Dobrogea Nouă, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6676-6699)
1970-02-21 / nr. 6693
- Pag. a 2-a DISCIPLINA să atingă performanțe maxime în rîndurile sportivilor de performanță constănțeni Nu de puține ori, presa a semnulat in coloanele ei exemplul unor sportivi care au adus cluburilor sau reprezentativei naționale un succes deosebit, o performanța ce i-a făcut pe statisticieni sa mute limitele efortului fizic al omului dincolo de bariera incredibilului, iar pe cronicarii de specialitate sa considere performanța ca fantastică. Astfel de exemple au existat și in sportul nostru de performanță. De ele sunt legate numele lui Viorica Viscopoleanu, Lia Manoliu, L. Hotman, Sile Nastase etc., etc. De fapt, lista poate continua raminind deschisă și reprezentanților sportului constânțean. Amintiți-va de exemplu, cursa debordantă a lui Tufan de la Lausanne în acel joc memorabil România—Elveția este jucătorul de pe malul mării, purtător al tricoului național, a centrat intr-un ultim și suprem efort aducind victoria României. Sportivul este omul care nu are voie să greșească, este, prin esență, o dată cu tricoun ce poarta culorile asociației, reprezentantul a sute mii de oameni si această sarcină nu are nimic formal in ea. Sportivul se educă în acest spirit al luptei cinstite, dusă in limitele regulamentului, ale fairplay-ului. Dar dincolo de stadion, in viața cotidiană, In această viață ce pulsează ritmic, el, omul ce a reprezentat sau va reprezenta sportul, nu trebuie să uite că principala obligație ii rămine munca, meseria ce și-a ales-o și pe care o practică. Și In Constanța avem mulți, foarte mulți sportivi de performanță ce au înțeles să se achite cu cinste de ambele sarcini. Sportul educă, sportul prin esența lui creează prietenii indestructibile și fără discuție că, de aceea, unele acte, absolut izolate, de indisciplină, vedetism și căpătuială sunt criticate cu toată asprimea, de opinia publică, iar acei ce consideră că prin titlul de sportiv pot să se situeze, în afara legilor, în afara cadrului ce-l formează opinia publică, marea masă a iubitorilor sportului, greșesc. Și, din păcate, deși unele dintre cazuri reclamau o preocupare, o atenție mai mare din partea factorilor de răspundere ai sportului de performanță constănțean nu s-a făcut încă suficient la munca de educație. Astfel, în cadrul clubului Farul, nucleu al sportului de performanță din județul Constanța și ta care activează peste 500 de sportivi de performanță, atît în anul ce a trecut cit și în această perioadă au existat cazuri de abateri de la conduita sportivă. La fotbal, cazurile de indisciplină, de vedetism, de încălcări ale normelor sportivului de performanță au fost frecvente, începind cu lancu și terminind cu Dumbravă, Uțu și in ultima vreme Sorin Avram și Boțea. Repetatele abateri ale acestor fotbaliști sunit cunoscute datele au fost multă vreme cocoloșite, s-a căutat nejustificat să se creeze un climat de îngăduință față de comportările antisociale ale unora dintre ei și ca rezultat clubul, prestigiul sportului au avut de suferit.. La baschet, retrogradarea echipei din divizia A a fost posibilă și ca urmare a faptului că la mijlocul echipei își făcuseră loc cîteva elemente puse numai pe căpătuială, care condiționau participarea la jocuri numai dacă se satisfăceau interesele materiale. De fapt, in această disciplină sportivă, asemenea cazuri in loc să constituie un serios semnal de alarmă, au fost tratate cu îngăduință și astfel a fost posibilă apariția altor încălcări ale normelor conduitei sportive (Răducanu, Teodora, Leimte). în box viață nesportivă, nopțile petrecute prin baruri și restaurante, au condus în final la pierderea prestigiului de care se bucurau o serie de sportivi în rîndul spectatorilor (Ovidiu Baciu, Gheorghe Pițu). La rugbi, sport prin esență colectiv, cazurile de indisciplină mai vechi sau mai noi ale lui Ștefan Cristea, Traian Dolciu, 1’. Zamfirescu, soldate cu suspendări pe termene lungi din viața sportivă, nu au fost analizate cu toată răspunderea de vechea conducere clubului. Climatul de indisciplină existent la unii dintre sportivii de performanță a fost posibil numai ca urmare a cocoloșiri și ascunderii primelor abateri. Dacă s-ar fi intervenit cu hotărire și discernămint chiar de la început, dacă unii dintre antrenori (Raducăinu, Bazîl Marian, Robert Cosmoc, Nicolae Buză) ar fi înțeles că munca lor se confundă cu cea de pedagogie multe dintre situații, fără discuție că unele fapte nu ar fi avansat în gravitate. Un alt aspect criticat în dese rînduri și de ziarul nostru a fost acela al lipsei de interes și insuficientului atașament al unor sportivi față de culorile clubului. Fiindcă numai astfel se explică comportarea unora dintre fotbaliști tn partida cu Progresul București, sau evoluția lui Sasu la jocul cu Dinamo București. Lipsa de atașament și respect față de public, față de club au fost semnalate și de evoluția baschetbaliștilor, a voleibaliștilor in campionatul trecut. Fără discuție, cazurile sunt izolate și cei ce le-au săvirșit s-au pus din capul locului pe afara marii familii a sportivilor, dar ele trebuie sa constituie, de același timp, un semnal de alarmă pentru conducerea clubului, fiindcă trebuie să se recunoască, s-a făcut mult prea puțin te munca de educație, in formarea unor caractere cinstite, a unei educații solide. Acțiunile educative întreprinse de clubul Farul sau de C.J.E.F.S. Constanța de anul ce a trecut pot fi numărate pe degete și ele nu au avut ecoul dorit. Sportivii clubului Farul nu se cunosc intre ei. Invățămîntul de partid, formă de educație eficientă, a fost neglijat de multe ori, într-un cuvint s-a făcut prea puțin în educarea sportivilor. Iată dar pentru cé pledăm. Vrem ca pe stadioanele constănțene sau in afara lor, actele nesportive să dispară complet, iar atunci când fenomenul se produce izolat să fie analizat și pedepsit cu toată asprimea. Este absolut necesar. Este un deziderat al societății noastre socialiste creșterea unor generații de sportivi la care respectul față de adversar, dragostea față de culorile clubului să primeze, Lîvîu BRUCKNER Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului CONSTANTA șos. Industrială nr. 8 telefon 2.39.40, 8.27.28 ^rutt concurs TEHNICIAN ENERGETIC. Salarizarea, conform H.C.M. nr. 914/1968. Condiții de pregătire și stagiu conf. anexa IV în H.C.M. nr. 1688/1960. Constanta angajează — MAGA8KW0BRZ nmvoi Mift Mmmmmtamtum — pot obțin* 1«Mm »MM — I. M. A. Valul lui Troian județul Constanta angajează: - tractoriști mecanici agricoli pentru secția« de mecanicai Palazu Mare» Agigea iji Ovidiu. Informații» la telefon 1AGM Cursuri de calificare in cadrul Șantierului instalații al Trustului 2 se vor deschide, în această lună, patru cursuri de calificare cu o participare de aproape 150 de muncitori. Cursurile vor funcționa pentru meseriile de instalatori-sanitariști și gaze, instalatori caloriferiști, instalatori ventilație și lăcătuși mentori. La absolvirea acestor cursuri, noii meseriași vor fi repartizați la obiectivele industriale aflate in construcție în zona Palas— Constanța, Medgidia și alte obiective industriale din județul Constanța. întreprinderea „Energo-montaj“ București Șantierul de montaj Palas — Constanta b-dul Aurel Vlaicu nr. 123 ANGAJEAZĂ: — MONTOM TEVAM — categ. 3-5 (categorie veche); — MONTOM CAZANE — categ. 3-5 (categorie veche); — MONTOM TURBINE — categ. 3-5 (categorie veche). Se lucrează regim de 10 ore, asigurându-se condiții conteni H.C.M. 1053/1959. HOTARIREA CMISLUI DE MINIȘTRI MVIND ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE In vederea stimulării salariaților din întreprinderi, centrale industriale și ministere economice în realizarea și depășirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum și pentru creșterea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniștri a eanis o hotărîre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărâri, începând cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un soțnd de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere și deci premiul individual al salariaților vor fi cu atât mai mari cu cât unitățile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creșterii producției, a reducerii prețului de cost, a sporirii productivității muncii, a ridicării eficienței întregii activități economice. La stabilirea cotei de premiere se are in vedere asigurarea unei proporții corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de salarii și volumul beneficiului, precum și condițiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiera ce se cuvine fiecărei unități economice se stabilește pe baza rezultatelor definitive obținute, oglindite în bilanțul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micșorează in cazul nerealizării beneficiului planificat. Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităților economice sunt direct cointeresate să îndeplinească și ceilalți indicatori de plan. Astfel, hotărârea prevede că fondul de premiere al întreprinderii poate fi constituit integral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează principalii indicatori : planul producției marfă, valoric și în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1.000 lei producție marfă, planul de export în lei valută și îndeplinirea obligațiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indicatorilor stabiliți, fondul de premiere se reduce proporțional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută. In vederea stimulării fiecărui colectiv în îndeplinirea și depășirea planului, hotărirea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate și unităților cu gestiune economică internă, care urmăresc și evidențiază distinct rezultatele activității proprii, independent de rezultatele centralei, combinatului sau grupului de uzine de care aparțin. Salariații centralelor industriale, celorlalte organizații economice cu statut de centrală, ai ministerelor și ai altor organe centrale economice beneficiază de premii in raport de rezultatele obținute pe ansamblul organizației economice respective. Salariații acestor organizații vor fi cointeresați și pe această cale să dea tot sprijinul unităților subordonate și să-și sporească preocuparea pentru creșterea eficienței economice. Hotărirea Consiliului de Miniștri prevede posibilitatea stimulării prim premii și în cursul anului a salariaților care obțin realizări deosebite în muncă. In acest scop unitățile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere respectiv 75 la sută se repartizează la sfârșitul anului tuturor salariaților, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic și administrativ, proporțional cu salariul tarifar realizat și timpul efectiv lucrat. Salariații care obțin realizări deosebite în muncă, într-un an, vor putea obține premii din beneficii de până la trei salarii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităților au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angajaților care prin deficiențele din activitatea lor, sau prin abateri disciplinare au influențat negativ realizarea sarcinilor de producție. In afara premiilor din beneficii, hotărirea prevede că se mai pot acorda premii in cursul anului pentru realizarea de economii de materiale și de forță de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibili și energie, obținute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deșeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economiile realizate prin prelungirea duratei normate de funcționare a unor instalații sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respective. Pot beneficia de asemenea premii și cadrele tehnice care participă nemijlocit la conducerea și realizarea procesului de producție și care au contribuit direct la obținerea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă economiile obținute nu dăunează calității produselor, pot fi măsurate, se realizează față de normele de consum stabilite și nu se depășesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariații din sectoarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a tehnologiei, de organizare a producției etc., ce conduc la economii de forță de muncă (prin reducerea formației de lucru, a timpului normal de muncă etc.), se premiază lunar, începînd de la data aplicării măsurii respective, in raport cu valoarea economiei de manoperă efectiv realizată in fiecare lună. Aceste premii se acordă cu condiția ca aplicarea măsurilor respective să nu ducă la scăderea producției prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalație și să nu dăuneze calității produselor. Prevederile hotăririi se aplică în mod experimental începînd cu activitatea anului 1970, la toate organizațiile economice. Ținînd seama de principiile prevăzute in actuala hotărâre, Consiliul de Miniștri urmează să aprobe reglementări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activității întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, unităților de construcții-montaj, de proiectare și cercetare, de comerț exterior. Hotărirea Consiliului de Miniștri recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești și Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unitățile economice subordonate, principiile de premiere întreaga economie, stabilite pentru adaptare la specificul acestor organizații. Această nouă reglementare a acordării premiilor în unitățile economice urmărește perfecționarea sistemului de cointeresare materială a oamenilor muncii în obținerea unor rezultate cât mai bune în îndeplinirea sarcinilor, constituind un important factor mobilizator în creștere eficienței activității economice, condiție esențială a ridicării continue a nivelului de trai. (Agerpres) Reglementarea plății unor impozite și taxe . Potrivit unor recente reglementări, începînd cu anul 1970 s-au stabilit noi termene de plată ale unor impozite și taxe. Astfel, impozitul pe veniturile din închirierea clădirilor, impozitul pe clădiri și pe terenuri, precum și primele de asigurare prin efectul legii a clădirilor din raza orașelor se plătesc în două rate egale semestriale, pină la sfîrșitul lunilor martie și septembrie. Impozitul pe veniturile meseriașilor, liber profesioniștilor și ale altor persoane care realizează venituri din activități pe cont propriu, se plătesc în rate trimestriale, pină la sfîrșitul lunilor februarie, aprilie, iulie și octombrie. Taxa anuală asupra mijloacelor de transport se plătește integral pină la sfîrșitul lunii Persoanele care dobîndesc martie, mijloace de transport în cursul anului plătesc taxa datorată începînd cu ziua declarării lor la organul financiar. Pentru neachitarea la termen a impozitelor și taxelor se aplică pentru fiecare lună sau fracțiune de întîrziere o majorare de X la sută în cazul organizațiilor socialiste și de 2 la sută in cazul persoanelor fizice. (Agerpres) Intr-o bună zi, cam pe la mijlocul lui martie 1969, un cetățean s-a hotărât să-și cumpere un frigider în rate de la I.C.S. „Metalo-chemice“. Zis și făcut! A completat formularul de rigoare, l-a înregistrat la întreprinderea unde lucra, a plătit prima rată și s-a făcut proprietar de frigider tip mobilă, furniruit, lustruit și... garantat. A doua zi —o surpriză, in matele frigiderului se formase o băltoacă de proporții apreciabile. Cercetând atent a Constantat că frigiderul avea o „calitate“ in plus față de cele specificate in prospect — ii transpira țevăria din spate, de parcă avea emoții că este pus să funcționeze într-un decor ce-i era nefamiliar! Apoi neplăcerile au început să se țină lanț: smalțul din cuvă a început să crape ca la o dantură prost îngrijită, furnirul a luat contururi nebănuite, ușa refuza să se închidă până nu o împingeai temeinic cu umărul ș.an.d. Vâzând acestea, fericitul posesor al năstrușnicului frigider (factura nr. 8813/45) a strigat: Evrica ! Adresațivă cu încredere cooperative! „Prestarea''! Ceea ce a și făcut chiar atunci , a dat un telefon și a așteptat să vină meșterii la fața locului... Și au venit acei meșteri, cu un vagon de scule, azi unul, inline altul și au plecat ridicând din umeri, nicini că buba « din naștere — adică de la fabrică — și că n-au ce să-i facă, și că n-au piese de schimb, și că „adresați-vă dumneavoastră întreprinderii producătoare !" Și s-a adresat omul la Craiova, la I.L.M.E.T. Timp în care cei de la „Prestarea" procedau sistematic precum Piiat din Pont, se spălau pe mâini! După o vreme, numai dacă ce primește o recomandată din partea fabricii. „Către... ca urmare a sesizării dv. mr.... — se zicea acolo—vă comunicăm să vă adresați cooperativei „Prestarea“, care este obligată să vă repare frigiderul!“ Și se mai zicea cite ceva despre un contract al fabricii cu cooperativa, despre un H.C.M. nr. 753/1965 și despre niște instrucțiuni nr. 800 A... Se specifica, de asemenea, că o copie puțin modificată a scrisorii fusese trimisă și conducerii cooperativei, dîndu-i-se sfatul să emită o comandă pentru piesele de schimb necesare și să nu mai obiecteze că nu există aceste piese, atita vreme cit ele au fost cerute nici măcar nu de la fabrică. Intre timp, cele două instituții se bombardau cu scrisori și au căzut la o înțelegere : să ambaleze frigiderul cei de la „Prestarea“ și să-I trimită la Craiova. Și acum, dragi cititori, țineți-vă firea și nu vă mirați de nimic! Expedierea s-a făcut prin dispoziția de livrare nr. 105, din 15 august 1969 — și a trecut septembrie, a trecut octombrie, a trecut noiembrie, decembrie, a trecut 1969, a venit 1970, dar frigiderul nu mai venea înapoi. La Craiova — nimeni nu știa nimic. Ia „Prestarea, idem... Și tot prin telefon a primit clientul câteva informații care l-au făcut să nu se simtă chiar singur in nefericirea lui de exproprietar, să aibă măcar consolarea că el nu este un caz izolat. Cineva, într-o zi, apoi altcineva, în altă zi, au sunat la telefon și i-au spus că au aflat de frigider și că îi sunt părtași la suferință, pentru că și ale lor (același tip...) sunt rătăcite pe același drum, spre Craiova. Dar, culmea! După îndelungi cercetări, s-a descoperit, în cele din urmă, că frigiderele respective fuseseră expediate de la Craiova încă din 20 noiembrie 1969 (?), dar nimeni nu știa în ce gară se află și de ce n-au ajuns la destinație. Păgubașii ajunseseră la limita răbdării, cînd — surpriză ! — le-au fost aduse acasă obiectele cu pricina într-o frumoasă dimineață de la mijlocul lui ianuarie a.c.„. Să recapitulăm, deci! Zece luni de nervi și agitație pentru că „Prestarea“ nu este în relații normale cu I.L.M.E.T.-ul (se pare că domnește chiar o anumită animozitate vecină cu antipatia, care ar fi valabilă între două persoane particulare, dar este ilogică în relațiile dintre două instituții...); o nepermisă ignorare a intereselor clienților, combinată cu o doză apreciabilă de birocratism și — un sfîrșit — un splendid voiaj de plăcere de care au beneficiat trei frigidere ce puteau fi reparate la fel de bine și în Constanța... DE CE 7 ȘI — pentru că am vorbit despre frigidere — ce-ar fi dacă U.J.C.M. ar prelua întrebarea și ar judeca-o puțin „la rece“? Poate că s-ar desprinde și unele concluzii utile. E. VASILIU ODISEEA UNUI FRIGIDER „HOINAR“ à DOBROGEA NOUA nr. 6693 [WVWVWWAA^W Rînduri (ieșirile ) faptă demnă de laudă Un grup de elevi de la Școala din Valea Seacă, trecînd peste linii, au observat că la km 209 pe linia București — Constanța șina era ruptă. Peste cîteva minute urma să treacă trenul. Au pornit în goană către canton, unde au găsit de serviciu pe Zamfira Martinescu. Aceasta a mers la fața locului (așa cum ne comunică, de altfel, și tovarășul Gheorghe Mureșanu) și constatînd defecțiunea a luat măsuri de oprire a circulației, evitând astfel un accident posibil. Echipa de reparatori a sosit la timp și în două ore a dat cale liberă trenurilor. Fapta elevilor de la Școala din Valea Seacă face cinste lor și educatorilor lor. Un gest semnificativ Gheorghe Stoica din Constanța, șoseaua Filimon Sârica nr. 41, este pensionar, dar a cerut să i se sisteze pensia și să muncească, lucru care i s-a aprobat. La un moment dat, insă. Gheorghe Stoica, deși încadrat, a început să primească și pensia. Ca um om corect ce este, a mers imediat la oficiu și a depus banii care nici o clipă nu l-au tentat. Tot respectul pentru părul său alb. Martor ocular La magazinul nr. 100 al I.C.Ș. „Alimentara“ se descărca marfă. Cutii, saci cu pungi de zahăr preambalat. Intr-unul dintre saci (mai toți arătau jalnic) pungile erau sparte de-a binelea și amestecate cu talaș. Responsabilul, G. Costache, a schițat timid gestul de a-l refuza, gîndindu-se, probabil, la clientul care se va trezi cu gunoaie în ceai. Atît i-a trebuit delegatului însoțitor, Pavel Crețu. A sărit ca ars, a amenințat, a invocat, de mai multe ori, autoritatea conducerii care a dispus... A trebuit să intervină redactorul acestor rînduri pentru a se aplana conflictul. Dar nu și pentru a se lua sacul cu amestec de pungi și zahăr. El a rămas acolo pentru a se vedea cum ajung mărfurile din depozit la magazine și de aici, la client. Bineînțeles dacă, intre timp, nu se va ajunge din urmă conducerea I.C.S. „Alimentara“. Matinală In zorii uneia dintre zilele jumătății lui februarie a.c., Ioan Gorea, docher la „Navrom“ Constanța, a fost găsit de miliția din port cu 2,7 m stofă tergar. N-o cumpărase de la magazin și, la ora aceea, nici nu se putea afla în drum spre croitor. A mărturisit mai târziu că a sustras-o dintr-un colet (rupând-o din lungimea unui top. In timp ce se afla la lucru). Așa, cum ai rupe o floare gard. Tot doțește» Meșterul strică... Cel care lucrează la extinderea Fabricii de ciment din Medgidia sânt cazați in cele 40 de apartamente ale blocului 61 din localitate. Dispun aici de tot ce le trebuie. Dar tot dispunând ei, „gospodărește" au ajuns să spargă geamurile, ușile, instalațiile sanitare, întrerupătoarele de curent, chiar și pereții. Să recunoaștem, au „îndemânare“ băieții! Sunt doar constructori! Ca în zicala cu „Meșterul strică șî drege de frică“. Dar să dreagă ! Chiar și de... frică. Nu strică ! ) < A.