cu melci comestibili și ținindu-se seama că la această oră Insti­tutul de cercetări și experi­mentări forestiere București are temă instalată in pădurea Co­­badin din Ocolul Murfatlar, de­ ing. M­arie CUCOVEANU, șeful Inspectoratului silvic Constanța mă care oarecum promite în sensul că melcul comestibil in această zonă se poate înmulți in condiții optime, propun a se lua măsuri ca începînd cu 1969 sau 1970 să se organizeze pe scară de producție recoltarea a 5—10 tone anual care ar putea aduce un venit net de 32.000 lei. Știut fiind că pe cinci fon­duri de vinătoare G.V.S. (gos­podării vînătorești de stat) din cuprinsul județului Constanța avem la această dată un efectiv de circa 11.000 fazani și că s-ar mai putea lua măsuri de colonizare cu încă 9.000 pe alte fonduri apte, rezultă că în anul 1910—1911 vom avea u­n efectiv de peste 20.000 fa­zani, ceea ce ar permite recol­­tarea pentru livrare la export a circa 15—20 la sută din efec­tiv, adică 3.000 bucăți. Prin ex­­­­tragerea acestui procent­­ din totalul efectivelor consider că nu se vor produce perturbații in evoluția acestui vînat, ci din contră se vor putea face unele operațiuni care sunt foarte ne­cesare cunoscindu-se și faptul că fazanul din cauza supra­populării unor păduri migrează in zonele din jur, în agricultu­ră și în alte terenuri care nu sunt propice pentru înmulțirea lui din cauza dificilei probleme de combatere a dăunătorilor. Creindu-se condiții optime odată cu colonizarea fazanului se vor putea realiza sporuri și la alte categorii de vînat util ca iepuri, căpriori, îndrep­­tățindu-ne să credem că peste sarcinile de plan actuale se vor putea recolta anual circa 199 iepuri vii pentru export, care vor adăuga la venitul total va­loarea de 10.99» lei. Studiindu-se cu deosebită a­­tenție noile forme d­e organiza­re din agricultură și din alte sectoare economice, forme care corespund actualelor cuceriri pe linia producției sporite, fac propunerea ca la unitățile ex­­terioare ale Ministerului Eco­nomiei Forestiere (ocoalele sil­vice) să se facă o organizare pe sectoare, unități care să se su­prapună peste două brigăzi sil­vice (actuala organizare) coor­donate de tehnicieni silvici. Noua formă de organizare propusă consider că va mări răspunderea calitativă asupra lucrărilor ce se execută, de a­­semenea va spori tehnicitatea lor și va da autonomie depli­nă organelor ce conduc aceste lucrări întărindu-le autoritatea, diîndu-le totodată posibilit­ar­tea să-și desfășoare cunoștin­țele căpătate pe vastul cîmp al problemelor ce se pun. Făcîndu-se o centralizare a propunerilor de mai sus rezul­tă că anual vom putea realiza venituri in valoare de circa 190.000 lei, valoare care după mine ar putea acoperi pierde­rile înregistrate la această da­tă, unitatea putind să ajungă astfel, o gospodărie rentabilă a sectorului. Ca sarcină permanentă a co­mitetului de direcție, consider că trebuie să rămână studierea și găsirea altor resurse interne in vederea rentabilizării activi­tății Inspectoratului silvic Con­stanța. TELEGRAMA Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu ocazia celei de-a XIX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele poporului român și guvernului Repu­blicii Socialiste România vă transmit dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului chinez calde felicitări și urări de noi succese în construirea societății socialiste, îmi exprim convingerea că prietenia trainică dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Chineză se va întări și dezvolta în interesul popoarelor român și chinez, al cauzei socia­lismului și păcii. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România ÎN CUPRINS : • Sport • Cronică cinemato­grafică pag. a II-a • Tehnologul-șef și cercetarea științifică în I.R.S. • Cititorii vor să pri­mească la timp zia­rele Răspundeți cu promptitudine­­ pag. a Il-a TOVARĂȘUL fIKM T PRU­T PI CEAULESCU BLTMOURT, MINISTRUL INDUSTRIEI ȘI FRANȚEI M­ai Luni după amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franței, Andre Bettencourt, sosit în Ro­mânia pentru a participa­­ la deschiderea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a Jean Louis Pons, fost însoțit de ambasadorul Franței la București. La primire, care s-a desfășu­rat intr-o atmosferă cordială­ a teistat George Macovescu, prim­-­­ adjunct al ministrului afacerilor externe. Primire la Consiliul de Miniștri Președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer a primit luni după amiază pe Andre Bettencourt, ministrul in­dustriei al Franței. La primire a luat parte Vasile Guiga, adjunct al ministrului a­­facerilor externe. A fost de față Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la Bucu­rești. Azi, se deschid cursurile universitare PREGĂTIREA PUNCTE CARDINALE ÎN VIITOARELOR CADRE DIDACTICE • Ca la fiecare început de an universitar, porțile institutului nostru se deschid larg sutelor de tineri dornici să se pregă­tească pentru frumoasa profe­siune de educator. Institutul pedagogic intră acum în cel de-al optulea an al existenței sale. Chiar promoții de tineri profesori au plecat de aici spre școlile generale, unde Uluiii au început să se afir­me prin pasiunea și priceperea Cu care fac să pătrundă­­ mințile copiilor cunoștințe bo­vi­­ate și multilaterale. fiș și, an de an, institutul nost­u adaugă noi cuceriri la tezaurl­i experienței și tradiții­lor lui frumoase, el nu îmbă­­trinește niciodată. Este acesta un avantaj al oricărei institu­ții de învățămînt: să fie un tă­­rîm al tinereții fără bătrinețe. Cu fiecare nouă serie, c! pri­­­peste un nou val de tinerețe, de pasiu­ne, de entuziasm. în­ceputul de azi are însă o bo­gata semnificație. In urma unor largi dezba­teri, Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român a e­­laborat directivele în lumina cărora s-a trecut la perfecțio­narea­ organizatorică, de conți­nut și de metode, a învăță­­mîntului nostru. Invățămîntul general și-a mărit durata s-a diversificat, pentru pregă­și­tirea temeinică și justa orien­tare profesională a copiilor, in condițiile dezvoltării rapide a Prof. univ. Povel BORCEA, rector al Institutului pedagogic de 3 ani Constanța cuceririlor științifice și tehnice. Se trece treptat la cuprinderea in școală a copiilor de la vers­ta de 6 ani. în programe și manuale, numeroase capitole noi, reflectînd cuceririle prin­cipale în cercetarea științifică, au înlocuit cunoștințe peri­mate. Pe șantierele cercetării didactice, se experimentează noi metode, menite să crească eficiența muncii instructiv-e­­ducative. Numeroase­ noutăți și-au făcut loc și in viața instituțiilor de învățămînt superior. Pus in fața unei noi problematici știin­țifice, a unor responsabilități sociale sporite, determinate de revoluția științifică și tehnică actuală, învățământul superior a trecut la perfecționarea struc­turii și a formelor de activi­tate, așa tacii­­­ să­­ poată pune în bune condiții, la dispoziția tineretului studios, tot ce este mai important din fondul de informații al umanității, fond care crește intr-un ritm nemai­cunoscut în trecut. Conștient de valoarea răspun­derii sale, corpul nostru profe­soral s-a angajat cu convinge­re în acest proces de înnoire. Avînd în vedere caracterul lui numai informativ dar și formativ al întregului proces de instruire și educare, a fost organizat un sistem complex (Continuare in pag a IlI-a) TELEGRAMA Excelenței Sale ARHIEPISCOPULUI MACARIOS Președintele Republicii Cipru NICOSIA Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Cipru, vă transmit, in numele poporului român și al meu personal, calde felicitări și cele mai bune urări pentru sănătatea și fericirea personală a Exce­lenței Voastre, pentru prosperitatea poporului­­ cipriot. NICOLAE CEAUȘESCU V Prezentarea scrisorilor de acreditare președintelui Consiliului de Stat, de către ambasadorul Republicii Arabe Unite Luni, 39 septembrie 1968, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit pe ambasadorul extraordinar și ple­nipotențiar al Republicii Arabe Unite la București, Moukhtar, care și-a Moustaph a prezentat scrisorile de acreditare. Cu­ acest prilej amabasodru­ R.A.U. și președintele Consiliului de Stat au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preșe­dintele Consiliului de Stat, Ni­colae Ceaușescu, a avut o con­vorbire cordială cu ambasadorul R.A.U., Moustapha Moukhtar. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare și la con­vorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat și George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii Arabe Unite a fost însoțit de membri ai ambasadei. Prezentarea scrisorilor de acreditare președintelui Consiliului de Stat, de către ambasadorul Danemarcei l­uni, 20 septembrie 196S, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit pe ambasadorul extraordinar și ple­nipotențiar al Danemarcei la București, John Knox, care și-a prezentat scrisorile de acreditare. Cu acest prilej, ambasadorul Danemarcei și președintele Con­siliului de Stat au rostit cuvîntări După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preșe­dintei,­i Consiliului d­e Ni­colae Ceaușescu, a avut o con­vorbire cordială cu ambasadorul Danemarcei, John Knox. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare și la convorbire au participat Con­stantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, și George Ea­­covescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe. Ambasadorul Danemarcei fost însoțit de membri ai amba­a­sadei. TELEGRAMA Excelenței Sale General maior YAKUBU GOWON Șeful guvernului militar federal t . Comandant suprem al forțelor armate ; ; '­­ale Republicii Federale Nigeria LAGOS Cu prilejul zilei naționale a Republicii Federale Nigeria, in nu­mele Consiliului de Stat, al poporului român și al meu personal, adresei Excelenței Voastre­ și poporului nigerian cordiale felicitări și cele mai bune urări. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România CUM NE PETRECEM DUMINICA ? Preliminarii la discutarea unei probleme Cineva a scris, odată, despre valoarea minutului, fărîmițat în clipele lui, accentuînd nu a­­tît — sau poate chiar deloc — faptul că scurgerea inexorabilă a vieții are un capăt (gîndito­­rul era pe de-a-ntregul con­știent de limitele noastre biolo­gice), ci ideea tragismului ză­dărniciei unor momente, lipsa lor de finalitate, cheltuirea inu­tilă, de către unii oameni, a vieții. Era Baudelaire, și a fă­­cut-o cu uneltele poetului. Re­buind ideea, sociologia contem­porană s-a aplecat din ce în ce mai frecvent asupra cercetării chipului în care mase umane largi își întrebuințează timpul liber. S-a constatat că echilibrul dintre muncă și odihnă are im­plicații actinei în procesul de producție, că tulburarea aces­tui echilibru duce la­­.retrage­rea" temporară a omului din potențele sale creatoare. Și că, dimpotrivă, organizarea judi­cioasă a momentelor de destin­dere, alungarea haosului din chipul de petrecere a acestora, întăresc sănătatea psihică și fi­zică a omului, se reflectă larg în sfera creației materiale și spirituale. Din această­­ perspectivă, ne-am propus investigarea mo­dului in care cetățenii orașului Constanța își petrec ziua de o­­dihnă. 101 cetățeni ai orașului răs­pund întrebărilor noastre. Du­minică, 29 septembrie, ora 9. Am numărat de la ora 9 pina la 9:05, în punctul de la inter­secția bulevardelor Republicii Și Tomis, 445 de oameni trecînd in ambele sensuri: 247 înspre Cazino, iar 198 — către Teatrul de stat. Erau oameni tineri, în majoritate, circa 13 la sută (atu­ cit poate fi exactă o cifră in condițiile aprecierii rapide), din care, în număr absolut, 61 de copii de vîrstă școlară. Unul dintre obiectivele noastre fiind investigarea finalității ieșirii a­­cestora în oraș, determinarea scopului plimbării, ne-am adre- REPORTAJ-ANCHETA sar în acest sens, cîtorva la în­­timplare. Transcriem răspunsu­rile lor. G. PALICAR (29 ani) și ION PETROV (17 ani), lucrători la T.C.L.: „Ne-am sculat devreme. Am fost în Obor de-am văzut lui circ (asupra acestuia vom reveni mai tîrziu, nai.), apoi am ieșit pe bulevard... Nu, nu ne-am gândit să vedem un film... La club avem doar tele­vizor. Dacă ar fi fost și table, și șah, nu mai pierdeam acum vremea prin oraș“. ANTALUȚ DUMITRU, mun­citor — șantierul C.E.T.: „M-am plimbat de pe la 8 prin oraș. Am fost și prin Obor". Nu cunoaște, deși de cîteva luni în Constanța, deci„ clasica porțiu­ne dintre „Continental" și „Pes­carul“«. Ar citi ceva, dar du­minica, biblioteca șantierului e închisă". TARARACHE TANASE, elev anul I la Liceul industrial de construcții, merge la „El Do­rado"; a auzit că e bun, „cu cow-boys și bătăi... ca-n filme“. Organizația U.T.C. din liceu nu inițiază acțiuni de popularizare a spectacolelor. Cu­ privește re­comandările de lectură particu­lară, acestea s-au făcut exclu­siv in limita programei. După film, stă toată după-amiaza a­­casă. BAUBEC TURCHIAN, clasa a IV-a Școala generală nr. 12 . A văzut toate filmele, încă din cursul săptămînii. Duminica se plimbă singur prin tot orașul. Teatru de păpuși?! Oare teatru de păpuși ? ! Ce muzeu ? ! Sport?!! (N-a mai așteptat res­tul întrebărilor, a fugit). Renunțăm a mai cita cele­lalte răspunsuri. Socotim că a­­cestea sunt suficiente pentru ilustrarea unei stări de lucruri grave — neîndrumarea tineri­lor in folosirea timpului liber, lipsa de preocupare a organe­lor sindicale din întreprinderi, a organizațiilor U.T.C. și de pio­nieri în a arăta tinerilor cum să întrebuințeze, la modul con­structiv, cu profit maxim, acest imens capital de viață care este timpul liber. Există o so­ciologie a relației dintre for­marea personalității și timpul liber al copilului de vîrstă șco­lară, adolescentului și tînăru­lui. Prea ades se neglijează acest lucru. „Libera inspirație" fiecăruia riscă, fatalmente, să­­ fie haotică, de aici popularea Mihai ALEXANDRESCU (Continuare în pag. a III-a) O problemă cu implicații nebănuit de însemnate

Next