Dobrogea Nouă, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 6907-6931)
1970-11-22 / nr. 6925
A t CA VIZITA TOVARĂȘULUI ____________________________________________________________________________________________________ NICOLAE CEAUSESCU . , •... • . . . ._______________________________________________________ _ ÎN JUDEȚUL OLT _________________________________________________________ Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. În întâmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul Constantin Băbulan, prim-secretar al Comitetului jude țean Dolj al Partidului Comunist Român, Președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-l saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii. In Balșul industrial De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere“ a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului — așezarea modestă de odinioară de pe malul Cotețului — unde nu exista decât o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, conferă orașului atributele urbanisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea structurii populației. Numeroși localnici, pregătiți în prealabil, incă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la întreprinderi din țară ca „Progresul“ — Brăila, Uzinele metalurgice Reșița, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care il face lingoul de otel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pină la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii activitate a forjorului tradițional, manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii“ conduc acum toate operațiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timișoara — podurile rulante, „Electroputere“ — Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate in folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. In același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția oțelăriei in așa fel turnătoriei și incit acestea să fie in măsură să deservească și alte fabrici și uzine din județele învecinate. „în acest fel, arată tovarășul Ceaușescu, va crește rentabilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințelor și exigențelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naționale în perspectiva viitorului cincinal“. în timpul vizitei, directorul uzinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind creșterea calificării muncitorilor. Tovarășul Ceaușescu arată că aici procesul tehnologic este modern și ca atare se impun cunoștințe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască mașinile și utilajele cu performanțe tehnice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri și tehnicieni fac tovarășului Ceaușescu o călduroasă manifestare de dragoste și stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenți, spune : — Sunteți la început de drum. Trebuie să depuneți toate eforturile pentru ca uzina să înceapă neîntârziat producția la parametrii proiectați. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarășe Ceaușescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leotești lucrează de zor la strîngerea și transportul acesteia. Tovarășul Ceaușescu se apropie de țăranii cooperatori care îl întimpină cu bucurie. — Să trăiți, tovarășe Ceaușescu. Bine ați venit la noi ! Conducătorul partidului și statului stă de vorbă cu cei aflați la muncă, pe timp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor. Il întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producția la hectar. — In jur de 37.000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră ca viitoarea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este necesar insă ca lucrul să fie organizat în așa fel nncit să nu se producă nici o întîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea așa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Așa vom face, il asigură țăranii cooperatori care s-au strins toată in jur, fiecare dorind să fie cit mai aproape să-i stringă minabricii de anozi, tovarășul Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat se interesează de modul in care este organizat procesul de fabricație, apreciind eforturile harnicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca și la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarășul Ceaușescu dă indicații să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd șantierul noilor hale de electroliză, tovarășul Ceaușescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuție, în așa fel incit investiția să fie realizată înainte de termen. In discuțiile avute cu Mihai Costea, șeful sectorului reparații capitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Cereș de la fabrica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile privind creșterea calificării. — Este necesar să fie organizate cursuri săptămînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăți calitatea, va crește productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecțiunilor la mașini. Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid și de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent in probe tehnologice. Noua unitate este unică in felul ei, întrucît în țară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporții, nici ca dotare tehnică și nici ca varietate de produse. Amplasarea ei in apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. In cadrul viitoarei unități se vor realiza electrozi siderurgici pentru cuptoarele electrice, grafitați electrozi clorosodici grafitați ce se vor folosi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri și plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării și de cocs metalurgic, antracitul și smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid și de stat sunt salutați călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni și in(Continuare în pag. a III-a) Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, orașul reședință al județului Olt, mii de locuitori întimpină cu entuziasm pe oaspeți. Se scandează „P. C. R. — Ceaușescu“, lozincă de o deosebită semnificație, care atestă încă și încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societății socialiste multilateral dezvoltate, vede in partidul comunist exponentul fidel al aspirațiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului și statului, conduce patria noastră pe drumul progresului și civilizației. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeții sunt întâmpinați de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroși muncitori. Asistăm și aici la aceeași emoționantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcție două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50.000 tone aluminiu pe an producția anuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cure de cite noile construcții vor 63 kiloamperi, dispune, în final, de cite 124 cuve avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spațiu restrîns să se concentreze o capacitate sporită de producție. în operațiile de deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje și agregate din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare și automatizare a procesului tehnologic de obținere a aluminiului, în timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei și a fa DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ, CONDUSA DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, și-a Încheiat vizita In r. p. bulgaria Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aeroport au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte Consiliului de Miniștri, Todor Pavaliov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Comitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Țanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Komtarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, președintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulișev, vice Continuare în pag. a IV-a) Sosirea în Capitală Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat in Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim- vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bulgaria la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu-P.C.R.“, exprimindu-și sentimentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, deplina satisfacție față de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale in R.P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovațiilor mulțimii, a strins mîinile a numeroși cetățeni. (Agerpres) COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, prealședintele Republicii Consiliului de Stat al Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrața. Combinatul chimic Vrața, s-a întâlnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societății socialiste. Înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română: Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, prealședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului (Continuare în pag. a IV-a) Istoria Dunării cunoaște - sau, mai exact, a cunoscut pînă azi - trei poduri peste fluviu - trei arcuri peste timp. Un pod s-a ridicat la Turnu- Severin și a decis, prin consecințele lui de durată, formarea poporului dintre Dunăre și Carpați. E podul lui Traian. Un altul, construit peste 1700 de ani, poartă semnificația unei renașteri, deschizînd, după neagra epocă a dominației otomane, drumul spre Marea cea Mare, drumul către civilizația industrială. Este podul lui Anghel Saligny, de la Cernavodă. Un alt pod, construit acum cîțiva ani, la jumătatea Dunării românești, definește o altă eră în istoria poporului nostru, era civilizației socialiste, era frăției cu toate popoarele ce și-au unit eforturile în lupta pentru o lume nouă. Este „Podul Prieteniei“ de la Giurgiu-Russe. Trei poduri peste fluviu, trei arcuri în istorie, trei ere... Li se adaugă, în aceste zile — atingînd același țărm dobrogean pe care l-a împodobit și podul lui Anghel Saligny — un nou monument de gîndire tehnică și de artă, lucrare unică prin proporții, sinteză a experienței, talentului novator, iscusinței și hărniciei constructorilor din România de azi: podul de la Giurgeni—Vadul Oii, aflat la ora de față în faza finală, în zilele de ajun ale sărbătorii inaugurării. Privit de pe balustrada acestui pod, fluviul capătă, parcă, un alt ritm, o altă mișcare, impunînd, în panoramele largi ca și în detaliu, liniile și culorile unei noi priveliști, desenate de mina omului. ☆ ...Străbatem podul, în cabina unei „Tatre“ a constructorilor. Dincolo de balustradele vopsite proaspăt, panorama fluviului, văzută de sus, din viteza mașinii, capătă mișcare de caleidoscop. Sute și sute de metri de zbor peste fluviu, pe o largă magistrală de asfalt, 1.500 de metri (dintre care jumătate viaducte de beton, jumătate construcție de metal), de-a lungul unei magistrale cu patru benzi, suspendată ca un gigantic arc peste fluviu. Imaginile tremură ca și cum aerul ar fi toril, iscînd miraje de o secundă. Totul îți fuge, dezvelindu-ți alt unghi și altă culoare, mai înainte ca prima senzație să te umple deplin. Fulgerarea pripită de imagini pretinde comentariu muzical. Simți nevoia să auzi în surdină, ritmată după goana luminii, o melodie, sau poate chiar mai puțin — o adiere. Dar, muzica e cuprinsă în întreagă această construcție și armonia ei te încântă mai ales atunci cînd contempli podul de jos, de pe fluviu. Fraza gîndirii arhitecților se înalță în elanuri dulci, coboară apoi plutit, grațios, ca într-o melopee care subjugă lumina și-o face cintec și ritm. Piatra a devenit aici ușoară, oțelul aer. CRAIOVEANU (Continuare in pag. a II-a) Un monument de gîndire tehnică și de artă