Drapelul Roşu, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 5210-5235)
1961-10-14 / nr. 5221
> T / Votf nf •• PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. BANAT SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII, nr. 5221 Sîmbătă, 14 octombrie 1961 4 pagini 20 de bani Numai De mult n-am mai fost prin întreprinderea „Iosif Rangheț“ din Arad. Deunăzi, trecînd prin Arad, hotări, deci, să mai trec și pe la vechii mei prieteni, de la „Iosif Rangheț“. Să văd ce au mai întreprins proiectanții pentru îmbunătățirea calității strungurilor, dacă și-au însușit propunerile strungarilor din regiune. De data aceasta, in loc să intru în hala principală, hotării să fac un mic ocol, să încep cu vizitarea secției „turnătorie“. De cum intrai, privirea îmi fu reținută de o tăbliță pe care scria „Aici se lucrează fără rebut“. Să afirmi un asemenea lucru într-o turnătorie, nu-i lucru de șagă. Parcă nici nu-ți vine a crede să întîlnești așa ceva într-o turnătorie. Dar, ca o garanție parcă pentru cele scrise, ceva mai la o parte, pe un perete atîrna un mic drapel roșu cu litere de aur , brigadă fruntașă pe uzină. — Fiți bine venită la noi, stimată „Calitate“, auzii o voce cunoscută. 11 recunoscui imediat pe tov. Gheorghe Solca, secretarul organizației de bază din acest sector. — De data aceasta n-aveți de ce vă plînge, continuă dînsul. Sinteți foarte prețuită de brigada de batiuri din turnătorie. In luna septembrie ea n-a rebutat nici un batiu de strung, dînd și produse de calitate superioară. Vestea mă bucură nespus. Îmi amintesc cum cu cîteva luni in urmă, batiurile au dat multă bătaie de cap turnătorilor. Intre timp se apropie de noi o altă cunoștință: losif Kempf, responsabilul brigăzii. — Cum de ați ajuns la un astfel de rezultat ? îl întreb. — Știți, avem un nou maistru ! Un maistru pe cinste. Cînd se ivește o problemă grea nu se lasă pînă nu o rezolvă. Ne place să lucrăm împreună. învățăm multe unul de la celălalt. Biroul organizației de bază n-a greșit cînd l-a propus să ne conducă! Și cei doi prieteni îmi povestiră mai departe. La sfîrșitul lunii iulie, brigada de la batiuri înregistră cel mai mare rebut din tot anul. El depășea cu mult procentul admis. Comuniștii n-au putut tolera acest lucru. S-au întrunit deci să dezbată problemele. — Un singur maistru pe schimb în tot sectorul metalurgic e prea puțin pentru ca să poată organiza și urmări bine procesul tehnologic, zise unul dintre ei. Avem doar o „rezervă“ de tineri maiștri, să-i folosim în locurile cuvenite. Vorbitorul se referi la tînărul Vlad lucru calitate! Cociș și încă doi colegi ai săi care nu de mult terminaseră școala de maiștri, dar nu fuseseră repartizați în funcții respective. Așa se făcu că Vlad Cociș a fost repartizat la batiuri. Avea în subordine 14 turnători. Toți tineri, harnici și inimoși. Ei au primit cu drag pe noul lor maistru. Au trecut la reorganizarea muncii. Cei 14 muncitori au fost împărțiți în două brigăzi. Una pentru pregătirea formelor, alta pentru asamblarea miezurilor și închiderea formelor. Au studiat apoi împreună, cauza rebutului la batiu. Tînărul maistru răsfoi din nou manualele de tehnologie. Își dădu seama că crăpăturile din batiu se produc din cauza vitezei de scurgere a fontei în timpul turnării. — Dar bine, măi, băieți, forma aceasta stă înclinată, la s-o așezăm orizontal. Cred că în felul acesta vom rezolva problema. Fonta va avea o singură direcție de scurgere, spuse maistrul Cociș. — Ideea este bună. Cred însă că, mai trebuie completată. Să uscam a doua oară formele cu miezurile montate, își dădu părerea tînăru Iosif Kempf. In felul acesta vom elimina complet umiditatea miezurilor. Mai fiecare tînăr își dădu contribuția la îmbunătățirea procesului tehnologic. Introducînd în cuptor pe lîngă batiuri și alte piese mai mici, muncitorii de aici au ajuns să folosească cuptoarele la întreaga lor capacitate. Galixandru insistă să se introducă Atenisip pentru modele cial, nu doar pămînt preparat spesimplu așa cum se proceda pînă atunci. Acest lucru a făcut ca amestecul de formare să fie mult mai rezistent. Și alte multe îmbunătățiri. Unele mărunte, dar toate au la îmbunătățirea calității contribuit haiturilor, la eliminarea rebutului. Acesta este și motivul că în ziua de 6 octombrie calendarull muncii în brigada de la batiuri arată 10 octombrie. Aici, la 26 septembrie s-a realizat ultimul batiu din planul trimestrial. Nu-i de mirare deci că drapelul de fruntași pe uzină stă și el aici. Tot așa cum nu mă miră faptul că în acest an, comisia de încadrare a ridicat la o treaptă superioară de calificare, zece turnători numai din acest mic colectiv. Și nici faptul că graficul rebutului a scăzut luna trecută sub la o față de 5,5 procent admis, lată dar balanța calității muncii lor, din ultimele două luni. Patrusprezece oameni, cu caractere diferite. Imi sînt foarte dragi. Cînd e vorba de muncă toți sînt o singură voință, îmi spune tînărul maistru, învăluind cu privirea doi dintre tinerii ce tocmai închideau una din forme. Am zăbovit cam mult în turnătorie. Ora e înaintată. N-am să mai găsesc pe nimeni la serviciul „proiectări“. Sunt nevoită să-mi amin vizita la ei pentru o altă zi. „CALITATEA“ * ¥ 1 Cititi în interiorul 9 a ziarului . — VIATA CULTURALA, (pag. a 2-a) a — Spre noi succese în cucerirea Cosmosului. (pag. a 3-a) v# 1 — Concursuri de admitere ln învățămîntul superior seral în unele institute. (pag a 3-a) 5 — Știri de peste hotare. 3 (pag. a 4-a) Pilotul cosmonaut Gherman Titov sosește astăzi în Capitală Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită în țara noastră la invitația Consiliului de Miniștri al R.P. Române, va sosi în Capitală la Aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă, 14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmonautul Titov va vizita orașul București, iar duminică orașele Ploiești și Brașov. Azi, sîmbătă, 14 octombrie, în jurul orei 10 dimineața, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Aeroportul Băneasa sosirea în Capitală a pilotului cosmonaut Gherman Stepanovici Titov. i. TitOVs „lin priimt cu o mare mulțumire invitația de a vizita România frățească46 MOSCOVA 13. (Agerpres). Agenția de presă Novosti transmite: In legătură cu vizita sa în Republica Populară Romînă, pilotul cosmonaut Gherman Titov a declarat următoarele unui corespondent al agenției de presă Movossi. Am primit cu o mare mulțumire invitația de a vizita Romînia populară frățească, vecina ți prietena noastră de nădejde. Va fi foarte interesant pentru mine să cunosc viața ți succesele în muncă ale poporului român care construiește socialismul. Oamenii sovietici trăiesc în prezent zilele emoționante din ajunul celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist. Fiecare se marcheze acest eveniment ca un fapt important în viața sa, străduiește să știu că ți oamenii muncii din Republica Populară Romînă întîmpină de asemenea cu însuflețire Congresul P.C.U.S., deoarece acest congres va adopta programul concret al construirii viitorului comunist. Profitînd de acest prilej, dori să se transmit că poporul sovietic va face totul pentru a-și îndeplini deastoria sa internaționalistă — de a construi în țara sa comunismul — viitorul luminos al întregii omeniri. Unitatea; prietenia popoarelor lagărului socialist constituie o măreață garanție a triumfului comunismului și a păcii pe pămînt. Sînt fericit că vizita mea în Romînia coincide cu Luna tradițională a prieteniei româno-sovietice. Pe curînd, dragi prieteni! iiiiiiiiMisimiiiiiiiimiiiiiiiii Vești de la uzinele Gheorghi Dimitrov“ 55 La uzinele constructoare de vagoane „Gheorghi Dimitrov" din Arad au început pregătiril de iarnă. Lucrările se fac pe baza unui plan stabilit împreună cu șefii de sectoare. S-aui reparat conductele de apă, rețeaua electrică etc. A fost asigurată aprovizionarea cu cărbuni, lemn, ulei etc. ★ Cele 5 brigăzi de la secia sculărie a uzinelor „Gheorghi Dimitrov“ Arad au obținut în cursul lunii septembrie economii în valoare de 11.038 lei. Aceste economii s-au realizat în special datorită folosirii cu chibzuință a otelului ți altor materii prime. S-au evidențiat în acțiunea de economii, brigada condusă de comunistul Ivan Hell, comuniștii Gheorghe Curticean, Vasile Vlad, Gheorghe Cosma și alții. Trebuie subliniat că pe lingă aceste economii s-a dat toată atenția calității, livrîndu-se secțiilor scule de calitate superioară. (IOSIF KLAMPETRI). UN CLIȘEU : un aspect de la „finisaj“, de unde, vagoanele însoțite de „certificate de naștere“ vor lua drumul spre magistralele de oțel. La recoltat și semănat organizîndu-și munca Colectiviștii din Satu-Mare, raionul Arad, au terminat încă acum o săptămînă recoltatul porumbului de pe cele 330 ha cultivate. De îndată ce au fost strînși cocenii, mecanizatorii din brigada de tractoare de la S.M.T. Felnac au executarea intensificat arăturilor și semănatul. Ca urmare, pînă acum la gospodăria noastră au fost însămînțate aproape 300 ha cu grîu. în momentul de față se lucrează intens la terenului pregătirea și însămînțatul griului pe restul de 200 ha grîu. (Milan Voștinar). Pe ogoarele gospodăriei de stat din Vladimirescu in aceste zile, mecanizatorii desfășoară o muncă susținută la executarea arăturilor ți la însămințări. IN CLIȘEU: un aspect de la semănatul griului. Mecanizatorul fruntaș Francisc Marod care insăruințează zilnic între 10—12 hectare. iiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Cu planul anual îndeplinit la producția de lapte Lucrătorii de la gospodăria agricolă de stat din Variaț au raportat că, în ziua de 12 octombrie a.e., au îndeplinit planul anual la producția de lapte-marfă. Antrenați în întrecerea socialistă ei s-au angajat ca pînă la sfîrșitul anului să mai livreze sfatului încă 2.000 hi lapte peste plan. Unități care au terminat însămînțatul griului G. A. S. Izvin Printr-o telegramă sosită ieri soară la redacție, sîntem anunțați : „Muncitorii, inginerii și tehnicienii gospodăriei agricole de stat Izvin raportează că, sub conducerea organizației de partid, în ziua de 12 octombrie au terminat însămînțatul griului de toamnă, executînd pe întreaga suprafață numai lucrări de foarte bună calitate“. G. A. C. „Steagul lui Lenin“ din Mehala rii din brigada a VI-a de tractoare de la S.M.T. Freidorf ei au însămînțat la timpul optim și în bune condiții agrotehnice cele 250 ha cu grîu și orz planificate. Și în toamna anului trecut membrii acestei gospodării colective au terminat însămînțările printre primii pe regiune. Urmarea : în acest an deși condițiile de climă n-au fost suficient de favorabile, ei au obținut o producție cu 200 kg grîu la hectar mai mult decit aveau planificat. — Anul viitor — ne-a spus ieri tovarășul Nicolae Petruț — președintele gospodăriei — vrem să obținem o recoltă și kg grîu la mai bogată, cu cel puțin 500 hectar mai mult decit în acest an. în acest scop am folosit sămînță din soiurile de mare productivitate, am semănat griul după cele mai bune premergătoare și în teren bine lucrat, am aplicat îngrășăminte și am asigurat însămînțatul în epoca optimă. Ieri după-amiază, membrii gospodăriei agricole colective „Steagul lui Lenin“ din Mehala au terminat însămînțatul griului. Sprijiniți de mecanizato cu :Am încăput trimestru! b // mne .a. I. O pot spune tovarășii de la întreprinderea „13 Decembrie“ din Timișoara. După ce au realizat și depășit planul pe luna trecută, planul de producție a fost depășit cu 3 la sută și în primele 10 zile ale lunii octombrie. Din rîndurile harnicului colectiv se evidențiază brigăzile de calitate conduse de Maria Abrudan și Elisabeta Totok, tovarășele Magdalena, Ana Wahner, Bumbeș, Perrea Florica, Maria Lăpugeanu și altele care au obținut însemnate depășiri de plan, dînd în același timp produse de bună calitate. Se îmbunătățește asistența sanitară In întreaga regiune au fost puse în funcție, de la începutul anului, o serie de noi unități sanitare: trei policlinici (la Anina, Delul-Roșu și Moldova- Nouă), un spital raional la Bozovici, un pavilion nou la băile Călacea etc. Alocațiile bugetare ale secției sănătate a sfatului popular regional au crescut în acest an cu 7 la sută față de anul trecut, reprezentînd acum 34 la sută din bugetul Sfatului popular regional Banat. Astfel pentru asigurarea unei asistențe medicale din ce în ce mai bune, la Policlinica spitalului de adulți din Arad — una dintre cele mai moderne unități sanitare din oraș — a fost mărită recent secția O.R.L. cu încă două încăperi spațioase. A fost organizat și serviciul de noapte la secția „stomatologie“, pentru cazuri de urgență. Aceeași secție a fost dotată cu aparat pentru radiografii. Secția de chirurgie a fost mărită cu trei încăperi. La cele patru cabinete ale secției de stomatologie au fost create condiții pentru ca elevii Școlii tehnice dentare din localitate să facă practică. Premiră teatrală Azi, la Teatrul de stat din Arad are loc premiera piesei „Rázván și Vidra“ de Barbu Delavrancea, în regia lui Dan Alexandrescu. Interpretează actorii Valentino Dain, Olimpia Didulescu, Nicu Antoniu și alții. Scenografia Spectacolului o semnează Francisc Toth, costumele sunt create de Eva Stache. Activitate bogată la cercul dramatic din Anna După ce termină orele de lucru în mină ori în întreprinderile sau instituțiile din Anina, muncitorii și salariații din localitate își cultivă și dezvoltă aptitudinile artistice în cadrul clubului întreprinderii miniere. Printre alte formații artistice ale clubului își desfășoară activitatea și un cerc dramatic. In perioada celor trei ani, de cînd a luat ființă acest cerc au fost prezentate numeroase spectacole la Anina și în localitățile învecinate, în acest an, de exemplu, au fost prezentate patru piese. Activitatea cercului se află sub îndrumarea cadrelor de specialitate de la Teatrul de stat din Reșița; în prezent, colectivul cercului dramatic din Anina pregătește punerea în scenă a altor două piese : „Intrigă și iubire" de Schiller și „Secunda 58“ de Dorel Dorian. Aminări nejustificate în timp ce în multe gopodării agricole de stat și colective se zorește semănatul, urmărindu-se respectarea epocii optime, mai sunt unii conducători care amină semănatul de pe o zi pe alta. Printre aceștia se află și tovarășul Ioan Bartha, președintele gospodăriei colective din Pîrneava-Arad, gospodărie care pe lîngă că n-a semănat încă nici un bob de grîu n-a semănat nici orzul. O serioasă rămînere în urmă se observă și la gospodăriile colective din Murani și Icloda, raionul Timișoara care au semănat doar cîte 20 și respectiv 50 ha. Urmărind această stare de fapte ne punem întrebarea, pînă cînd au de gînd tovarășii din conducerile acestor gospodării, să tot aștepte cu semănatul ? Ei nu-și dau seama că orice zi întîrziată peste epoca optimă înseamnă pierderi de recoltă ? Pe ultimele hectare Pe ogoarele gospodăriei colective din Becicherecul-Mic — ne înștiințează tov. Alexandrina Niță — se lucrează intens la strîngerea ultimelor roade ale acestui an. Din cele 550 ha cultivate cu porumb, a fost strînsă recolta de pe 500 ha, obținîndu-se o producție medie de 4.000 kg știuleți la ha. Paralel cu recoltatul porumbului, mecanizatorii din brigada a III-a de la S.M.T. Biled au executat arături și pregătit terenul pentru însămînțări pe mai bine de 900 ha. De cîteva zile a început și semănatul griului. N Să gospodărim cît mai bine orașu! ...aceasta este lozinca după care se călăuzește în activitatea sa comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Buziaș. Datorită strădaniilor depuse, cu fiecare zi ce trece, obiectivul propus devine realitate. în ultima vreme, orașul Buziaș a fost racordat la sistemul energetic de înaltă tensiune. La această lucrare cetățenii în frunte cu deputații Ioan Crumpei, Nicolae Predescu, Ana Toma și alții, au muncit voluntar la săpatul gropilor, la ridicarea stîlpilor, fapt ce a adus o economie de circa 10.000 lei. Au fost pietruite strada Brediceanu, drumul ocolitor al parcului, pe o suprafață de 3.800 mp, și amenajate aleea de pietoni din parcul stațiunii și aleea ce duce la gara C.F.R. Au fost procurate 65.000 buc. cărămizi, pentru construirea unui cămin cultural în satul Silagiu, aparținător orașului Buziaș, lucrarea a și început. Deputații sfatului popular, împreună cu cetățenii, au împrejmuit parcul stațiunii balneare cu panouri de prefabricate din beton pe o porțiune de 200 ml, au plantat un gard viu, și au amenajat peluze de flori în care scop au transportat circa 500 căruțe de pămint. O grijă cuvenită poartă sfatul popular reparării și întreținerii drumurilor mărginașe. Astfel, prin munca voluntară a cetățenilor s-a refăcut o porțiune de drum de 2 km între Buziaș— Lugoj. Este în curs de refacere drumul Buziaș—Silagiu pe o lungime de circa 4 km. Cele mai bune realizări în aceste munci le-au avut circumscripțiile electorale nr. 12, 15, 21, în frunte cu deputații Ana Toma, Semina Schotel, Margareta Wilhelm și alții. A. PUICA tf Noutăți din industria de panificație Paralel cu acțiunea brutarilor de îmbunătățire continuă a calității plinii și de sporire a numărului de sortimente, industria de panificație din regiunea Banat cunoaște o dezvoltare continuă, în afară de faptul că, în ultimii ani, au fost ridicate noi fabrici de pîine la Oțelul-Roșu, Caransebeș, Reșița, Anina, Băile Herculane, utilate cu mașini și filele acestea, la noi, în gospodăria agricolă de stat Șandra, raionul Sînnicolaul-Mare se lucrează la recoltatul ultimelor hectare de porumb. Muncitorii și tehnicienii gospodăriei sînt mîndri de rezultatele obținute : producția medie de porumb la hectar de pe întreaga suprafață de peste 800 hectare cultivată este de 6.200 kg știuleți la hectar. Pe baza verificărilor făcute de noi rezultă că producția medie de porumb boabe la hectar pe gospodărie este de circa 4.300 kg. Pe unele suprafețe producția obținută este mult mai mare. De pildă, pe 25 ha din suprafața brigăzii I, s-au recoltat peste 10.000 kg porumb știuleți la hectar. Realizarea acestei producții în cultură neirigată chiar și în condițiile puțin utilaje moderne- la Lugoj și Arad au fost reamenajate de curînd două fabrici de pîine sporindu-se astfel capacitatea de producție. Datorită dezvoltării sectorului socialist al agriculturii și creșterii consumului de pîine, la sate au luat ființă noi unități de panificație. Astfel au fost date în folosință brutării sătești la Saravale, Valcani și Cenad. In prezent se află în construcție alte trei brutării asemănătoare la Otelac, Uivar și Cenei, favorabile din acest an, ne-a dovedit că rezervele pe care le avem pentru sporirea recoltei de porumb sunt mult mai mari. Agrotehnica înaintată care se aplică acum în unitățile agricole socialiste este în stare, chiar și în condiții de climă mai puțin prielnice, să ducă la obținerea unor producții necunoscute în trecut, la realizarea și depășirea planului. Cum am reușit noi, în condițiile acestui an, să obținem cîte 4.300 kg porumb boabe în medie la hectar lată pe scurt felul în care s-a muncit și metodele agrotehnice folosite : Anul trecut, îndată după recoltarea păioaselor mecanizatorii gospodăriei 3u executat arături adînci de vară, la (22—24 cm adîncime), pe întreaga suprafață. Prin lunile octombrie—noiembrie terenurile au fost arate din nou la o adîncime și mai mare — de 30—32 cm; înainte de această arătură de toamnă, pe o suprafață de 200 ha au fost aplicate îngrășăminte organice — cîte 30 tone la hectar — care au fost îngropate sub brazdă. Arătura a fost lăsată în brazdă crudă peste iarnă iar în primăvară, cînd s-a zvîntat terenul am lucrat-o cu grape reglabile și apoi cu cultivatoare de cîte 2—3 ori menținînd terenul curat pînă la însămînțare. Ultima lucrare cu cultivatorul s-a executat cu 2—3 zile înainte de semănat. Insămînțatul porumbului s-a făcut între 15—25 aprilie cu semănătorile mecanice 2-S.P.C.2. Ținînd seama de faptul că în perioada semănatului era cam secetă, s-a asigurat introducerea seminței la o adîncime mai mare — 10—12 cm — unde soiul avea umezeală suficientă. O grijă deosebită s-a acordat asigurării unei densități mai mari de plante pe unitatea de suprafață, folosind cîte 20—21 kg sămînță la hectar. In felul acesta am urmărit să asigurăm în medie cîte 35.000 plante la hectar, în scopul asigurării acestei densități AUREL BELMUSTAȚA, director, ION COVRIG, inginer șef, ALEXANDRU CHIRIȚĂ, organizator de partid, G.A.S. Șandra Continuate in pag. a III aj rr Pentru 5.000 kg porumb boabe în hectar în cultură neirigată" In întrecere pe bafreat la suprafață IV« I > Arbitrul PORIMB-VOINICUL — acest personaj care trece în aceste zite pe la unitățile agricole socialiste din regiune, îndrumînd și verificind felul cum acestea se pregătesc să obțină în anul viitor cite 5.000 kg porumb boabe la hectar în cultura neirigată, a poposit și la gospodăria agricolă de stat din Șandra, raionul Sînnicolaul-Mare. Aici a văzut multe lucruri care a l-au bucurat. Harnicii lucrători de la această gospodărie i-au vorbit despre succesele obținute de ei în acest an la cultura porumbului și despre măsurile ce le-au luat și le vor lua în viitor pentru a obține 5.000 kg porumb boabe la hectar. Porumb-Voinicul, dornic sa împărtășească experiența bună a fruntașilor, a solicitat conducerii acestei gospodării să vorbească prin coloanele ziarului „Drapelul Roșu" de experiența obținută. Publicăm mai jos scrisoarea pe care Porumb-Voinicul ne-a adus-o de la G.A.S. Șandra,