Dobrogea Nouă, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6548-6572)

1969-09-02 / nr. 6548

Anul XXII, nr. 6548 Mărfi, 2 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, UN IRAN Plecarea din Capitală Luni dimineața a părăsit Capi­­tala, plecând spre Teheran, preșe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, care, invitația Maiestății Sale Imperi­­a­­le Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și a Maiestă­ții Sale împărăteasa Iranului, va face o vizită oficială in Iran. Președintele Consiliului de Stat este însoțit de Ilie Verdeț, prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, și Alexan­dru Albescu, adjunct al minis­trului comerțului exterior. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănă­­la­che, Constantin Drăgan, Emil TEHERAN­G. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu, transmit: Preșe­dintele Consiliului de Stat al Ro­mâniei, Nicolae Ceaușescu, a fost primit în capitala Iranului cu en­tuziasm, cu sentimente de priete­nie și stimă. Flori și ovații, urări de bun so­sit și ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente izvorite din ascendența constantă a raporturilor prietenești dintre cele două țări și popoare, din do­rința lor comună de a conlucra mai strîns și de a se cunoaște mai bine, de a contribui la înfăp­tuirea aspirațiilor lumii contem­porane de pace și cooperare. Ora 15. Avionul prezidențial, escortat din momentul intrării in spațiul aerian al Iranului de a­­vioane cu reacție ale forțelor ar­Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajo­­vici, Mihai Gere, Ion Iliescu,­ ge­neral-colonel Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, președinți ai Consiliului de vice­mi­niștri, membri ai Consiliuluui de Stat, miniștri, conducători de in­stituții centrale și organizații ob­ștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Erau de față Yahya Motamed- Waziri, însărcinat cu afaceri ad­­interim ai Iranului la București, și membri ai Ambasadei Iranu­lui, șefi ai misiunilor diplomati­ce acreditați in țara noastră. Pe aeroportul Băneasa era ar­borat drapelul de stat al Repu­blicii Socialiste România. Un mare număr de cetățeni ai Capitalei aflați pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Stat­­mate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale României și Iranului se profilează pe cerul albastru. Stegulețe tricolore flu­tură în miinile numeroșilor locui­tori ai Teheranului veniți în în­­tîmpinarea înaltului oaspete ro­mân. In sunetele fanfarei militare își fac apariția pe treptele avionului președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. A­­cest moment este marcat prin o­­vații și aplauze puternice, pre­lungite. La coborârea din avion, preșe­dintele Consiliului de Stat Și so­ția sa sint intimpinați cu cordia­litate de Maiestatea Sa Imperia­lă, Șahinșahul Iranului, Moham­mad Reza Pahlavi Aryamehr, și de Împărăteasa Farah. Cei doi șefi de state își string călduros miinile. Șahinșahul vi­zează șefului statului român bun sosit pe pămîntul Iranului, înal­tele oficialități sînt „asaltate“ de sutele de fotoreporteri, operatori ai jurnalelor de actualități cine­matografice și de televiziune pre­zenți pe aeroport. In întimpinarea oaspeților ro­mâni au sosit, de asemenea, pri­mul ministru al Iranului, Amir Abbas Horeida, cu soția, Sarif E­­mami, președintele Senatului, cu soția, Abdulah Riazi, președintele Camerei Deputaților, cu soția, Assadollah Alam, ministrul curții imperiale, cu soția, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor ex­terne, generalul de armată Ferey­­dun Djam, șeful statului major al comandamentului suprem al armatelor imperiale, și alte per­sonalități oficiale iraniene. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, prezintă Șa­­hinșahului persoanele oficiale ro­mâne care ii însoțesc: Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Corneliu Mănes­cu, ministrul afacerilor externe, Ion Avram, ministrul construcții­lor de mașini, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, Pavel Silard, ambasadorul țării noastre la Teheran, membrii ambasadei, precum și un grup de specialiști români care lucrează în Iran, in baza acordurilor de cooperare economică existente in­tre cele două țări. Au fost de față șefi ai misiuni­lor diplomatice acreditate la Te­heran. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Grupuri de copii iranieni și ro­mâni luminează înalților oaspeți buchete de flori. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, președin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România și Șa­hinșahul Iranului trec în revistă garda militară de onoare aliniată pe aeroport. Președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului, Moham­mad Reza Pahlavi .Aryamehi, au luat loc intr-o mașină deschisă, escortată de motocicliști. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă spre Palatul imperial Golestan, reședința rezervată înaltului oas­pete român. Pe întregul traseu, de la aero­port și pină la intrarea in Teheran, președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului au fost salutați cu entuziasm de locuitorii orașului, care au făcut o călduroasă primire solilor po­porului român, ovaționând pentru prietenia româno-iraniană. Pe frontispiciile imobilelor și de-a lungul bulevardelor sunt arborate drapelele de stat ale României și Iranului. Ghirlande de fiori alcă­tuiesc pitorești arcuri de triumf. Mii de portrete ale președintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu și ale soției sale, Elena Ceaușescu, sunt expuse pe frontis­piciile clădirilor și in vitrinele magazinelor de-a lungul întregu­lui traseu. Populația capitalei a inundat literalmente străzile. Sute de mii de oameni aclamă pe so­lul poporului român prieten, u­­nindu-i bun venit, pe Șahinșahul Iranului. In piața „Ferdousi", dominată de monumentul care eternizează memoria marelui poet persan cu același nume, cortegiul oficial se oprește în fața unei estrade. Sin­ceritatea bucuriei mulțimilor ca­re il salută aici pe șeful statului român se degajă pregnant din atmosfera sărbătorească care domnește in jur. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și persoanele care îl însoțesc, sunt intimpinați de auto­ritățile municipale, în frunte cu primarul Teheranului, Mamad Shahrestani, care le urează tra­diționala urare „bun venit“. Apoi, primarul luminează pre­ședintelui român și soției sale, in semn de omagiu, cheile porți­lor orașului Teheran. Răspunzind urărilor ce i-au fost adresate, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit Șahinșahului Iranului și locuito­rilor orașului pentru călduroasa primire făcută, subliniind că a­­ceasta reprezintă o manifestare a prieteniei româno-iraniene. Din acest punct al orașului, continuindu-și drumul pe marile bulevarde ale Teheranului, cei doi șefi de state și soțiile lor iau loc în două călești deschise, tra­se fiecare de cite șase cai și es­cortate de un escadron de cavale­rie de gardă. In fața privirilor se dezvăluie­­ o imagine specific persană : ca­leștile — desăvârșite opere de ar­tă — harnașamentele purpurii a­­le cailor și uniformele albastre ale ofițerilor dau expresie fasta­(Continuare in pag. a IV-a) Sosirea la Teheran Lucrările celei de a IX-a Conferințe internationale de fenomene in gaze ionizate In aula Universității din Bucu­rești au început, luni dimineața, lucrările cele de-a IX-a Confe­rințe internaționale de fenomene în gaze Academia ionizate, organizată de Republicii Socialiste România, Comitetul pentru Ener­gia Nucleară și Ministerul Invă­­țământului, sub egida Uniunii In­ternaționale de fizică pură și a­­plicată și Agenției Internaționale pentru energia atomică. Timp de o săptămână, cu­ vor dura lucrările, cei peste 800 de participanți din 32 țări de pe toate continentele vor trece in revistă realizările obținute in ul­timii ani într-unul din cele mai importante, mai complexe și spectaculoase domenii ale fizicii contemporane, vor căuta să ja­loneze direcțiile de urmat in cer­cetarea fenomenelor ce au loc in gazele ionizate. La lucrări participă academici­eni, profesori universitari, con­ducători ai institutelor de cerce­tări ale Academiei și departa­mentale, cercetători științifici. La ședința festivă de deschide­re a Conferinței, în prezidiu au luat loc tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vi­cepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului E­­conomic, Miron Nicolescu, preșe­dintele Academiei, Miron Con­­stantinescu, ministrul învăță­­mîntului, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Națio­nal al Cercetării Științifice. Ho­­ria Hulubei, președintele Comi­tetului pentru Energia Nucleară, Șerban Țițeica, vicepreședinte al Academiei, Jean Livescu, rectorul Universității din București, și Eu­gen Bădărău, directorul Institu­tului de fizică al Academiei. Cuvîntul de deschidere a Con­ferinței a fost rostit de acad. Mi­ron Nicolescu, care a spus prin­tre altele : Acordind sprijin or­ganizării acestei conferințe, Aca­demia Republicii Socialiste Ro­mânia a avut in vedere interesul larg ce se acordă fizicii, marea însemnătate a schimbului direct de idei și rodnicia contactelor personale ale oamenilor de știin­ță. Suntem­ bucuroși să constatăm că alături de specialiști români în fizica gazelor ionizate, la a­­ceastă conferință internațională de specialitate participă nume­roși reprezentanți ai vieții știin­țifice din multe țări, printre ca­re se remarcă eminente persona­lități. Prestigioasa participare la această conferință atestă sprijinul larg de cooperare specific știin­ței și, desigur, garanția succesului lucrărilor acestei conferințe. ■ In continuare, tovarășul Gheorghe Maurer a adresat­ Ion în numele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, un salut participanților la cea de-a IX-a Conferință internațională de fenomene în gaze ionizate. Cu­vântarea președintelui Consiliu­lui de Miniștri a fost subliniată cu vii și îndelungi aplauze. Au mai rostit cuvîntări de salut acad. Horia Hulubei și acad. Eu­gen Bădărău, președintele Comi­tetului național de organizare a Conferinței. In ședința plenară de lucru au fost prezentate primele comuni­cări, iar după-amiază au avut loc dezbateri în secții de specia­litate. Lucrările continuă. (Agerpres) In lumina hotăririlor Congresului al X-lea al partidului IN FAȚA AGRICULTURII COOPERATISTE STAU SARCINI DE MARE ÎNSEMNĂTATE Pe marginea plenarei Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție In Raportul prezentat la Congresul al X-lea al P.C.R., de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, se arată că în cooperati­vele agricole de producție există încă importante resurse materiale și umane nefolosite, ceea ce impune îmbunătăți­rea organizării, conducerii și gospodăririi agriculturii noas­tre cooperatiste. Cooperativele agricole au posibilitatea să obțină producții vegetale și animale tot mai mari, să con­tribuie în mai mare măsură la fondul centralizat de produse al statului, să obțină astfel venituri importante, care să con­tribuie la întărirea și dezvoltarea economică a acestor uni­tăți de producție, la ridicarea bunăstării materiale a țără­nimii cooperatiste. După cum i-am informat pe cititorii noștri, sîmbătă, 30 august, a avut loc plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție care a analizat, in lumina importan­telor obiective prevăzute în documentele Congresului al X- lea al partidului, modul cum au fost îndepliniți indicatorii economico-financiari pe semestrul I in cooperativele agri­cole de producție din județ și care a stabilit unele acțiuni pentru îmbunătățirea activității în viitor, astfel ca la finele anului să se obțină o eficiență economică sporită și, de ase­menea, a indicat măsurile ce trebuie luate în vederea desfă­șurării la timp și în bune condiții a campaniei agricole de toamnă. Simțul gospodăresc, priceperea, chibzuință, condiții ale bunelor rezultate Diferențele de producție reflectă de fapt preocuparea diferită a factorilor de răspundere Față de alți ani, în județul Constanța s-au obținut, după cum se știe, producții ceva mai scă­zute la griu și la alte păioase. Dar atrage atenția faptul că, în aceleași zone ale județului, in condiții climaterice asemănătoare, în cooperativele agricole s-au ob­ținut rezultate diferite. Și în ple­nară s-au dat numeroase exemple de cooperative agricole care au obținut producții mai mari cu sute de kilograme de grâu la hec­tar, decât altele din jur. Important este cum s-a lucrat. Experiența a dovedit că în unele locuri s-au înregistrat deficiențe încă de la arături și pregătirea terenului. S-a lucrat superficial, s-au făcut arături cu întîrziere, la mică adîncime, în urma plu­gurilor rămîneau bolovani și de multe ori s-a renunțat la alte lu­crări pentru pregătirea terenului (discuit, grăpar etc.). Se știe că o influență h­otăritoare o au și in­atît raportul prezentat de tova­rășul Ion IUGA, președintele U­­niunii județene a cooperativelor agricole de producție, cit și inter­vențiile participanților la dis­cuții, au scos in evidență faptul că și în acest an, sub îndruma­rea organelor și organizațiilor de partid, cooperativele agricole din județul Constanța s-au dovedit a fi unități economice puternice, care s-au dezvoltat continuu, va­­lorificând baza materială și posi­bilitățile de care dispun. Astfel, ele au reușit să-și îndeplinească planul pe primul semestru in ceea ce privește contribuția in produse la fondul central, situin­­du-se din acest punct de vedere printre primele din țară. Pe a­­ceastă bază, au crescut veniturile țăranilor cooperatori, s-a dezvol­tat averea obștească a cooperati­velor agricole de producție. Cum este și firesc insă, atenția principală a fost îndreptată spre deficiențele și lacunele ce s-au mai manifestat in activitatea e­­conomico-financiară a C.A.P. Tre­buie reținut, de exemplu, faptul că, in unele cooperative agricole de producție nu s-au înregistrat veniturile planificate. Cauzele u­­nor astfel de situații sunt diverse. E adevărat că în acest an nu au existat condiții climaterice dintre cele mai favorabile­,că din aceas­tă pricină recoltele au avut de suferit. Dar, așa cum subliniau mulți dintre vorbitori, chiar dacă factorii naturali climaterici au o influență care nu poate fi igno­rată, hotărîtor e omul, hotărî­­toare e munca lui, hotărîtoare sunt simțul gospodăresc, priceperea, chibzuință, buna organizare, grășămintele. Or, s-a văzut clar că cine s-a zgircit, cine a crezut că face „economie" în aplicarea lor, a cules cu câteva sute de kilo­grame de boabe mai puțin la hec­tar. Chiar la plenară au mai fost unii tovarăși care justificau că n-au aplicat îngrășăminte natu­rale pe ogor fiindcă încărcatul și căratul acestora la cimp este o muncă grea și nu dispun de mij­loace mecanizate. Dar dobrogenii sunt oameni harnici, de generații ei s-au obișnuit să care gunoiul de grajd la cimp, fără să se gîn­­dească dacă e vorba de o muncă grea sau ușoară, ci ținînd seama numai de belșugul recoltei viitoa­re. S-a criticat și faptul că unele cooperative agricole de producție, consiliile acestora, n-au acordat suficientă grijă folosirii numai a semințelor de bună calitate, nu s-au orientat asupra premergă­toarelor culturilor, insămințind, de pildă, mulți ani la rînd griu după griu și pe terenuri îmbu­­ruienate sau infectate de dăună­tori, de multe ori au rămas su­prafețe neînsămînțate. In ceea ce privește întreținerea culturilor, ierbicidele s-au folosit în prea mică măsură și nici alte lucrări nu s-au făcut în mod perseverent. Dar­ recolta a fost diminuată și cu prilejul strîngerii ei și in a­­ceastă privință (ca și în ceea ce privește insămințatul) întreprin­derile de mecanizare a agricul­turii poartă o vină însemnată. Plenara a criticat faptul că, îna­inte de campanie, se raportează că totul este în ordine, planul de verificare și reparare a mașinilor agricole este îndeplinit înainte de termen. Și apoi apar... surprizele: zeci de combine rămîn în lan. vi­teza zilnică de recoltat planifica­tă nu se realizează. Au fost C.A.P. care au „întins“ recoltatul griu­lui pe circa 18—20 de zile. Se pune, însă, întrebarea : ce au fă­cut președinții, inginerii și cele­lalte cadre de conducere din coo­perativele respective, cum au ac­ționat pentru a determina I.M.A. să-și respecte obligațiile asuma­te?... Lipsa de exigență și de con­trol și-a spus cuvântul. Coopera­tivele agricole de producție plă­tesc lucrările pe care le prestea­ză întreprinderile de mecanizare a agriculturii și au dreptul și o­­bligația să ceară ca aceste lucrări să fie de bună calitate. Ne-am obișnuit în ultimii ani cu recolte mari la toate culturile agricole, ca rezultat al condițiilor tehnico-materiale deosebite de care se dispune în fiecare C.A.P. Mihai MACARIE (Continuare in pag. a vi-a) Integrarea în viața colectivului, măsura a afirmării individuale Un principiu esențial, domi­nant, al vieții sociale este, de­sigur, acela al muncii și condu­cerii colective, adevăr ce reiese cu pregnanță din activitatea de zi cu zi a oamenilor. Asigu­rarea unei colaborări active, din partea tuturor factorilor chemați spre elucidarea unei probleme sau alteia, explică măsura succesului unui colec­tiv de muncă, unde adeziunea tuturor constituie garanția de­plină a realizării obiectivelor propuse. O atmosferă de lucru orienta­tă către ceea ce este mai preți­os, mai plin de valoare, în acti­vitatea de fiecare zi a oameni­lor poate constitui, fără îndoia­lă, un temeinic argument în îmbogățirea cunoștințelor pro­fesionale, în creșterea eficienței producției și satisfacerea nor­melor de exigență morală. Am încercat, în rîndurile ce urmea­ză, să aflăm și opinia câtorva interlocutori, pentru o cunoaș­tere și delimitare a termenilor cit mai exactă. Am solicitat, mai inu­i, opinia tovarășului Vasile ȘTEFAN, secretar al co­mitetului de partid al Trustului de construcții locale, spre o elu­cidare cit mai plină de concrete­țe colectivă a temei abordate : „Nevoia existenței unei atmos­fere de lucru cât mai propice cadrului desfășurării muncii es­te, trebuie să spunem, firească și absolut întemeiată. O aseme­nea problemă, în cadrul organi­zației noastre, își găsește, cre­dem, înțelegerea cuvenită, dat fiind și specificul aparte al T.C.L., întreprindere cu un nu­măr mare de salariați. Asigu­rarea unei atmosfere de lucru cit mai favorabilă înseamnă pentru organizația noastră o ce­rință imperioasă. Aceasta cu a­­tit mai mult cu cit, prin asigu­rarea unei reale atmosfere co­lective de lucru, vom putea să evităm fluctuația salariaților noștri, muncitori, tehnicieni, șefi de lot, ingineri, fluctuație care pe alocuri stingherește bu­nul mers al lucrurilor, în spe­cial respectarea termenelor de predare a noilor construcții. Trebuie reținut că, după pă­rerea noastră, munca în colec­tiv nu exclude ci, dimpotrivă, presupune posibilitatea iniția­tivelor individuale, fiind vorba, bineînțeles, despre inițiativele ce pot stîrni interesul, înscriin­­du-se ca realizări meritorii ale unui întreg colectiv de muncă". „Consemnarea valorilor ce decurg dintr-o atmosferă de lu­cru sănătoasă — ne-a declarat inginerul Islam PETISLAM de Pe șantierul de construcții de locuințe „Abator" — evidenția­ză faptul real, de înțelegere a raporturilor ce trebuie să exis­te între oameni, a modalităților de a cunoaște satisfacțiile și insatisfacțiile celui ce-ți este a­­propiat prin multiple preocu­pări și interese. Aș vrea să pre­cizez că, personal, înțeleg prin atmosferă colectivă de lucru, cu adevărat favorabilă desfășurării muncii, nu o generozitate și o disponibilitate afectivă prin ca­re să trecem cu ușurință peste unele abateri ce se fac prezente Vasile Petre FATI (Continuare in pag. a IlI­at 0 delegație a municipiului Constanța a plecat spre Olanda Astăzi a plecat spre Olanda o delegație a Consiliului popular municipal Constanța, condusă de tovarășul Nicolae Petre, preșe­dintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, care, la invitația municipalității din Rotterdam, va face o vizită de 4 zile în Olanda. Din delegație fac parte prof. Marcel Iliescu, ing. Gh. Balaban și dr. Constantin Dim­a, deputați in Consiliul popular al munici­piului Constanța. ANSAMBLUL FOLCLORIC„PANCE­­LASUL“, DISTINS DI­ „TALERUL DE AUR“ ÎN AUSTRIA Corespondență pentru „Dobrogea nouă“ de la Petre Stăncescu In frumosul oraș austriac Krems de pe Dunăre, s-a des­fășurat intre 28 și 31 august cel de-al doilea Festival in­ternational al por­­­tului popular. 500 de participanți din 17 țări și din țara gazdă s-au întrecut într-o competiție însuflețită a cînte­­cului, dansului și portului popular. Ansamblul folcloric „Pandelașul“ din Constanța a cucerit de la primul spec­tacol aplauzele pu­blicului, calda și spontana apreciere pentru muzica, dan­surile și costumele naționale, pentru măiestria constănțenii artiștilor Acest succes de public a fost confirmat ofi­cial : ansamblul ro­mânesc a primit distincția „Talerul de aur“. Membrii forma­ției au fost primiți de cancelarul fede­ral al Austriei, Jo­sef Klaus, și de alte personalități a­l­e Landului Westerreich Mieder­­și ale orașului Krems. Studioul local a fă­cut imprimări de muzică populară ro­mânească ce vor fi transmise in emisi­unile de radio. Festivalul s-a în­cheiat cu o paradă a celor 74 de for­mații participante, care au parcurs o­­rașul Krems de la un capăt la altul. Fiecare ansamblu purta drapelul țârii sale. Baloane uria­șe s-au înălțat spre cerul mai senin ca pricind cu mari steaguri ale națiu­nilor ce și-au trimis solii la această în­trecere artistică. De­filarea a fost urmă­rită de 100.000 de aproape oameni de toate vîrstele, ieșiți în stradă, la ferestrele și balcoa­nele caselor pentru a­ aplauda și intim­pina cu flori pe ar­tiști. Festival al mu­zicii, dansului și portului competiția populară de la Krems s-a desfășu­rat sub semnul pri­eteniei și păcii în­tre popoare,

Next