Dobrogea Nouă, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 6959-6983)
1971-01-26 / nr. 6978
PROLETARI DIN TOATE JARILE, UNIȚIVA ! Anul XXIV, nr. 6978 Mărfi, 26 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani Organizarea științifică a producției și a muncii este încă una din prețioasele căi de ridicare a productivității: în toate întreprinderile din județul nostru, pe baza studiilor efectuate, au fost reașezate liniile tehnologice pentru a se asigura ritmicitatea fluxului producției în toate compartimentele, s-a asigurat mai completa folosire a spațiilor de producție, utilizarea rațională a forței de muncă. 595.310 tone ciment au fost produse, în plus, în 1970 față de 1965, de fabricile de ciment din județul nostru, ca urmare a extinderilor de spații de producție, modernizărilor și creșterii productivității muncii. 181,1 la sută reprezintă creșterea producției de prefabricate din beton în 1970 față de 1965. COTELE CINCINALULUI 1960 1970 m in prin constanta în anii cincinalului 1966—1970 productivitatea muncii — izvorul principal al creșterii economice, al sporirii continue a venitului național— a înregistrat în industria județului Constanța, o creștere de 25,6 la sută, ceea ce înseamnă 33.652 lei pe salariat . Un rol important în creșterea productivității muncii îl are DOTAREA ÎNTREPRINDERILOR CU MAȘINI ȘI INSTALAȚII la nivelul tot mai înalt al tehnicii mondiale. La Fabrica de celuloza și hîrtie Palas, de pildă, gradul de automatizare a proceselor tehnologice de bază se ridică la peste 93 la sută, în portul Constanța gradul de mecanizare a operațiunilor de încărcare-descărcare a mărfurilor a crescut la aproape 80 la sută, cu peste 20 la sută mai mult față de primul an al cincinalului încheiat. ntervin în viața oamenilor, în acorativitatea lor momente care rămîn vii in amintire peste ani. Este în firea lucrurilor ca la început de drum, la ora bilanțurilor aceste momente să fie rememorate, tot așa cum este în tradiția lucrurilor ca perspectivele viitorului să capete drept fundament aceste succese, împreună cu tovarășul Radu Constantin, inginerul șef al Fabricii de hîrtie și celuloză, parcurgem filele cronicii acestui obiectiv industrial constănțean. .., MAI 1960. Fabrica din Palas înscrie in industria românească prima „premieră : fabricarea pentru prima dată în România a celulozei cu grad de alb obișnuit din paie. Caracteristicile noului produs depășesc prevederile din proiect și întrec parametrii calitativi ai hirtiei obținute din rășinoase. ...19 IULIE 1965. La București își începe lucrările Congresul al IX-lea al P.C.R. In ziua deschiderii Congresului fabrica constănțeană scoate prima șarjă de hîrtie velină obținută în România din celuloza cu grad de alb ridicat (83- 84). Pe prima coală a acestei premiere colectivul de salariați a redactat telegrama adresată înaltului for al comuniștilor, în care s-a angajat în fața conducerii de partid și de stat să ridice pe trepte cât mai înalte prestigiul fabricii lor. Și pe măsura scurgerii anilor, angajamentele prind viață. 1967 marchează primele două contracte cu U.R.S.S. și Cehoslovacia, pentru livrarea hirtiei veline. 1968 aduce F.C.H.-ului, alți beneficiari externi din Liban, Pakistan, Kuweit etc. In 1970 exportul fabricii crește cu MO la sută față de 1967, iar partenerii externi din Italia, Olanda și R.F. a Germaniei solicită tot mai insistent „hîrtia velină calitatea Palas“. Iar pe graficul dinamicii producției la hîrtia velină față de 1965, Fabrica de celuloză și hîrtie Palas a trecut la sfîrșitul cincinalului o creștere de 492,5 la sută. Salt peste ani... 196S marchează a treia premieră a fabricii. Inginerii Cornelia Toma Mirela Nicolaescu, Vasile Avram și Alexandru Marinescu obțin prima hîrtie fabricată în întregime cu materiale de umplere românești, folosind bentonita, de Răzoare. Dar succesul se cere continuat. Și același colectiv folosește in 1970 catatomita de Adamclisi, care va înlocui în producția de serie capiina ce se importa din Anglia și Grecia, aducînd însemnate economii valutare și contribuind la folosirea judicioasă a bogățiilor și resurselor naturale ale județului. 1971, primul an al actualului cincinal. Colectivul de salariați al fabricii „demarează“ rodnic, pe linia continuării tradiției. In primele zile ale acestui început de drum, F.C.H., produce pentru prima dată în România hîrtia înnobilată. Hîrtia acoperită cu emulsii de copolimeri (diotan) ia drumul Complexului de merarit și panificație Dobrogea unde este supusă probelor de ambalare. Rezultatul: EXCELENT. Și astfel ambalajele superioare ale Ministerului Industriei Alimentare vor fi asigurate de fabrica constănțeană. Despre noua premieră și avantajele ei ne vorbește inginerul Ștefan Dumitru, directorul fabricii . ..în anul 1971 fabrica noastră va introduce în exploatare o secție de hîrtie înnobilată cu patru linii de fabricație de Nicolae MOROȘANU (Continuare în în pag. a III-a) PREMIERE ÎN ALE ÎNSEMNĂRI Ședințe Consiliului de Stat In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte ,.al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai untor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat „spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică: ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială. în anii construcției socialiste prietenia Și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii intr-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a Partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem in întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, întăririi economice și ridicării buăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat așază pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte, și Polonia și Bulgaria pe de altă parte; avem convingerea că această contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat in unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete: decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine; decretul priivind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agricultturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, decretul pentru modificarea Decretului nr. 210,1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase pietrelor prețioasă, precum și dedecretul pentru modificarea Legii nr. 16/1963 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost in prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. • La U.S.A.S. Năvodari gradul de automatizare a proceselor de producție se ridică la 70 la sută, în prezent asigurindu-se o înalta productivitate a muncii. CRONICĂ Prin decret al Consiliului de Stat tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, a fost numit și în funcția de ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit in funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. In același minister, tovarășul Florin Ioan Iorgulescu a fost numit în funcția de președinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului mentare. Ministrul Industriei Alisecretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Miniștri. 1 ÎN ZIARUL DE AZI SPORT • SPORT • SPORT pag. a II-a O mai mare cointeresare a lucrătorilor din comerciarele romanești pe marile și oceanele lumii pag. a IlI-a Unități ale armatei au preluat puterea în Uganda pag. a-IV-a Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul guvernului Finlandei După cum s-a anunțat, la sfârșitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicității un Aide-memoire care sugerează inițierea unor consultări cu privire la organizarea conferinței de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, in vederea trecerii la schimburi de vederi in această chestiune in cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoștința guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-memoire-ul finlandez. La 35 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că propunerile conținute în documentul finlandez au fost examinate cu atenție de guvernul român, un răspuns se arată : „România desfășoară o intensă activitate pentru îmbunătățirea pe toate planurile a relațiilor de bună vecinătate intre toate statele continentului european, pe baza principiilor unanim recunoscute ale suveranității și independenței naționale, egalității in drepturi, neamesteculuivantajului in treburile interne și areciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, corespunzător intereselor și aspirațiilor sale vitale. In concepția guvernului R.S. România, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum și de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanția deplină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forței sau de amenințare cu forța și să asigure dezvoltarea lor pașnică intr-un climat de destindere, înțelegere și colaborare. Pentru înfăptuirea acestui deziderat, după părerea guvernului român, in prezent este necesar să se treacă neîntirziat, fără nici un fel de condiții prealabile, la pregătirea practică și convocarea conferinței pentru securitate și colaborare in Europa. Consultările întreprinse de guvernul român îndreptățesc aprecierea că sunt întrunite condițiile pentru ca, paralel cu continuarea contactelor bilaterale, să se abordeze problemele concrete ale pregătirii conferinței intr-un cadru multilateral, prin organizarea de reuniuni pregătitoare cu participarea reprezentanților autorizați ai tuturor țărilor interesate“. Arătând că în pregătirea conferinței este necesar să se adopte o atitudine constructivă, receptivă față de toate propunerile de natură să promoveze securitatea și cooperarea în Europa, în răspuns se spune : „Abordarea problemelor existente într-un spirit realist va permite soluționarea lor treptată în interesul tuturor popoarelor europene, pe calea realizării obiectivelor nobile ale instaurării păcii, securității și colaborării pe continent. Aceasta presupune participarea directă și activă a tuturor statelor interesate, în condiții de deplină egalitate, la toate fazele pregătirii, organizării și desfășurării primei conferințe pentru securitate și cooperare în Europa, ca și ale celor ce vor urma“. Subliniind că România urmărește cu simpatie eforturile Finlandei pentru ameliorarea relațiilor între statele europene și însănătoșirea atmosferei politice pe continent și este gata să coopereze cu Finlanda în promovarea inițiativelor orientate spre înfăptuirea acestor scopuri, un răspuns se precizează : „Guvernul Republicii Socialiste România se declară de acord cu propunerile guvernului finlandez privind efectuarea de consultări cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei in vederea începerii discuțiilor asupra organizării conferinței europene in cadrul unor reuniuni multilaterale. In acest sens au fost date instrucțiuni corespunzătoare ambasadorului R.S. România la Helsinki“. în încheiere se arată că, în spiritul politicii sale generale de pace și colaborare, guvernul Republicii Socialiste România va continua să militeze cu hotărîre, prin măsuri și acțiuni concrete, pentru instaurarea și dezvoltarea unor raporturi de bună vecinătate și înțelegere pe plan european, pentru înfăptuirea destinderii, securității și colaborării la Europa și în luase.