Dobrogea Nouă, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6600-6625)

1969-11-01 / nr. 6600

'SL Jr ÍL Anul XXII, nr. 6600 I PROLETARI AN TOATE TARILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Símbatő, 1 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani INVESTIȚIILOR un grad ridicat de eficiență economică Evoluția economica, mereu as­cendentă, în oricare ramură de activitate este organic legată și determinată de volumul și struc­tura investițiilor, de modul în ca­re aceste fonduri materiale și fi­nanciare sunt valorificate. Unde ■orientăm investițiile și cum le fo­losim, care este timpul lor de recuperare și ce contribuție au ele la dezvoltarea producției mate­riale și la creșterea eficienței muncii sociale nu sunt simple în­trebări, ci, dimpotrivă, adevăra­te coordonate ale conceptului despre eficiența economică a in­vestițiilor. Prin urmare, ridicarea eficien­ței economice a investițiilor re­prezintă un imperativ economic esențial de rezolvarea căruia de­­pin­da in bună parte creșterea rentabilității in toate ramurile de activitate ale producției mate­riale. In județul nostru anul 1969 marchează un volum însemnat de investiții care prin realizarea lor exemplară contribuie nemijlocit la dezvoltarea social-economică a ținuturilor dobrogene. Este, deci, intru totul justificată preocupa­rea susținută ce se cere să ca­racterizeze activitatea acelora ca­re­ sînt chemați să realizeze pla­nul de investiții, atît cantitativ dar mai ales calitativ. In perioada 1 ianuarie — 1 oc­tombrie a.c., activitatea în dome­niul investițiilor nu este satisfă­cătoare, realizările obținute situ­îndu-se sub nivelul posibilităților reale existente, în loc ca în pe­rioada amintită să se realizeze cel puțin 75 la sută din planul anual de investiții, gradul de în­deplinire este sub acest obiectiv. Astfel, din volumul total de in­vestiții pe anul 1969 s-a realizat numai 70 la sută din planul a­nual, deși la construcții-montaj gradul de îndeplinire este ceva mai bun și anume 71,9 la sută, nici in acest domeniu lucrurile nu sunt mulțumitoare. Restanțe destul de mari sunt de remarcat la aproape toate obiectivele aflate in construcție și, in mod deosebit, la întreprin­derea minieră Dobrogea unde s-a înfăptuit numai 58 la sută din volumul anual de investiții. J.M.U. Medgidia 25,8 la sută, Fa­brica de celuloză Palas 35,8 la sută, iar la întreprinderea de in­dustrializare a cărnii 27,9 la sută. Sub posibilități se prezintă, de a­­semenea, starea de lucruri și în domeniul construcțiilor de locu­ințe, unde rămînerile în urmă față de plan însumau la 30 sep­tembrie 327 de apartamente. Toate cele de mai sus denotă că pregătirea investițiilor, asigu­rarea deplinei continuități a pro­cesului de execuție s-a făcut în mod insuficient. Și acest lucru este dovedit de faptul că în 8 luni (ianuarie-august) ritmul me­­diiu lunar a fost de 7 la sută față de 8,3 la sută planificat; in schimb, în luna septembrie, cind s-a manifestat mai multă preocu­pare, s-a realizat un ritm mediu lunar de 13 la sută. Este o do­vadă grăitoare a marilor posibi­lități de care dispunem dar pe care nu le valorificăm cum se cuvine. Motive, mai­ ales din cele așa­­zis obiective, sunt multe, cauzele adevărate însă, le numărăm pe degete. Ele țin, in primul rând, de slaba organizare a șantierelor, de aprovizionarea lor insuficientă cu materiale și utilaje ; de ase­menea, ele își au izvorul în ca­rențele existente in folosirea ra­țională a forței de muncă. Concentrarea eforturilor in a­­ceste direcții pentru eliminarea deficiențelor existente, reprezin­tă, de altfel, cheia de boltă în re­cuperarea rămînerilor în urmă și în asigurarea unui ritm intens în executarea lucrărilor de investi­ții. Oprindu-ne mai întii în sec­torul constructorului este cazul să arătăm că succesul depinde in mare măsură de calitatea și efi­ciența muncii acestuia. Ea constă în asigurarea unui flux continuu al execuției în toate comparti­mentele și respectarea cu stric­tețe a disciplinei muncii. Pentru că, dacă astăzi se constată pe multe șantiere rămânem­ în urmă ale lucrărilor de construcții vino­vat nu este altul decit construc­torul, același care pe lângă alte ..scuze" acuză cu persistență lip­sa forței de muncă. Oare cum se poate justifica la întreprinderea 12 construcții nerealizarea in pri­mele 9 luni a sarcinilor produc­tivității muncii ? Sau cazul de la fabrica de ulei ori stațiunea tu­ristică Mangalia unde se reclamă lipsa de muncitori calificați, deși in fond se constată depășirea nu­mărului planificat, iar producti­vitatea muncii nu se realizează. Asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materiale, organizarea lucrului în schimburi prelungite sau în mai multe schimburi, a­­tenta supraveghere a modului cum este utilizat timpul în pro­cesul muncii, pot și trebuie să a­­sigure în lunile­ ce au mai ră­mas un ritm ridicat de execuție. Nu poate fi uitată nici reparti­ția rațională și echilibrarea for­țelor între șantiere și­­ obiective în așa fel nncit să permită intra­­ loa CHIRCULESCU (Continuare in pag. a III-a) . ’’"1 '• T’. "“9-wr.»■ . , m MZIKMT ICMMUC —WB H­MW.W­HM: REALIZAREA LA TERMEN A INVESTIȚIILOR Poarta țării noastre spre mările și oceanele lumii. Foto : 6 CIOROBEA In unitățile indus­­ triale ale județului A fost îndeplinit planul pe zece luni la producția marfă vîndută și încasată Direcția de statistică ne-a informat că planul pe zece luni la producția globală și marfă vindută și încasată a fost îndeplinit pe ansamblul industriei județului. In acea­stă perioadă, unitățile indus­triale din județul nostru au produs peste prevederi 1.000 tone de acid sulfuric, 150 to­ne de hirtie, 250.000 mp fur­nire, 30.000 mp țesături din lină, 220 tone ulei comestibil și alte produse. Ca urmare, in primele trei trimestre ale anului s-a realizat un bene­ficiu peste plan de 39.148.000 lei, depășindu-se astfel anga­jamentul pe întregul an. Printre întreprinderile ca­re au contribuit la obținerea acestor succese se numără Uzina de superfosfați și acid sulfuric din Năvodari, Fabri­ca de ciment și întreprinde­rea mecanică de utilaje din Medgidia și unitățile indus­triei locale. Specialistul trebuie să slujească interesele societății Un răvaș din Topalu La Topalu s-au stabilit în ul­timul an încă un inginer și un medic veterinar. Satul acesta mare, cu casele revărsate pe o vale de Dunăre, și-a mărit astfel detașamentul de intelectuali. Cu încă doi, cu inginerul Nicolae Ridoi și cu medicul Vincș Ale­­man. Oare cooperativa agricolă n-a avut pînă acum specialiști ? Ra­da. Familia de ingineri Radu și Margareta Roman s-a împă­­mîntenit aci de 10 ani. Termina­seră studiile la București, ca a­­gronomia, ci zootehnia. Și pentru că ea avea una din cele mai mari medii obținute la examenul d­e stat avea posibilitatea să lu­creze lingă București, la un in­stitut de cercetări. In același timp avea insă dreptul să-și a­­leagă viitorul loc de muncă. — Mă duc in Dobrogea, la o cooperativă agricolă. Acolo e ne­voie de ingineri în producție și tot acolo pot face și cercetare științifică, a fost răspunsul ingi­nerei Roman, spre uimirea șefu­lui comisiei de repartizare. Așa au ajuns aici inginerii Ro­man la Tanari si acum in pers­pectiva timpului, recunosc sin­­­guri că au fost cam... lacomi la treabă. Și-au dorit această coo­perativă mare tocmai pentru că avea pămînt mult, mii de hec­tare, cu reliefuri diferite, și pen­tru că avea cirezi și turme mari de animale care se numărau tot cu miile. Ii întreb pe Nicolae Gaibagiu, președintele cooperativei, despre aportul celor doi ingineri la creș­terea producției în cele două sec­toare. Ca un om de baștină care știe ci­ dădea și hectarul și oaia și vaca înainte, începe să spună pe dinafară salturile mari înre­gistrate în ultimii zece ani la toate producțiile. Ar fi greșit și nereal ca aceste sporuri să fie date în exclusivitate pe seama celor doi ingineri, spune el. Dar dacă cooperativa livrează numai în acest an aproape 300 de va­goane de produse statului, pe ba­ză de contract, la obținerea lor și-au adus o mare contribuție. Dan CRISTIAN (Continuare în pag. a IT- a» Grabnica încheiere a recoltării porumbului cere un ultim efort . Porumbul este recoltat pe mai bine de 102.000 ha . Mai puțin de 14.000 hectare au rămas de recoltat 9 I.M.A. Valul lui Traian fruntaș; toate unitățile deservite au încheiat lucrarea 9 seri, însă, viteza zilnică s-a realizat doar pe jumătate . Se transportă intens po­rumbul de pe cîmp, dar mai sunt încă în gră­mezi 47.000 tone știuleți Ieri, deși a fost un timp bun de lucru, totuși nu s-au recoltat­­ pe întregul județ decit 1.837 hec­tare. Față­­ de ceea ce prevedea graficul, viteza zilnică nu s-a realizat decit pe jumătate. Asta înseamnă că nu peste tot au fost mobilizate forțe suficiente pen­tru recoltarea din plin a porum­bului. Și cu atît mai rău, cu cit în multe unități s-a realizat ieri mai mult de cit prevedea planul grafic. Pe întregul județ, planul la re­coltarea porumbului este realizat In proporție de 89 la sută. Avan­sate sunit întreprinderile agricole de stat, unde porumbul e recol­tat in proporție de 98 la sută, în următoarele 2—3 zile, așa cum primim asigurări din partea con­ducerii trustului zonal, lucrarea va fi încheiată. In cooperativele agricole au fost recoltate pînă aseară aproa­pe 70.000 hectare cu porumb — 84 la sută. Numărul unităților cooperatiste care au raportat ter­minarea recoltatului a ajuns la 34. De menționat este faptul că un număr mare de cooperative agricole vor încheia această lu­crare in cel mult 2—3 zile. In raza de activitate a I.M.A. 23 August, Independența, Chirno­­geni și Albești, recoltatul porum­bului se apropie de sfîrșit. Sunt unități care deși au avut de re­coltat suprafețe mari de porumb, au reușit totuși ca printr-o te­meinică organizare a muncii să recolteze aceste suprafețe in­tr-un ritm accelerat. La Cobadin, Pecineaga, Rhm­ic și în alte coo­perative agricole de producție, lucrarea se apropie de sfîrșit, de Stat, din păcate, și unități un­recoltatul decurge intr-un ritm lent. La Dobromir, Ion Cor­vin, Cochirleni și Dunărea, de pildă, porumbul a fost recoltat doar pe jumătate din suprafața cultivată. De reni mai sunt asemenea, la­pi­de recoltat peste 300 hectare cu porumb. Cum și-o fi organizat munca in această toamnă consiliile de conducere din cooperativele agricole amin­tite, numai ele știu. Cert este că au venit frigul, ploile, iar pe cîmp există mult porumb nere­­coltat. Lucrîndu-se in continuare cu viteza de ieri, rezultă că nu-i suficientă o săptămînă pentru terminarea recoltării porumbului pe întregul județ. Dar, dacă vin ploile, o să fie zile întregi cind nu se va ieși în cîmp, prelun­­gindu-se campania de recoltare. Cei care pînă acum au gîndit că „mai avem timp, n-au intrat zi­lele în sac", vor avea mari greu­tăți cu recoltatul porumbului. Să admitem că sosirea unor ploi împiedică un anumit număr de zile recoltarea în continuare a porumbului. Rău este că ploile vor surprinde pe cîmp mari can­tități de porumb recoltat și strins în grămezi mici. Cele 47.037 tone știuleți aflate pe cîmp (și de-ar fi numai atit!) sunt predispuse permanent de­gradării. Iată de ce este necesar ca toate mijloacele de transport să fie folosite zi și noapte la a­­ducerea porumbului din cîmp și depozitarea lui în condiții cores­punzătoare. Organizarea temeini­că a muncii, repartizarea mijloa­celor de transport pe factorii de răspundere din unitățile agricole, pot contribui la urgentarea adu­nării porumbului din cîmp. Ast­fel, lucrîndu-se ca pînă acum, în unele unități va fi de cărat po­rumb încă 10—15 zile. Or, își imaginează oricine cum vor a­­răta acești știuleți. Astăzi și m­îine trebuie lucrat cu toate forțele. Trebuie ca acolo unde mai este porumb de recol­tat să fie mobilizați toți locuito­rii satului, tineri și bătrini, pen­tru a încheia lucrarea in 2—3 zile. Este de datoria consiliilor de conducere, a organizațiilor de partid să desfășoare o susținută muncă politică în rindul oameni­lor, explicîndu-li-se ce înseamnă să lași porumbul pe cîmp nere­­coltat și netransportat. Pentru orice lucrător al ogoarelor noas­tre, strîngerea urgentă a porum­bului, trebuie să constituie o da­torie de onoare, o datorie patrio­tică. Stefan MIHAI .­Intervențiile critice ale presei trebuie să se soldeze cu măsuri de îmbunătățire a stărilor de lu­cruri­­ necorespunzătoare — ziarele avind datoria să urmărească și să informeze opinia publică despre felul cum sînt transpuse in practică aceste măsuri... Trebuie combătută cu toată hotărîrea atitudinea de ignorare și nesocotire a sesizărilor și criticilor presei din partea unor organizații de stat și obștești, a unor întreprinderi și instituții. (...) este o obligație a tuturor întreprinderilor, ministerelor, organizațiilor noastre de partid și de stat, a organizațiilor de masă și obștești de a răspunde sesizărilor și criticilor pre­sei, de a aduce la cunoștință in mod public măsurile luate pentru înlăturarea stărilor de lucruri negative“. (Din cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la sărbătorirea a 25 de ani de la apariția primului număr legal al ziarului „Scînteia") RĂSPUNSURI REZONABILE, MASURI OPERATIVE Cum este și firesc nu­mai fie­care număr al ziarului s-au pu­blicat și continuă să se publice un număr important de materia­le critice la adresa unor sectoa­re economice și social-culturale din județ. Cele mai multe din în­treprinderile, instituțiile și per­soanele criticate au răspuns zia­rului in termenul stabilit de le­ge, dar mai important și demn de subliniat este faptul că cei criticați au luat măsuri opera­tive pentru înlăturarea deficien­țelor semnalate, au fost mobili­zate noi resurse materiale și u­­mane pentru îndeplinirea sarci­nilor de plan, s-au prospectat noi soluții pentru organizarea mai corespunzătoare a conducerii activității planificării și economice in unitățile, care înregistrau ră­­mineri in urmă. De pildă, in articolul „SUNT SAU NU PREGĂTITE ȘANTIE­RELE PENTRU IARNA“ ?, zia­rul observă critic modul erau aprovizionate punctele cum de lucru cu materiale, cum sunt pre­gătite o serie de șantiere pentru sezonul rece. Subliniem cu satis­facție că I.C.H. a întreprins mă­suri operative și cu toată răs­punderea — avem in vedere șan­tierul căi-comunicații — pentru buna aprovizionare cu materiale a sectoarelor de producție, pre­gătirea fronturilor de lucru pen­tru iarnă. Rubrica „Colocviu cetățenesc“ a ziarului a criticat cu asprime întreprinderea de gospodărie co­munală și secția respectivă din cadrul Consiliului popular muni­cipal pentru cheltuielile mari ca­re se fac cu întreținerea spații­lor verzi din cauza lipsei de mă­suri care să le protejeze. In pre­zent, se aplică cu severitate un eficient sistem de amenzi insti­tuțiilor, conducătorilor auto și a­­celor cetățeni care distrug sau degradează aceste spații. Intr-un articol privind activitatea galerii­lor Fondului plastic din Con­stanța, ziarul semnala o serie de neajunsuri in legătură cu activi­tatea expozițională a acestei in­stituții, diletantismul in condu­cerea activității și alte aspecte legate de legătura firească ce trebuie realizată intre public și creatori. Față de această critică, Filiala U.A.P. Constanța, ca și Fondul plastic București au luat o atitudine demnă de subliniat. Analizînd cauzele care au deter­minat lipsurile semnalate de ziar, au mers pină la măsuri organiza­torice pentru remedierea neajun­surilor respective. Acestea sunt numai câtteva e­­xemple din foarte multe care a­­testă că întreprinderile și insti­tuțiile din județ răspund d­in ma­joritatea lor la semnalele critice formulate în ziar. OARE, NUMAI SIMPLE CONFUZII ?! 9 Atîta putere de înțelegere să aibă oare tovarășul director T. Superceanu de la I.A.C. ?! O dată cu începerea acțiunii — profundă și judicios concepută de către partid — de redistribuire a cadrelor de specialiști din toate domeniile vieții sociale, conform unor criterii de înaltă echitate socială și potrivit necesităților imperioase ale economiei noastre naționale, în multe din întreprin­derile și instituțiile județului nos­tru s-a trecut la o reevaluare a cadrelor pe baza pregătirii lor de specialitate și a afinităților pro­fesionale. In ziarul nostru au a­­părut articole cu tema „Locul specialistului — acolo unde slu­jește interesele societății“. In­tr-unul din acestea („ȘI-AU DES­COPERIT O NOUA VOCAȚIE...“, Dobrogea nouă, nr. 6584) relatam cazuri precise de deprofesionali­­zare (ingineri textiliști la între­prinderea apă-canal... ?!). Ne aș­teptam, desigur, ca articolul res­pectiv să găsească „ecoul“ scon­tat. Nu mică ne-a fost surprinde­rea cind, într-o convorbire pe ca­re am avut-o cu citeva zile in urmă cu tovarășul T. Supercea­­nu, directorul întreprinderii apă­­canal. AM FOST ÎNTREBAȚI, „De ce nu ați luat și măsurile corespunzătoare, tovarăși?! Oa­menii despre care ați scris nu mai muncesc cu tragere de ini­mă, se eschivează de la îndato­riri pentru că așteaptă o schim­bare...“ Este cel puțin ciudată această optică a tovarășului director T. Superceanu care confundă atri­buțiile unui organ de presă cu... propriile sale atribuții!! ALTE RELATARI LA RUBRICA

Next