Dobrogea Nouă, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7270-7293)

1972-01-15 / nr. 7280

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7280 Sîmbăta, 15 ianuarie 1972 4 pagini, 30 bani SESIUNILE CONSILIILOR POPULARE MOMENT CU PROFUNDE SEMNIFICAȚII în viața economico-socială a fiecărei localități Ne aflăm la scurt timp de la a­­cel important moment din viața soci­al-economică și politică a țării — prima Conferință a secretarilor comitetelor de partid și președin­ților consiliilor populare comuna­le. Ne aflăm la scurt timp de la încheierea primului an al cincina­lului, marcat de importante suc­cese în toate domeniile vieții e­­conomice ale județului și la înce­putul unui an nou ce se anunță mai rodnic, mai bogat. In acest context, are loc astăzi sesiunea Consiliului popular ju­dețean, urmată, apoi, de sesiuni­le consiliilor populare municipal, orășenești și comunale, care VOR DEZBATE ȘI ADOPTA HOTA­­RlRI PRIVIND PLANURILE E­­CONOMICE ȘI BUGETELE LO­CALE PE 1972, vor dezbate și a­­naliza rezultatele pe anul trecut și noile angajamente asumate de cetățenii județului în cadrul în­trecerii patriotice inițiate, pe țară pentru realizarea programelor de dezvoltare economică, social-cul­­turală și edilitar-gospodărească a tuturor localităților. Așadar, ac­tualele sesiuni ale consiliilor popu­lare sînt chemate să analizeze, sub semnul prețioaselor idei și in­dicații cuprinse în cu­vîntarea to­varășului Nicolae Ceaușescu, mă­surile preconizate pentru crește­rea competențelor și lărgirea atri­buțiilor consiliilor populare in conducerea și planificarea, în dez­voltarea inițiativei locale, in rea­lizarea sarcinilor economico-gos­­podărești, sociale și edilitare ale tu­turor comunelor și satelor, ale ora­șelor și municipiilor, valorificarea superioară a resurselor locale cadrul planului general de edifi­în­­are a societății socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noas­tră. Democratismul specific întregii noastre vieți social-politice și e­­conomice este chemat, și cu acest prilej, să pună pecetea pe dezba­terile ce vor avea loc pentru sta­bilirea acelor măsuri, a unor cote maxime de dezvoltare pentru fie­care localitate, care să corespun­dă intereselor generale ale locui­torilor, interese ce se vor concre­tiza în planurile economice și bu­getele locale ce vor fi adoptate. In acest sens, fiecare cetățean al co­munei, orașului sau municipiului este chemat să-și aducă din plin contribuția pentru o analiză aten­tă, gospodărească, critică și auto­critică asupra a tot ceea ce s-a făcut și, mai cu seamă, a tot ceea (Continuare in pag. a II-a) in secția de rafinare a Fabricii de ulei din Constanța) tinerii stăpânesc utilaje de mare productivitate. In foto : utecista Mița Maxim, operatoare, supraveghind procesul de rafinare a uleiului. Foto: I. BUNGAU Ce obligații ridică pentru organiza­țiile de partid APLICAREA LEGII CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA UNITĂȚILOR ECONOMICE DE STAT? CIUBUCUL ȘI CĂPĂTUIALA să nu mai aibă permis de urcare la bord „Transilvania"... Rostind nu­mele elegantei lebede albe, gîn­­dul te poartă firesc la cei 34 de ani de cînd oamenii acestei nave de culoarea zăpezilor carpatine au purtat, generație după gene­rație, pe apele continentului, prestigiul nedezmințit al ospita­lității românești. G indul te poar­tă mai ales la măiestria, la soli­citudinea marinarilor, mașiniști­­lor, a lucrătorilor secției restau­rant care cuceresc an de an a­­precieri călduroase din partea pa­sagerilor pe care-i poartă croaziere. Faima ospitalității mo­­n­tonavei „Transilvania“ este un bun cîștigat prin eforturile sus­ținute ale majorității membrilor echipajului motonavei. Cinstea, corectitudinea, atitudinea civiliza­tă față de pasageri, strădania de a satisface cit mai ireproșabil ce­rințele acestora constituie atribu­te comune ale echipajului, ga­ranții ale bunului renume al „le­bedei albe". Atunci cu atît mai reprobabile apar gesturile izolate ale unor oameni străini de spiri­tul și comportamentul general al colectivului, oameni care pun mai presus de îndatoririle profesiona­le, de propriul lor prestigiu, de cel al navei pe care muncesc, re­alizarea cu orice preț a unor cîș­­tiguri neacoperite de eforturi. Aparent, Ștefan Nisipeanu, barman la restaurantul clasei a II-a a motonavei, și Enache Gi­­ba, colegul său de la barul de noapte, s-au înscris în conduita generală a echipajului. Atîta doar că, de la o vreme, carne­tele vamale ale celor doi apă­reau ceva mai „încărcate“ față de ceea ce ar fi putut cumpăra ei, in mod normal, cu indemni­zația în valută primită pe tim­pul curselor respective. Astfel, Ștefan Nisipeanu trece prin va­ma portului Constanța, în timp de două luni, între 4 septembrie și S noiembrie 1971, două haine și două scurte de piele, două a­­parate radio-magnetofon tran­zistorizate, un ceas de mină „Pierport“, două cârpele mari, o față de masă, nouă căanăși bărbătești, nouă cămăși de da­mă, patru perechi de pantaloni, 17 perechi papuci, 21 de bluze, 3 metri de tergal, 25 metri ma­terial de rochie, 3 perechi de cizme sintetice, 5 metri de lino­leum și alte cîteva „mărunți­șuri“. Prin urmare, în două luni de activitate, un om care exer­cită funcția modestă de barman pe „Transilvania" își cumpără exsalariu bunuri ci­ nu-și per­ I. TIBERIU F. NICOLAE (Continuare in pag. a II-a) Cum am muncit noi In anul 1971 pe Linia aplicării acordului global ? Am folosit această formă de retribuire la cultura porumbu­lui, florii-soarelui, la vie — pe suprafața de 53 ha, la livadă — pe 22 ha și in zootehnie, la toate speciile de animale. Trebuie să spunem că membrii cooperatori care au muncit în acord global au efectuat toate lucrările de calita­te. Bunăoară, dacă ne referim la livadă, în anii anteriori, lucrările de tăiat în vederea reglării pro­ducției și menținerii plantației in­­tr-o continuă posibilitate de pro­ducție se făceau greu. In anul 1971, cînd am aplicat această for­mă de retribuire, toate lucrările de tăiere și fructificare s­au efec­­ t MO­DUL GLOBAL Cine muncește mai bine , cîștigă mai mult Măsuri pentru generalizarea unei forme de muncă avan­tajoasă atit pentru cooperativa cit și pentru cooperatori înfăptuirea consecventă a retribuției după muncă contribuie la creșterea per­manentă a producției totale a unității, la asigurarea membrilor cooperatori cu sume mai mari de bani, cu mai multe produse pentru munca prestată, corespunzător efor­tului și conștiinciozității de care au dat dovadă la executarea lucrărilor în sectorul unde lucrează. Cu alte cuvinte, cine muncește mai bine, mai conștiincios, cîștigă mai bine. In plus, organizarea și retribuirea muncii în acord global în cadrul unităților cooperatiste duc la întărirea disciplinei membrilor cooperatori, la formarea unei atitudini socialiste față de muncă, eliminîndu-se pentru totdeauna tendința de ni­velare a veniturilor, generată de recalcularea egală a normei de muncă la sfîrșitul anului pentru toți, indiferent de producția realizată, luat exemplar. Mai mult, a fost executată de fiecare membru coo­perator igiena pomilor de pe su­prafața repartizată, in așa fel în­cit toate rămurelele atacate de manin­oză și fructele bolnave au fost curățate și arse. Avantajele aplicării acordului global pot fi argumentate cu nu­meroase exemple concrete. Astfel, Dumitru Smochină, de la Ingră­­șătoria de tineret taurin, a cîști­gat, în plus, peste 2.700 lei, prin depășirea numărului de animale predate. Rezultate asemănătoare se pot da și de la îngrășătoria de porci, de la oi, cit și de la cîmp. Este cert că experiența de anul trecut ne folosește pentru ca în acest an să extindem forma de retribuire in acord global. Numai că, în acest an, vom lichida unele lipsuri care au existat in anul trecut din acest punct de vedere. Astfel, vom menține, în continua­re, acordul global direct, în re­tribuirea individuală sau pe for­mații, deoarece el exprimă canti­tatea de muncă retribuită la un tarif de plată constant­ fix pe unitatea de produs. Vom aplica, de asemenea, acordul global pro­gresiv, care să ducă la o mai bună cointeresare a membrilor cooperatori in realizarea unor producții sporite. In acest sens, vom avea în vedere ca la stabi­lirea producției medii pe fiecare sală să avem în vedere potenția­lul acestora, să fim cit mai a­­proape de posibilitățile reale ale capacității de a produce. Pentru producția medie realizată in plus, peste ce s-a stabilit ca efort con­­ vng. Ion CREȚU, președintele C.A.P. Crișan (Continuare in pag. a II.a) . EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI PE ACEST AN ÎN INDUSTRIA JUDEȚULUI Ședință de lucru la biroul Comitetului 9­9 județean de partid Ieri, în ședința biroului Comi­tetului județean de partid s-a a­­nalizat realizarea principalilor in­dicatori de plan pe anul 1971 și s-au stabilit măsurile corespun­zătoare pentru îndeplinirea planu­lui pe anul 1972. Bilanțurile pe ca­re unitățile Industriale din jude­țul nostru le-au încheiat la sfîr­­șitul anului trecut atestă că oa­menii muncii din fabrici și uzine și-au făcut datoria, că datorită mă­surilor luate de consiliile și comi­tetele oamenilor muncii, sub con­ducerea și îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, activi­tatea productiv-economică a cu­noscut o îmbunătățire continuă. Au fost puse în funcțiune nu­meroase capacități de producție și obiective social-culturale, cum sunt instalația de acid fosforic de la U.S.A.S. Năvodari, dezvoltările I.M.U. Medgidia și întreprinderea integrată de lină, grupul II de 50 MW la C.E.T. Palas, linia de tu­buri din azbociment și cariera de calcar la Fabrica de ciment Med­gidia, fabrica de conserve din car­ne, extinderea portului, au fost construite două complexe de vaci și 6 complexe de porci, s-au ame­najat 73.000 ha pentru irigații. Au fost date in folosință 12.000 locuri pentru cazare în hoteluri și vile, s-au construit 2.400 apartamente, 48 săli de clasă, drumuri, alimen­tări cu apă și canalizări. Planul pe 1972 prevede depășiri importante. Astfel, producția glo­bală va fi cu 20 la sută superi­oară realizărilor obținute in 1971, întregul spor de producție pe a­­cest an urmînd a fi realizat pe seama creșterii productivității muncii. Sunt prevăzute a fi puse în funcțiune numeroase capacități și obiective de investiții, ca dez­voltarea I.M.U. Medgidia, instala­ția de diatomită Adamclisi, insta­lația de criolită la U.S.A.S., o fa­brică de pîine la Mangalia, vor continua extinderea portului și în­zestrarea flotei maritime cu 8 na­ve cu o capacitate totală de 113.000 tdw, modernizarea aero­portului M. Kogălniceanu, derea termoficării orașului extin­Con­stanța și altele. în agricultură se prevede pune­rea în funcțiune a F.N.C. Poarta Albă, instalația de uscat și valo­rificat furaje Dorobanțu, peste 5.000 locuri (plombe) pentru tau­rine, complexe de vaci la Poarta Albă, Albești și de îngrășare tau­rine tineret la Siminoc, comple­xul avicol Lumina și mărirea ca­pacității celui de la Agigea, ex­tinderea fabricii de brînzeturi de la Medgidia și amenajarea a 13.770 ha pentru irigații. De asemenea, se vor construi noi hoteluri și res­taurante cu o capacitate de 5.500 locuri, 2.718 apartamente din fon­duri de stat și locuințe personale, 48 săli de clasă, magazinul univer­sal din Constanța etc. Importante fonduri de investi­ții sunt alocate pentru executarea unor obiective cu termen în anul Viitor, cum sunt dezvoltarea șan­tierului naval, extinderea portului etapa a treia, a bazinului petro­lier etapa a doua, fabrica de lapte praf, frigorriferul portuar și altele. Biroul Comitetului județean de partid a apreciat că sunt create toate condițiile necesare pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1972 la toți indi­catorii. S-a stabilit ca organele și organizațiile de partid din toate în­treprinderile industriale să asigu­re îndrumarea permanentă a con­siliilor și comitetelor oamenilor muncii in vederea realizării in mod ritmic și la toți indicatorii a planului de stat, punind un accent deosebit pe valorificarea mai in­tensă a întregului potențial pro­ductiv, a resurselor materiale și umane, pe creșterea eficienței e­­conomice. O atenție deosebită tre­buie acordată folosirii integrale a capacităților de producție, nătățirii calității produselor. îmbu­n-a Indicat ca consiliile și comitetele oamenilor muncii să întocmească programe de încărcare a utilajelor și instalațiilor din dotare, pen­tru asigurarea unor coeficienți de utilizare de 75 la sută din fondul de timp disponibil al mașinilor-u­­nelte de prelucrare a metalelor din secțiile de bază, 60 la sută in secțiile auxiliare, 95 la sută in secțiile de filatură și prelucrare a lemnului. Biroul Comitetului ju­dețean de partid a recomandat ca la întreprinderile unde se constată excedent de capacitate să se stu­dieze posibilitatea diversificării și asimilării de noi produse cu des­facere asigurată, să se lărgească cooperarea cu alte întreprinderi, urmărindu-se îndeosebi creșterea gamei de produse pentru export. Pentru eliminarea locurilor în­guste, consiliile și comitetele oa­menilor muncii să continue ac­țiunea de extindere a autoutilării, iar prin credite de mică mecani­zare să se execute utilaje și in­stalații, dispozitive și subansamble necesare creșterii producției și productivității muncii, reducerii e­­f­ortului fizic. Pentru creșterea coeficientului de schimburi, prin generalizarea schimbului II, intro­ducerea și extinderea schimbului III, să fie ajutate în mod deosebit S. N. C., I. M. A. Medgidia, U. F. R. M. A. Năvodari, Fabrica de șuruburi Saligny, I. M. „Ener­gia“ și C. E. I. L. Constanța, în vederea asigurării necesarului pregătirii forței de muncă, califi­fi­cării și ridicării calificării, asi­gurării locurilor de lucru cu ma­teriale și scule, cu asistență teh­nică in toate schimburile. Organe­le și organizațiile de partid, con­siliile și comitetele oamenilor muncii să se ocupe sistematic de mobilizarea rezervelor din între­prinderi în vederea reducerii chel­tuielilor de producție, eliminării cheltuielilor neeconomicoase, în­cadrării în consumurile specifice și economisirii de metal, material lemnos, energie electrică și com­bustibil. Biroul Comitetului județean de partid a cerut organelor și organi­zațiilor de partid­, comitetelor oa­menilor muncii din unitățile titu­lare de investiții, construcții-mon­­taj și proiectare să urmărească în mod sistematic modul în care se desfășoară activitatea de investiții­­construcții potrivit prevederilor de grafic. Comitetele municipal și o­­rășenești de partid să sprijine or­ganizațiile de partid și comitete­le oamenilor muncii din unitățile de construcții pentru extinderea sistemului de muncă în acord glo­bal pe toate șantierele, astfel in­cit în acest­­ an să lucreze în acord global 60—80 la sută din totalul muncitorilor. Analiza amplă, amănunțită, mă­surile complexe și concrete stabi­lite, orientarea fermă a preocupă­rilor tuturor organelor și organi­zațiilor de partid, a organelor de conducere colectivă, a sindicatelor și a organizațiilor U.T.C. spre va­lorificarea și mai deplină a po­tențialului de care dispun unită­țile, spre asigurarea afirmării crescînde a oamenilor muncii în rezolvarea treburilor cu care se confruntă fiecare Întreprindere creează premise pentru noi reali­zări. Biroul Comitetului județean de partid și-a exprimat convinge­rea că mobilizarea și mai activă a tuturor angajaților la înfăptuirea sarcinilor stabilite se va materia­liza în 1972 in noi succese de seamă pe toate planurile activită­ții social-economice. Acțiuni pentru tineret Ieri, la Casa de cultură a tineretului din Constanța, a avut loc ședința de instrui­re a secretarilor organizații­lor U.T.C. din instituțiile municipiului nostru. Au fost dezbătute sarcinile ce stau in fața organizațiilor în lu­na ianuarie, stilul și meto­dele de lucru ce trebuie a­­doptate în vederea rezolvă­rii acestor sarcini, modul în care vor avea loc instruiri­le organelor nou alese în in­stituții. ☆ Tot ieri, seara, în cadrul ciclului „File din istoria pa­triei și partidului“, la Casa de cultură a tineretului a fost organizată o acțiune de­dicată informării tinerilor cu tradițiile de luptă ale mișcării comuniste și mun­citorești din România. Ti­nerii din unitățile comercia­le, cărora li s-a adresat ac­țiunea, au audiat referatul lectorului universitar Gheor­­ghe Dumitrașcu, „Figuri de uteciști dobrogeni“. Cu prilejul aniversării nașterii celui mai mare poet al literaturii române, la clu­bul L.N.C. se va prezenta astăzi simpozionul literar „Eminescu — poeziei românești“, luceafărul Alături de un medalion literar în­chinat vieții și creației poe­tului, cîțiva tineri poeți con­st­ănteni vor oferi auditoriu­lui o serie dintre cele mai recente producții literare proprii.

Next