Dobrogea Nouă, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6548-6572)
1969-09-02 / nr. 6548
Anul XXII, nr. 6548 Mărfi, 2 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, UN IRAN Plecarea din Capitală Luni dimineața a părăsit Capitala, plecând spre Teheran, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, care, invitația Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și a Maiestății Sale împărăteasa Iranului, va face o vizită oficială in Iran. Președintele Consiliului de Stat este însoțit de Ilie Verdeț, primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil TEHERANG. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu, transmit: Președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie și stimă. Flori și ovații, urări de bun sosit și ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente izvorite din ascendența constantă a raporturilor prietenești dintre cele două țări și popoare, din dorința lor comună de a conlucra mai strîns și de a se cunoaște mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspirațiilor lumii contemporane de pace și cooperare. Ora 15. Avionul prezidențial, escortat din momentul intrării in spațiul aerian al Iranului de avioane cu reacție ale forțelor arDrăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, președinți ai Consiliului de viceminiștri, membri ai Consiliuluui de Stat, miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Erau de față Yahya Motamed- Waziri, însărcinat cu afaceri adinterim ai Iranului la București, și membri ai Ambasadei Iranului, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați in țara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetățeni ai Capitalei aflați pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Statmate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale României și Iranului se profilează pe cerul albastru. Stegulețe tricolore flutură în miinile numeroșilor locuitori ai Teheranului veniți în întîmpinarea înaltului oaspete român. In sunetele fanfarei militare își fac apariția pe treptele avionului președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. Acest moment este marcat prin ovații și aplauze puternice, prelungite. La coborârea din avion, președintele Consiliului de Stat Și soția sa sint intimpinați cu cordialitate de Maiestatea Sa Imperială, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și de Împărăteasa Farah. Cei doi șefi de state își string călduros miinile. Șahinșahul vizează șefului statului român bun sosit pe pămîntul Iranului, înaltele oficialități sînt „asaltate“ de sutele de fotoreporteri, operatori ai jurnalelor de actualități cinematografice și de televiziune prezenți pe aeroport. In întimpinarea oaspeților români au sosit, de asemenea, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Horeida, cu soția, Sarif Emami, președintele Senatului, cu soția, Abdulah Riazi, președintele Camerei Deputaților, cu soția, Assadollah Alam, ministrul curții imperiale, cu soția, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe, generalul de armată Fereydun Djam, șeful statului major al comandamentului suprem al armatelor imperiale, și alte personalități oficiale iraniene. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, prezintă Șahinșahului persoanele oficiale române care ii însoțesc: Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Avram, ministrul construcțiilor de mașini, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Pavel Silard, ambasadorul țării noastre la Teheran, membrii ambasadei, precum și un grup de specialiști români care lucrează în Iran, in baza acordurilor de cooperare economică existente intre cele două țări. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditate la Teheran. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Grupuri de copii iranieni și români luminează înalților oaspeți buchete de flori. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și Șahinșahul Iranului trec în revistă garda militară de onoare aliniată pe aeroport. Președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi .Aryamehi, au luat loc intr-o mașină deschisă, escortată de motocicliști. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă spre Palatul imperial Golestan, reședința rezervată înaltului oaspete român. Pe întregul traseu, de la aeroport și pină la intrarea in Teheran, președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului au fost salutați cu entuziasm de locuitorii orașului, care au făcut o călduroasă primire solilor poporului român, ovaționând pentru prietenia româno-iraniană. Pe frontispiciile imobilelor și de-a lungul bulevardelor sunt arborate drapelele de stat ale României și Iranului. Ghirlande de fiori alcătuiesc pitorești arcuri de triumf. Mii de portrete ale președintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu și ale soției sale, Elena Ceaușescu, sunt expuse pe frontispiciile clădirilor și in vitrinele magazinelor de-a lungul întregului traseu. Populația capitalei a inundat literalmente străzile. Sute de mii de oameni aclamă pe solul poporului român prieten, unindu-i bun venit, pe Șahinșahul Iranului. In piața „Ferdousi", dominată de monumentul care eternizează memoria marelui poet persan cu același nume, cortegiul oficial se oprește în fața unei estrade. Sinceritatea bucuriei mulțimilor care il salută aici pe șeful statului român se degajă pregnant din atmosfera sărbătorească care domnește in jur. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și persoanele care îl însoțesc, sunt intimpinați de autoritățile municipale, în frunte cu primarul Teheranului, Mamad Shahrestani, care le urează tradiționala urare „bun venit“. Apoi, primarul luminează președintelui român și soției sale, in semn de omagiu, cheile porților orașului Teheran. Răspunzind urărilor ce i-au fost adresate, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit Șahinșahului Iranului și locuitorilor orașului pentru călduroasa primire făcută, subliniind că aceasta reprezintă o manifestare a prieteniei româno-iraniene. Din acest punct al orașului, continuindu-și drumul pe marile bulevarde ale Teheranului, cei doi șefi de state și soțiile lor iau loc în două călești deschise, trase fiecare de cite șase cai și escortate de un escadron de cavalerie de gardă. In fața privirilor se dezvăluie o imagine specific persană : caleștile — desăvârșite opere de artă — harnașamentele purpurii ale cailor și uniformele albastre ale ofițerilor dau expresie fasta(Continuare in pag. a IV-a) Sosirea la Teheran Lucrările celei de a IX-a Conferințe internationale de fenomene in gaze ionizate In aula Universității din București au început, luni dimineața, lucrările cele de-a IX-a Conferințe internaționale de fenomene în gaze Academia ionizate, organizată de Republicii Socialiste România, Comitetul pentru Energia Nucleară și Ministerul Invățământului, sub egida Uniunii Internaționale de fizică pură și aplicată și Agenției Internaționale pentru energia atomică. Timp de o săptămână, cu vor dura lucrările, cei peste 800 de participanți din 32 țări de pe toate continentele vor trece in revistă realizările obținute in ultimii ani într-unul din cele mai importante, mai complexe și spectaculoase domenii ale fizicii contemporane, vor căuta să jaloneze direcțiile de urmat in cercetarea fenomenelor ce au loc in gazele ionizate. La lucrări participă academicieni, profesori universitari, conducători ai institutelor de cercetări ale Academiei și departamentale, cercetători științifici. La ședința festivă de deschidere a Conferinței, în prezidiu au luat loc tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului Economic, Miron Nicolescu, președintele Academiei, Miron Constantinescu, ministrul învățămîntului, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice. Horia Hulubei, președintele Comitetului pentru Energia Nucleară, Șerban Țițeica, vicepreședinte al Academiei, Jean Livescu, rectorul Universității din București, și Eugen Bădărău, directorul Institutului de fizică al Academiei. Cuvîntul de deschidere a Conferinței a fost rostit de acad. Miron Nicolescu, care a spus printre altele : Acordind sprijin organizării acestei conferințe, Academia Republicii Socialiste România a avut in vedere interesul larg ce se acordă fizicii, marea însemnătate a schimbului direct de idei și rodnicia contactelor personale ale oamenilor de știință. Suntem bucuroși să constatăm că alături de specialiști români în fizica gazelor ionizate, la această conferință internațională de specialitate participă numeroși reprezentanți ai vieții științifice din multe țări, printre care se remarcă eminente personalități. Prestigioasa participare la această conferință atestă sprijinul larg de cooperare specific științei și, desigur, garanția succesului lucrărilor acestei conferințe. ■ In continuare, tovarășul Gheorghe Maurer a adresat Ion în numele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, un salut participanților la cea de-a IX-a Conferință internațională de fenomene în gaze ionizate. Cuvântarea președintelui Consiliului de Miniștri a fost subliniată cu vii și îndelungi aplauze. Au mai rostit cuvîntări de salut acad. Horia Hulubei și acad. Eugen Bădărău, președintele Comitetului național de organizare a Conferinței. In ședința plenară de lucru au fost prezentate primele comunicări, iar după-amiază au avut loc dezbateri în secții de specialitate. Lucrările continuă. (Agerpres) In lumina hotăririlor Congresului al X-lea al partidului IN FAȚA AGRICULTURII COOPERATISTE STAU SARCINI DE MARE ÎNSEMNĂTATE Pe marginea plenarei Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție In Raportul prezentat la Congresul al X-lea al P.C.R., de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, se arată că în cooperativele agricole de producție există încă importante resurse materiale și umane nefolosite, ceea ce impune îmbunătățirea organizării, conducerii și gospodăririi agriculturii noastre cooperatiste. Cooperativele agricole au posibilitatea să obțină producții vegetale și animale tot mai mari, să contribuie în mai mare măsură la fondul centralizat de produse al statului, să obțină astfel venituri importante, care să contribuie la întărirea și dezvoltarea economică a acestor unități de producție, la ridicarea bunăstării materiale a țărănimii cooperatiste. După cum i-am informat pe cititorii noștri, sîmbătă, 30 august, a avut loc plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție care a analizat, in lumina importantelor obiective prevăzute în documentele Congresului al X- lea al partidului, modul cum au fost îndepliniți indicatorii economico-financiari pe semestrul I in cooperativele agricole de producție din județ și care a stabilit unele acțiuni pentru îmbunătățirea activității în viitor, astfel ca la finele anului să se obțină o eficiență economică sporită și, de asemenea, a indicat măsurile ce trebuie luate în vederea desfășurării la timp și în bune condiții a campaniei agricole de toamnă. Simțul gospodăresc, priceperea, chibzuință, condiții ale bunelor rezultate Diferențele de producție reflectă de fapt preocuparea diferită a factorilor de răspundere Față de alți ani, în județul Constanța s-au obținut, după cum se știe, producții ceva mai scăzute la griu și la alte păioase. Dar atrage atenția faptul că, în aceleași zone ale județului, in condiții climaterice asemănătoare, în cooperativele agricole s-au obținut rezultate diferite. Și în plenară s-au dat numeroase exemple de cooperative agricole care au obținut producții mai mari cu sute de kilograme de grâu la hectar, decât altele din jur. Important este cum s-a lucrat. Experiența a dovedit că în unele locuri s-au înregistrat deficiențe încă de la arături și pregătirea terenului. S-a lucrat superficial, s-au făcut arături cu întîrziere, la mică adîncime, în urma plugurilor rămîneau bolovani și de multe ori s-a renunțat la alte lucrări pentru pregătirea terenului (discuit, grăpar etc.). Se știe că o influență hotăritoare o au și inatît raportul prezentat de tovarășul Ion IUGA, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, cit și intervențiile participanților la discuții, au scos in evidență faptul că și în acest an, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, cooperativele agricole din județul Constanța s-au dovedit a fi unități economice puternice, care s-au dezvoltat continuu, valorificând baza materială și posibilitățile de care dispun. Astfel, ele au reușit să-și îndeplinească planul pe primul semestru in ceea ce privește contribuția in produse la fondul central, situindu-se din acest punct de vedere printre primele din țară. Pe această bază, au crescut veniturile țăranilor cooperatori, s-a dezvoltat averea obștească a cooperativelor agricole de producție. Cum este și firesc insă, atenția principală a fost îndreptată spre deficiențele și lacunele ce s-au mai manifestat in activitatea economico-financiară a C.A.P. Trebuie reținut, de exemplu, faptul că, in unele cooperative agricole de producție nu s-au înregistrat veniturile planificate. Cauzele unor astfel de situații sunt diverse. E adevărat că în acest an nu au existat condiții climaterice dintre cele mai favorabile,că din această pricină recoltele au avut de suferit. Dar, așa cum subliniau mulți dintre vorbitori, chiar dacă factorii naturali climaterici au o influență care nu poate fi ignorată, hotărîtor e omul, hotărîtoare e munca lui, hotărîtoare sunt simțul gospodăresc, priceperea, chibzuință, buna organizare, grășămintele. Or, s-a văzut clar că cine s-a zgircit, cine a crezut că face „economie" în aplicarea lor, a cules cu câteva sute de kilograme de boabe mai puțin la hectar. Chiar la plenară au mai fost unii tovarăși care justificau că n-au aplicat îngrășăminte naturale pe ogor fiindcă încărcatul și căratul acestora la cimp este o muncă grea și nu dispun de mijloace mecanizate. Dar dobrogenii sunt oameni harnici, de generații ei s-au obișnuit să care gunoiul de grajd la cimp, fără să se gîndească dacă e vorba de o muncă grea sau ușoară, ci ținînd seama numai de belșugul recoltei viitoare. S-a criticat și faptul că unele cooperative agricole de producție, consiliile acestora, n-au acordat suficientă grijă folosirii numai a semințelor de bună calitate, nu s-au orientat asupra premergătoarelor culturilor, insămințind, de pildă, mulți ani la rînd griu după griu și pe terenuri îmburuienate sau infectate de dăunători, de multe ori au rămas suprafețe neînsămînțate. In ceea ce privește întreținerea culturilor, ierbicidele s-au folosit în prea mică măsură și nici alte lucrări nu s-au făcut în mod perseverent. Dar recolta a fost diminuată și cu prilejul strîngerii ei și in această privință (ca și în ceea ce privește insămințatul) întreprinderile de mecanizare a agriculturii poartă o vină însemnată. Plenara a criticat faptul că, înainte de campanie, se raportează că totul este în ordine, planul de verificare și reparare a mașinilor agricole este îndeplinit înainte de termen. Și apoi apar... surprizele: zeci de combine rămîn în lan. viteza zilnică de recoltat planificată nu se realizează. Au fost C.A.P. care au „întins“ recoltatul griului pe circa 18—20 de zile. Se pune, însă, întrebarea : ce au făcut președinții, inginerii și celelalte cadre de conducere din cooperativele respective, cum au acționat pentru a determina I.M.A. să-și respecte obligațiile asumate?... Lipsa de exigență și de control și-a spus cuvântul. Cooperativele agricole de producție plătesc lucrările pe care le prestează întreprinderile de mecanizare a agriculturii și au dreptul și obligația să ceară ca aceste lucrări să fie de bună calitate. Ne-am obișnuit în ultimii ani cu recolte mari la toate culturile agricole, ca rezultat al condițiilor tehnico-materiale deosebite de care se dispune în fiecare C.A.P. Mihai MACARIE (Continuare in pag. a vi-a) Integrarea în viața colectivului, măsura a afirmării individuale Un principiu esențial, dominant, al vieții sociale este, desigur, acela al muncii și conducerii colective, adevăr ce reiese cu pregnanță din activitatea de zi cu zi a oamenilor. Asigurarea unei colaborări active, din partea tuturor factorilor chemați spre elucidarea unei probleme sau alteia, explică măsura succesului unui colectiv de muncă, unde adeziunea tuturor constituie garanția deplină a realizării obiectivelor propuse. O atmosferă de lucru orientată către ceea ce este mai prețios, mai plin de valoare, în activitatea de fiecare zi a oamenilor poate constitui, fără îndoială, un temeinic argument în îmbogățirea cunoștințelor profesionale, în creșterea eficienței producției și satisfacerea normelor de exigență morală. Am încercat, în rîndurile ce urmează, să aflăm și opinia câtorva interlocutori, pentru o cunoaștere și delimitare a termenilor cit mai exactă. Am solicitat, mai inui, opinia tovarășului Vasile ȘTEFAN, secretar al comitetului de partid al Trustului de construcții locale, spre o elucidare cit mai plină de concretețe colectivă a temei abordate : „Nevoia existenței unei atmosfere de lucru cât mai propice cadrului desfășurării muncii este, trebuie să spunem, firească și absolut întemeiată. O asemenea problemă, în cadrul organizației noastre, își găsește, credem, înțelegerea cuvenită, dat fiind și specificul aparte al T.C.L., întreprindere cu un număr mare de salariați. Asigurarea unei atmosfere de lucru cit mai favorabilă înseamnă pentru organizația noastră o cerință imperioasă. Aceasta cu atit mai mult cu cit, prin asigurarea unei reale atmosfere colective de lucru, vom putea să evităm fluctuația salariaților noștri, muncitori, tehnicieni, șefi de lot, ingineri, fluctuație care pe alocuri stingherește bunul mers al lucrurilor, în special respectarea termenelor de predare a noilor construcții. Trebuie reținut că, după părerea noastră, munca în colectiv nu exclude ci, dimpotrivă, presupune posibilitatea inițiativelor individuale, fiind vorba, bineînțeles, despre inițiativele ce pot stîrni interesul, înscriindu-se ca realizări meritorii ale unui întreg colectiv de muncă". „Consemnarea valorilor ce decurg dintr-o atmosferă de lucru sănătoasă — ne-a declarat inginerul Islam PETISLAM de Pe șantierul de construcții de locuințe „Abator" — evidențiază faptul real, de înțelegere a raporturilor ce trebuie să existe între oameni, a modalităților de a cunoaște satisfacțiile și insatisfacțiile celui ce-ți este apropiat prin multiple preocupări și interese. Aș vrea să precizez că, personal, înțeleg prin atmosferă colectivă de lucru, cu adevărat favorabilă desfășurării muncii, nu o generozitate și o disponibilitate afectivă prin care să trecem cu ușurință peste unele abateri ce se fac prezente Vasile Petre FATI (Continuare in pag. a IlIat 0 delegație a municipiului Constanța a plecat spre Olanda Astăzi a plecat spre Olanda o delegație a Consiliului popular municipal Constanța, condusă de tovarășul Nicolae Petre, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, care, la invitația municipalității din Rotterdam, va face o vizită de 4 zile în Olanda. Din delegație fac parte prof. Marcel Iliescu, ing. Gh. Balaban și dr. Constantin Dima, deputați in Consiliul popular al municipiului Constanța. ANSAMBLUL FOLCLORIC„PANCELASUL“, DISTINS DI „TALERUL DE AUR“ ÎN AUSTRIA Corespondență pentru „Dobrogea nouă“ de la Petre Stăncescu In frumosul oraș austriac Krems de pe Dunăre, s-a desfășurat intre 28 și 31 august cel de-al doilea Festival international al portului popular. 500 de participanți din 17 țări și din țara gazdă s-au întrecut într-o competiție însuflețită a cîntecului, dansului și portului popular. Ansamblul folcloric „Pandelașul“ din Constanța a cucerit de la primul spectacol aplauzele publicului, calda și spontana apreciere pentru muzica, dansurile și costumele naționale, pentru măiestria constănțenii artiștilor Acest succes de public a fost confirmat oficial : ansamblul românesc a primit distincția „Talerul de aur“. Membrii formației au fost primiți de cancelarul federal al Austriei, Josef Klaus, și de alte personalități ale Landului Westerreich Miederși ale orașului Krems. Studioul local a făcut imprimări de muzică populară românească ce vor fi transmise in emisiunile de radio. Festivalul s-a încheiat cu o paradă a celor 74 de formații participante, care au parcurs orașul Krems de la un capăt la altul. Fiecare ansamblu purta drapelul țârii sale. Baloane uriașe s-au înălțat spre cerul mai senin ca pricind cu mari steaguri ale națiunilor ce și-au trimis solii la această întrecere artistică. Defilarea a fost urmărită de 100.000 de aproape oameni de toate vîrstele, ieșiți în stradă, la ferestrele și balcoanele caselor pentru a aplauda și intimpina cu flori pe artiști. Festival al muzicii, dansului și portului competiția populară de la Krems s-a desfășurat sub semnul prieteniei și păcii între popoare,