Dobrogea Nouă, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6600-6625)
1969-11-01 / nr. 6600
'SL Jr ÍL Anul XXII, nr. 6600 I PROLETARI AN TOATE TARILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Símbatő, 1 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani INVESTIȚIILOR un grad ridicat de eficiență economică Evoluția economica, mereu ascendentă, în oricare ramură de activitate este organic legată și determinată de volumul și structura investițiilor, de modul în care aceste fonduri materiale și financiare sunt valorificate. Unde ■orientăm investițiile și cum le folosim, care este timpul lor de recuperare și ce contribuție au ele la dezvoltarea producției materiale și la creșterea eficienței muncii sociale nu sunt simple întrebări, ci, dimpotrivă, adevărate coordonate ale conceptului despre eficiența economică a investițiilor. Prin urmare, ridicarea eficienței economice a investițiilor reprezintă un imperativ economic esențial de rezolvarea căruia depinda in bună parte creșterea rentabilității in toate ramurile de activitate ale producției materiale. In județul nostru anul 1969 marchează un volum însemnat de investiții care prin realizarea lor exemplară contribuie nemijlocit la dezvoltarea social-economică a ținuturilor dobrogene. Este, deci, intru totul justificată preocuparea susținută ce se cere să caracterizeze activitatea acelora care sînt chemați să realizeze planul de investiții, atît cantitativ dar mai ales calitativ. In perioada 1 ianuarie — 1 octombrie a.c., activitatea în domeniul investițiilor nu este satisfăcătoare, realizările obținute situîndu-se sub nivelul posibilităților reale existente, în loc ca în perioada amintită să se realizeze cel puțin 75 la sută din planul anual de investiții, gradul de îndeplinire este sub acest obiectiv. Astfel, din volumul total de investiții pe anul 1969 s-a realizat numai 70 la sută din planul anual, deși la construcții-montaj gradul de îndeplinire este ceva mai bun și anume 71,9 la sută, nici in acest domeniu lucrurile nu sunt mulțumitoare. Restanțe destul de mari sunt de remarcat la aproape toate obiectivele aflate in construcție și, in mod deosebit, la întreprinderea minieră Dobrogea unde s-a înfăptuit numai 58 la sută din volumul anual de investiții. J.M.U. Medgidia 25,8 la sută, Fabrica de celuloză Palas 35,8 la sută, iar la întreprinderea de industrializare a cărnii 27,9 la sută. Sub posibilități se prezintă, de asemenea, starea de lucruri și în domeniul construcțiilor de locuințe, unde rămînerile în urmă față de plan însumau la 30 septembrie 327 de apartamente. Toate cele de mai sus denotă că pregătirea investițiilor, asigurarea deplinei continuități a procesului de execuție s-a făcut în mod insuficient. Și acest lucru este dovedit de faptul că în 8 luni (ianuarie-august) ritmul mediiu lunar a fost de 7 la sută față de 8,3 la sută planificat; in schimb, în luna septembrie, cind s-a manifestat mai multă preocupare, s-a realizat un ritm mediu lunar de 13 la sută. Este o dovadă grăitoare a marilor posibilități de care dispunem dar pe care nu le valorificăm cum se cuvine. Motive, mai ales din cele așazis obiective, sunt multe, cauzele adevărate însă, le numărăm pe degete. Ele țin, in primul rând, de slaba organizare a șantierelor, de aprovizionarea lor insuficientă cu materiale și utilaje ; de asemenea, ele își au izvorul în carențele existente in folosirea rațională a forței de muncă. Concentrarea eforturilor in aceste direcții pentru eliminarea deficiențelor existente, reprezintă, de altfel, cheia de boltă în recuperarea rămînerilor în urmă și în asigurarea unui ritm intens în executarea lucrărilor de investiții. Oprindu-ne mai întii în sectorul constructorului este cazul să arătăm că succesul depinde in mare măsură de calitatea și eficiența muncii acestuia. Ea constă în asigurarea unui flux continuu al execuției în toate compartimentele și respectarea cu strictețe a disciplinei muncii. Pentru că, dacă astăzi se constată pe multe șantiere rămânem în urmă ale lucrărilor de construcții vinovat nu este altul decit constructorul, același care pe lângă alte ..scuze" acuză cu persistență lipsa forței de muncă. Oare cum se poate justifica la întreprinderea 12 construcții nerealizarea in primele 9 luni a sarcinilor productivității muncii ? Sau cazul de la fabrica de ulei ori stațiunea turistică Mangalia unde se reclamă lipsa de muncitori calificați, deși in fond se constată depășirea numărului planificat, iar productivitatea muncii nu se realizează. Asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materiale, organizarea lucrului în schimburi prelungite sau în mai multe schimburi, atenta supraveghere a modului cum este utilizat timpul în procesul muncii, pot și trebuie să asigure în lunile ce au mai rămas un ritm ridicat de execuție. Nu poate fi uitată nici repartiția rațională și echilibrarea forțelor între șantiere și obiective în așa fel nncit să permită intra loa CHIRCULESCU (Continuare in pag. a III-a) . ’’"1 '• T’. "“9-wr.»■ . , m MZIKMT ICMMUC —WB HMW.WHM: REALIZAREA LA TERMEN A INVESTIȚIILOR Poarta țării noastre spre mările și oceanele lumii. Foto : 6 CIOROBEA In unitățile indus triale ale județului A fost îndeplinit planul pe zece luni la producția marfă vîndută și încasată Direcția de statistică ne-a informat că planul pe zece luni la producția globală și marfă vindută și încasată a fost îndeplinit pe ansamblul industriei județului. In această perioadă, unitățile industriale din județul nostru au produs peste prevederi 1.000 tone de acid sulfuric, 150 tone de hirtie, 250.000 mp furnire, 30.000 mp țesături din lină, 220 tone ulei comestibil și alte produse. Ca urmare, in primele trei trimestre ale anului s-a realizat un beneficiu peste plan de 39.148.000 lei, depășindu-se astfel angajamentul pe întregul an. Printre întreprinderile care au contribuit la obținerea acestor succese se numără Uzina de superfosfați și acid sulfuric din Năvodari, Fabrica de ciment și întreprinderea mecanică de utilaje din Medgidia și unitățile industriei locale. Specialistul trebuie să slujească interesele societății Un răvaș din Topalu La Topalu s-au stabilit în ultimul an încă un inginer și un medic veterinar. Satul acesta mare, cu casele revărsate pe o vale de Dunăre, și-a mărit astfel detașamentul de intelectuali. Cu încă doi, cu inginerul Nicolae Ridoi și cu medicul Vincș Aleman. Oare cooperativa agricolă n-a avut pînă acum specialiști ? Rada. Familia de ingineri Radu și Margareta Roman s-a împămîntenit aci de 10 ani. Terminaseră studiile la București, ca agronomia, ci zootehnia. Și pentru că ea avea una din cele mai mari medii obținute la examenul de stat avea posibilitatea să lucreze lingă București, la un institut de cercetări. In același timp avea insă dreptul să-și aleagă viitorul loc de muncă. — Mă duc in Dobrogea, la o cooperativă agricolă. Acolo e nevoie de ingineri în producție și tot acolo pot face și cercetare științifică, a fost răspunsul inginerei Roman, spre uimirea șefului comisiei de repartizare. Așa au ajuns aici inginerii Roman la Tanari si acum in perspectiva timpului, recunosc singuri că au fost cam... lacomi la treabă. Și-au dorit această cooperativă mare tocmai pentru că avea pămînt mult, mii de hectare, cu reliefuri diferite, și pentru că avea cirezi și turme mari de animale care se numărau tot cu miile. Ii întreb pe Nicolae Gaibagiu, președintele cooperativei, despre aportul celor doi ingineri la creșterea producției în cele două sectoare. Ca un om de baștină care știe ci dădea și hectarul și oaia și vaca înainte, începe să spună pe dinafară salturile mari înregistrate în ultimii zece ani la toate producțiile. Ar fi greșit și nereal ca aceste sporuri să fie date în exclusivitate pe seama celor doi ingineri, spune el. Dar dacă cooperativa livrează numai în acest an aproape 300 de vagoane de produse statului, pe bază de contract, la obținerea lor și-au adus o mare contribuție. Dan CRISTIAN (Continuare în pag. a IT- a» Grabnica încheiere a recoltării porumbului cere un ultim efort . Porumbul este recoltat pe mai bine de 102.000 ha . Mai puțin de 14.000 hectare au rămas de recoltat 9 I.M.A. Valul lui Traian fruntaș; toate unitățile deservite au încheiat lucrarea 9 seri, însă, viteza zilnică s-a realizat doar pe jumătate . Se transportă intens porumbul de pe cîmp, dar mai sunt încă în grămezi 47.000 tone știuleți Ieri, deși a fost un timp bun de lucru, totuși nu s-au recoltat pe întregul județ decit 1.837 hectare. Față de ceea ce prevedea graficul, viteza zilnică nu s-a realizat decit pe jumătate. Asta înseamnă că nu peste tot au fost mobilizate forțe suficiente pentru recoltarea din plin a porumbului. Și cu atît mai rău, cu cit în multe unități s-a realizat ieri mai mult de cit prevedea planul grafic. Pe întregul județ, planul la recoltarea porumbului este realizat In proporție de 89 la sută. Avansate sunit întreprinderile agricole de stat, unde porumbul e recoltat in proporție de 98 la sută, în următoarele 2—3 zile, așa cum primim asigurări din partea conducerii trustului zonal, lucrarea va fi încheiată. In cooperativele agricole au fost recoltate pînă aseară aproape 70.000 hectare cu porumb — 84 la sută. Numărul unităților cooperatiste care au raportat terminarea recoltatului a ajuns la 34. De menționat este faptul că un număr mare de cooperative agricole vor încheia această lucrare in cel mult 2—3 zile. In raza de activitate a I.M.A. 23 August, Independența, Chirnogeni și Albești, recoltatul porumbului se apropie de sfîrșit. Sunt unități care deși au avut de recoltat suprafețe mari de porumb, au reușit totuși ca printr-o temeinică organizare a muncii să recolteze aceste suprafețe intr-un ritm accelerat. La Cobadin, Pecineaga, Rhmic și în alte cooperative agricole de producție, lucrarea se apropie de sfîrșit, de Stat, din păcate, și unități unrecoltatul decurge intr-un ritm lent. La Dobromir, Ion Corvin, Cochirleni și Dunărea, de pildă, porumbul a fost recoltat doar pe jumătate din suprafața cultivată. De reni mai sunt asemenea, lapide recoltat peste 300 hectare cu porumb. Cum și-o fi organizat munca in această toamnă consiliile de conducere din cooperativele agricole amintite, numai ele știu. Cert este că au venit frigul, ploile, iar pe cîmp există mult porumb nerecoltat. Lucrîndu-se in continuare cu viteza de ieri, rezultă că nu-i suficientă o săptămînă pentru terminarea recoltării porumbului pe întregul județ. Dar, dacă vin ploile, o să fie zile întregi cind nu se va ieși în cîmp, prelungindu-se campania de recoltare. Cei care pînă acum au gîndit că „mai avem timp, n-au intrat zilele în sac", vor avea mari greutăți cu recoltatul porumbului. Să admitem că sosirea unor ploi împiedică un anumit număr de zile recoltarea în continuare a porumbului. Rău este că ploile vor surprinde pe cîmp mari cantități de porumb recoltat și strins în grămezi mici. Cele 47.037 tone știuleți aflate pe cîmp (și de-ar fi numai atit!) sunt predispuse permanent degradării. Iată de ce este necesar ca toate mijloacele de transport să fie folosite zi și noapte la aducerea porumbului din cîmp și depozitarea lui în condiții corespunzătoare. Organizarea temeinică a muncii, repartizarea mijloacelor de transport pe factorii de răspundere din unitățile agricole, pot contribui la urgentarea adunării porumbului din cîmp. Astfel, lucrîndu-se ca pînă acum, în unele unități va fi de cărat porumb încă 10—15 zile. Or, își imaginează oricine cum vor arăta acești știuleți. Astăzi și mîine trebuie lucrat cu toate forțele. Trebuie ca acolo unde mai este porumb de recoltat să fie mobilizați toți locuitorii satului, tineri și bătrini, pentru a încheia lucrarea in 2—3 zile. Este de datoria consiliilor de conducere, a organizațiilor de partid să desfășoare o susținută muncă politică în rindul oamenilor, explicîndu-li-se ce înseamnă să lași porumbul pe cîmp nerecoltat și netransportat. Pentru orice lucrător al ogoarelor noastre, strîngerea urgentă a porumbului, trebuie să constituie o datorie de onoare, o datorie patriotică. Stefan MIHAI .Intervențiile critice ale presei trebuie să se soldeze cu măsuri de îmbunătățire a stărilor de lucruri necorespunzătoare — ziarele avind datoria să urmărească și să informeze opinia publică despre felul cum sînt transpuse in practică aceste măsuri... Trebuie combătută cu toată hotărîrea atitudinea de ignorare și nesocotire a sesizărilor și criticilor presei din partea unor organizații de stat și obștești, a unor întreprinderi și instituții. (...) este o obligație a tuturor întreprinderilor, ministerelor, organizațiilor noastre de partid și de stat, a organizațiilor de masă și obștești de a răspunde sesizărilor și criticilor presei, de a aduce la cunoștință in mod public măsurile luate pentru înlăturarea stărilor de lucruri negative“. (Din cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la sărbătorirea a 25 de ani de la apariția primului număr legal al ziarului „Scînteia") RĂSPUNSURI REZONABILE, MASURI OPERATIVE Cum este și firesc numai fiecare număr al ziarului s-au publicat și continuă să se publice un număr important de materiale critice la adresa unor sectoare economice și social-culturale din județ. Cele mai multe din întreprinderile, instituțiile și persoanele criticate au răspuns ziarului in termenul stabilit de lege, dar mai important și demn de subliniat este faptul că cei criticați au luat măsuri operative pentru înlăturarea deficiențelor semnalate, au fost mobilizate noi resurse materiale și umane pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, s-au prospectat noi soluții pentru organizarea mai corespunzătoare a conducerii activității planificării și economice in unitățile, care înregistrau rămineri in urmă. De pildă, in articolul „SUNT SAU NU PREGĂTITE ȘANTIERELE PENTRU IARNA“ ?, ziarul observă critic modul erau aprovizionate punctele cum de lucru cu materiale, cum sunt pregătite o serie de șantiere pentru sezonul rece. Subliniem cu satisfacție că I.C.H. a întreprins măsuri operative și cu toată răspunderea — avem in vedere șantierul căi-comunicații — pentru buna aprovizionare cu materiale a sectoarelor de producție, pregătirea fronturilor de lucru pentru iarnă. Rubrica „Colocviu cetățenesc“ a ziarului a criticat cu asprime întreprinderea de gospodărie comunală și secția respectivă din cadrul Consiliului popular municipal pentru cheltuielile mari care se fac cu întreținerea spațiilor verzi din cauza lipsei de măsuri care să le protejeze. In prezent, se aplică cu severitate un eficient sistem de amenzi instituțiilor, conducătorilor auto și acelor cetățeni care distrug sau degradează aceste spații. Intr-un articol privind activitatea galeriilor Fondului plastic din Constanța, ziarul semnala o serie de neajunsuri in legătură cu activitatea expozițională a acestei instituții, diletantismul in conducerea activității și alte aspecte legate de legătura firească ce trebuie realizată intre public și creatori. Față de această critică, Filiala U.A.P. Constanța, ca și Fondul plastic București au luat o atitudine demnă de subliniat. Analizînd cauzele care au determinat lipsurile semnalate de ziar, au mers pină la măsuri organizatorice pentru remedierea neajunsurilor respective. Acestea sunt numai câtteva exemple din foarte multe care atestă că întreprinderile și instituțiile din județ răspund din majoritatea lor la semnalele critice formulate în ziar. OARE, NUMAI SIMPLE CONFUZII ?! 9 Atîta putere de înțelegere să aibă oare tovarășul director T. Superceanu de la I.A.C. ?! O dată cu începerea acțiunii — profundă și judicios concepută de către partid — de redistribuire a cadrelor de specialiști din toate domeniile vieții sociale, conform unor criterii de înaltă echitate socială și potrivit necesităților imperioase ale economiei noastre naționale, în multe din întreprinderile și instituțiile județului nostru s-a trecut la o reevaluare a cadrelor pe baza pregătirii lor de specialitate și a afinităților profesionale. In ziarul nostru au apărut articole cu tema „Locul specialistului — acolo unde slujește interesele societății“. Intr-unul din acestea („ȘI-AU DESCOPERIT O NOUA VOCAȚIE...“, Dobrogea nouă, nr. 6584) relatam cazuri precise de deprofesionalizare (ingineri textiliști la întreprinderea apă-canal... ?!). Ne așteptam, desigur, ca articolul respectiv să găsească „ecoul“ scontat. Nu mică ne-a fost surprinderea cind, într-o convorbire pe care am avut-o cu citeva zile in urmă cu tovarășul T. Superceanu, directorul întreprinderii apăcanal. AM FOST ÎNTREBAȚI, „De ce nu ați luat și măsurile corespunzătoare, tovarăși?! Oamenii despre care ați scris nu mai muncesc cu tragere de inimă, se eschivează de la îndatoriri pentru că așteaptă o schimbare...“ Este cel puțin ciudată această optică a tovarășului director T. Superceanu care confundă atribuțiile unui organ de presă cu... propriile sale atribuții!! ALTE RELATARI LA RUBRICA