Drapelul Roşu, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 5210-5235)

1961-10-14 / nr. 5221

> T / Votf nf •• PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIȚI-VA­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. BANAT SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII, nr. 5221 Sîmbătă, 14 octombrie 1961 4 pagini 20 de bani Numai De mult n-am mai fost prin în­treprinderea „Iosif Rangheț“ din Arad. Deunăzi, trecînd prin Arad, hotări, deci, să mai trec și pe la vechii mei prieteni, de la „Iosif Rangheț“. Să văd ce au mai în­treprins proiectanții pentru îmbu­nătățirea calității strungurilor, dacă și-au însușit propunerile strungari­lor din regiune. De data aceasta, in loc să intru în hala principală, ho­­tării să fac un mic ocol, să încep cu vizitarea secției „turnătorie“. De cum intrai, privirea îmi fu reținută de o tăbliță pe care scria „Aici se lucrează fără rebut“. Să afirmi un asemenea lucru în­­tr-o turnătorie, nu-i lucru de șagă. Parcă nici nu-ți vine a crede să în­­tîlnești așa ceva într-o turnătorie. Dar, ca o garanție parcă pentru cele scrise, ceva mai la o parte, pe un perete atîrna un mic drapel roșu cu litere de aur , brigadă fruntașă pe uzină. — Fiți bine venită la noi, stimată „Calitate“, auzii o voce cunoscută. 11 recunoscui imediat pe tov. Gheorghe Solca, secretarul orga­nizației de bază din acest sector. — De data aceasta n-aveți de ce vă plînge, continuă dînsul. Sinteți foarte prețuită de brigada de ba­­tiuri din turnătorie. In luna sep­tembrie ea n-a rebutat nici un ba­tiu de strung, dînd și produse de calitate superioară. Vestea mă bucură nespus. Îmi amintesc cum cu cîteva luni in ur­mă, batiurile au dat multă bătaie de cap turnătorilor. Intre timp se apropie de noi o altă cunoștință: losif Kempf, res­ponsabilul brigăzii. — Cum de ați ajuns la un ast­fel de rezultat ? îl întreb. — Știți, avem un nou maistru ! Un maistru pe cinste. Cînd se ivește o problemă grea nu se lasă pînă nu o rezolvă. Ne place să lu­crăm împreună. învățăm multe unul de la celălalt. Biroul organi­zației de bază n-a greșit cînd l-a propus să ne conducă! Și cei doi prieteni îmi povestiră mai de­parte. La sfîrșitul lunii iulie, brigada de la batiuri înregistră cel mai ma­re rebut din tot anul. El depășea cu mult procentul admis. Comuniștii n-au putut tolera acest lucru. S-au întrunit deci să dezbată proble­mele. — Un singur maistru pe schimb în tot sectorul metalurgic e prea puțin pentru ca să poată organiza și urmări bine procesul tehnologic, zise unul dintre ei. Avem doar o „rezervă“ de tineri maiștri, să-i folosim în locurile cuvenite. Vor­bitorul se referi la tînărul Vlad lucru calitate! Cociș și încă doi colegi ai săi ca­re nu de mult terminaseră școala de maiștri, dar nu fuseseră repar­tizați în funcții respective. Așa se făcu că Vlad Cociș a fost repartizat la batiuri. Avea în sub­ordine 14 turnători. Toți tineri, harnici și inimoși. Ei au primit cu drag pe noul lor maistru. Au trecut la reorganizarea mun­cii. Cei 14 muncitori au fost îm­părțiți în două brigăzi. Una pentru pregătirea formelor, alta pentru asamblarea miezurilor și închiderea f­ormelor. Au studiat apoi împreună, cauza rebutului la batiu. Tînărul maistru răsfoi din nou manualele de tehnologie. Își dădu seama că crăpăturile din batiu se produc din cauza vitezei de scurgere a fontei în timpul turnării. — Dar bine, măi, băieți, forma aceasta stă înclinată, la s-o așe­zăm orizontal. Cred că în felul a­­cesta vom rezolva problema. Fonta va avea o singură direcție de scur­gere, spuse maistrul Cociș. — Ideea este bună. Cred însă că, mai trebuie completată. Să uscam a doua oară formele cu miezurile montate, își dădu păre­rea tînăru Iosif Kempf. In felul acesta vom elimina complet umidi­tatea miezurilor. Mai fiecare tînăr își dădu con­tribuția la îmbunătățirea procesu­lui tehnologic. Introducînd în cup­tor pe lîngă batiuri și alte piese mai mici, muncitorii de aici au ajuns să folosească cuptoarele la întreaga lor capacitate. Gali­xandru insistă să se introducă Ate­ni­sip pentru modele cial, nu doar pămînt preparat spe­simplu așa cum se proceda pînă atunci. Acest lucru a făcut ca amestecul de for­mare să fie mult mai rezistent. Și alte multe îmbunătățiri. Unele mărunte, dar toate au la îmbunătățirea calității contribuit haituri­lor, la eliminarea rebutului. Acesta este și motivul că în ziua de 6 octombrie calendarull muncii în brigada de la batiuri arată 10 octombrie. Aici, la 26 septembrie s-a realizat ultimul batiu din pla­nul trimestrial. Nu-i de mirare deci că drapelul de fruntași pe uzină stă și el aici. Tot așa cum nu mă miră faptul că în acest an, co­misia de încadrare a ridicat la o treaptă superioară de calificare, zece turnători numai din acest mic colectiv. Și nici faptul că graficul rebutului a scăzut luna trecută sub la­ o față de 5,5 procent admis, la­tă dar balanța calității muncii lor, din ultimele două luni.­­ Patrusprezece oameni, cu ca­ractere diferite. Imi sînt foarte dragi. Cînd e vorba de muncă toți sînt o singură voință, îmi spune tînărul maistru, învăluind cu pri­virea doi dintre tinerii ce tocmai închideau una din forme. Am zăbovit cam mult în turnă­torie. Ora e înaintată. N-am să mai găsesc pe nimeni la serviciul „proiectări“. Sunt nevoită să-mi amin vizita la ei pentru o altă zi. „CALITATEA“ * ¥ 1 Cititi în interiorul­­ 9 a ziarului . — VIATA CULTURALA, (pag. a 2-a) a — Spre noi succese în cucerirea­­ Cosmosului. (pag. a 3-a) v# 1 — Concursuri de admitere ln învă­­țămîntul superior seral în unele­­­ institute. (pag­ a 3-a) 5 — Știri­­ de peste hotare. 3 (pag. a 4-a) Pilotul cosmonaut Gherman Titov sosește astăzi în Capitală Pilotul cosmonaut, maiorul Gher­man Titov, Erou al Uniunii Sovie­tice, care va face o vizită în țara noastră la invitația Consiliului de Miniștri al R.P. Române, va sosi în Capitală la Aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă, 14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmonautul Ti­tov va vizita orașul București, iar duminică orașele Ploiești și Brașov. Azi, sîmbătă, 14 octombrie, în jurul orei 10 dimineața, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Aeroportul Băneasa sosirea în Capitală a pilotului cos­monaut Gherman Stepanovici Titov. ­i. TitOVs „lin priimt cu o mare mulțumire invitația de a vizita Român­ia frățească46 MOSCOVA 13. (Agerpres). Agenția de presă Novosti transmite: In legătură cu vizita sa în Republica Populară Romînă, pilotul cosmo­naut Gherman Titov a declarat următoarele unui corespondent al agenției de presă Movossi. Am primit cu o mare mulțumire invitația de a vizita Romînia populară frățească, vecina ți prietena noastră de nădejde. Va fi foarte interesant pen­tru mine să cunosc viața ți succesele în muncă ale poporului român care construiește socialismul. Oamenii sovietici trăiesc în prezent zilele emoționante din ajunul celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist. Fiecare se marcheze acest eveniment ca un fapt important în viața sa, străduiește să știu că ți oa­menii muncii din Republica Populară Romînă întîmpină de asemenea cu însuflețire Congresul P.C.U.S., deoarece acest congres va adopta progra­mul concret al construirii viitorului comunist. Profitînd de acest prilej, dori să se transmit că poporul sovietic va face totul pentru a-și îndeplini de­as­toria sa internaționalistă — de a construi în țara sa comunismul — viitorul luminos al întregii omeniri. Unitatea­­; prietenia popoarelor lagărului socia­list constituie o măreață garanție a triumfului comunismului și a păcii pe pămînt. Sînt fericit că vizita mea în Romînia coincide cu Luna tradițională a prieteniei româno-sovietice. Pe curînd, dragi prieteni! iiiiiiiiMisimiiiiiiiimiiiiiiiii Vești de la uzinele Gheorghi Dimitrov“ 55 La uzinele constructoare de vagoane „Gheorghi Dimitrov" din Arad au început pregătiril­ de iarnă. Lucrările se fac pe baza unui plan stabilit îm­preună cu șefii de sectoare. S-au­­i reparat conductele de apă, rețeaua e­­lectrică etc. A fost asigurată aprovizio­narea cu cărbuni, lemn, ulei etc. ★ Cele 5 brigăzi de la sec­ia sculărie a uzinelor „Gheorghi Dimitrov“ Arad au obținut în cursul lunii septembrie economii în valoare de 11.038 lei. A­­ceste economii s-au realizat în special datorită folosirii cu chibzuință a ote­lului ți altor materii prime. S-au evidențiat în acțiunea de eco­nomii, brigada condusă de comunistul Ivan Hell, comuniștii Gheorghe Curti­­cean, Vasile Vlad, Gheorghe Cosma și alții. Trebuie subliniat că pe lingă a­­ceste economii s-a dat toată atenția calității, livrîndu-se secțiilor scule de calitate superioară. (IOSIF KLAMPETRI). UN CLIȘEU : un aspect de la „finisaj“, de unde, vagoanele însoțite de „cer­tificate de naștere“ vor lua drumul spre magistralele de oțel. La recoltat și semănat organizîndu-și munca Colectiviștii din Sa­­tu-Mare, raionul A­­rad, au terminat încă acum o săptămînă recoltatul porum­bului de pe cele 330 ha cultivate. De îndată ce au fost strînși cocenii, mecanizatorii din brigada de tractoare de la S.M.T. Fel­­nac au executarea intensificat arături­lor și semănatul. Ca urmare, pînă a­­cum la gospodăria noastră au fost în­­sămînțate aproape 300 ha cu grîu. în momentul de față se lucrează in­tens la terenului pregătirea și însă­­mînțatul griului pe restul de 200 ha grîu. (Milan Voș­­tinar). Pe ogoarele gospodăriei de stat din Vladimirescu in aceste zile, mecanizatorii desfășoară o muncă susținută la executarea arăturilor ți la însămințări. IN CLIȘEU: un aspect de la semănatul griului. Meca­nizatorul fruntaș Francisc Marod­ care insăru­ințează zil­nic între 10—12 hectare. iiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Cu planul anual îndeplinit la producția de lapte Lucrătorii de la gospodăria agricolă de stat din Va­­riaț au raportat că, în ziua de 12 octombrie a.e., au în­deplinit planul anual la producția de lapte-marfă. Antre­nați în întrecerea socialistă ei s-au angajat ca pînă la sfîr­șitul anului să mai livreze sfatului încă 2.000 hi lapte peste plan. Unități care au terminat însămînțatul griului G. A. S. Izvin Printr-o telegramă sosită ieri soară la redacție, sîntem anunțați : „Muncitorii, inginerii și tehnicie­nii gospodăriei agricole de stat Iz­vin raportează că, sub conduce­rea organizației de partid, în ziua de 12 octombrie au terminat în­­sămînțatul griului de toamnă, exe­­cutînd pe întreaga suprafață numai lucrări de foarte bună calitate“. G. A. C. „Steagul lui Lenin“ din Mehala­ rii di­n brigada a VI-a de tractoare de la S.M.T. Freidorf ei au însămînțat la timpul optim și în bune condiții agro­tehnice cele 250 ha cu grîu și orz pla­nificate. Și în toamna anului trecut membrii acestei gospodării colective au termi­nat însămînțările printre primii pe re­giune. Urmarea : în acest an deși con­dițiile de climă n-au fost suficient de favorabile, ei au obținut o producție cu 200 kg grîu la hectar mai mult de­cit aveau planificat. — Anul viitor — ne-a spus ieri to­varășul Nicolae Petruț — președintele gospodăriei — vrem să obținem o re­coltă și kg grîu la mai bogată, cu cel puțin 500 hectar mai mult decit în acest an. în acest scop am folosit să­­mînță din soiurile de mare producti­vitate, am semănat griul după cele mai bune premergătoare și în teren bine lucrat, am aplicat îngrășăminte și am asigurat însămînțatul în epoca optimă. Ieri după-amiază, membrii gospodă­riei agricole colective „Steagul lui Le­nin“ din Mehala au terminat însămîn­țatul griului. Sprijiniți de mecanizato­ cu :Am încăput trimestru! b­­ // mne .a. I. O pot spune tovarășii de la în­treprinderea „13 Decembrie“ din Timișoara. După ce au realizat și depășit planul pe luna trecută, pla­nul de producție a fost depășit cu 3 la sută și în primele 10 zile ale lunii octombrie. Din rîndurile harnicului colectiv se evidențiază brigăzile de calitate conduse de Maria Abrudan și Eli­­sabeta Totok, tovarășele Magdalena, Ana Wahner, Bumbeș, Perrea Florica, Maria Lăpugeanu și altele care au obținut însemnate depășiri de plan, dînd în același timp pro­duse de bună calitate. Se îmbunătățește asistența sanitară In întreaga regiune au fost puse în funcție, de la începutul anului, o se­rie de noi unități sanitare: trei policli­nici (la Anina, D­elul-Roșu și Moldova- Nouă), un spital raional la Bozovici, un pavilion nou la băile Călacea etc. Alocațiile bugetare ale secției sănă­tate a sfatului popular regional au crescut în acest an cu 7 la sută față de anul trecut, reprezentînd acum 34 la sută din bugetul Sfatului popular regional Banat. Astfel pentru asigurarea unei asis­tențe medicale din ce în ce mai bune, la Policlinica spitalului de adulți din Arad — una dintre cele mai moderne unități sanitare din oraș — a fost mă­rită recent secția O.R.L. cu încă două încăperi spațioase. A fost organizat și serviciul de noapte la secția „stomato­logie“, pentru cazuri de urgență. A­­ceeași secție a fost dotată cu aparat pentru radiografii. Secția de chirurgie a fost mărită cu trei încăperi. La cele patru cabinete ale secției de stomato­logie au fost create condiții pentru ca elevii Școlii tehnice dentare din loca­litate să facă practică. Prem­iră teatrală Azi, la Teatrul de stat din Arad are loc premiera piesei „Ráz­ván și Vid­r­a“ de Barbu Dela­­vrancea, în regia lui Dan Alexan­­drescu. Interpre­tează actorii Va­lentino Dain, O­­limpia Didulescu, Nicu Antoniu și alții. Scenografia Spectacolului o semnează Fran­cisc Tot­h, costu­mele sunt create de Eva Stache. Activitate bogată la cercul dramatic din An­na După ce termină orele de lucru în mină ori în între­prinderile sau instituțiile din Anina, muncitorii și salariații din localitate își cultivă și dezvoltă aptitudinile artistice în cadrul clubului întreprinderii miniere. Printre alte for­mații artistice ale clubului își desfășoară activitatea și un cerc dramatic. In perioada celor trei ani, de cînd a luat ființă acest cerc au fost prezentate numeroase spectacole la Anina și în localitățile învecinate, în acest an, de exemplu, au fost prezentate patru piese. Activitatea cercului se află sub îndrumarea cadrelor de specialitate de la Teatrul de stat din Reșița; în prezent, colectivul cercului dramatic din Anina pre­gătește punerea în scenă a altor două piese : „Intrigă și iubire" de Schiller și „Secunda 58“ de Dorel Dorian. A­minări nejustificate în timp ce în multe gopodării agricole de stat și colective se zorește semă­natul, urmărindu-se respectarea epocii optime, mai sunt unii conducători care amină semănatul de pe o zi pe alta. Printre aceștia se află și tovarășul Ioan Bartha, președintele gospodăriei co­lective din Pîrneava-Arad, gospodărie care pe lîngă că n-a semănat încă nici un bob de grîu n-a semănat nici orzul. O serioasă rămînere în urmă se ob­servă și la gospodăriile colective din Murani și Icloda, raionul Timișoara care au semănat doar cîte 20 și respectiv 50 ha. Urmărind această stare de fapte ne punem întrebarea, pînă cînd au de gînd tovarășii din conducerile acestor gospodării, să tot aștepte cu semăna­tul ? Ei nu-și dau seama că orice zi în­­tîrziată peste epoca optimă înseamnă pierderi de recoltă ? Pe ultimele hectare Pe ogoarele gospodăriei colecti­ve din Becicherecul-Mic — ne în­științează tov. Alexandrina Niță — se lucrează intens la strîngerea ul­timelor roade ale acestui an. Din cele 550 ha cultivate cu porumb, a fost strînsă recolta de pe 500 ha, obținîndu-se o producție me­die de 4.000 kg știuleți la ha. Pa­ralel cu recoltatul porumbului, me­canizatorii din brigada a III-a de la S.M.T. Biled au executat ară­turi și pregătit terenul pentru însă­­mînțări pe mai bine de 900 ha. De cîteva zile a început și semă­natul griului. N­ Să gospodărim cît mai bine orașu! ...aceasta este lozinca după care se călăuzește în activitatea sa comitetul executiv al Sfatului popular al orașu­lui Buziaș. Datorită strădaniilor de­puse, cu fiecare zi ce trece, obiectivul propus devine realitate. în ultima vreme, orașul Buziaș a fost racordat la sistemul energetic de înaltă tensiune. La această lucrare ce­tățenii în frunte cu deputații Ioan Crumpei, Nicolae Predescu, Ana To­ma și alții, au muncit voluntar la să­patul gropilor, la ridicarea stîlpilor, fapt ce a adus o economie de circa 10.000 lei. Au fost pietruite strada Brediceanu, drumul ocolitor al parcu­lui, pe o suprafață de 3.800 mp, și a­­menajate aleea de pietoni din parcul stațiunii și aleea ce duce la gara C.F.R. Au fost procurate 65.000 buc. că­rămizi, pentru construirea unui cămin cultural în satul Silagiu, aparținător orașului Buziaș, lucrarea a și început. Deputații sfatului popular, împreună cu cetățenii, au împrejmuit parcul sta­țiunii balneare cu panouri de prefa­bricate din beton pe o porțiune de 200 ml, au plantat un gard viu, și au ame­najat peluze de flori în care scop au transportat circa 500 căruțe de pă­­mint. O grijă cuvenită poartă sfatul popu­lar reparării și întreținerii drumurilor mărginașe. Astfel, prin munca volun­tară a cetățenilor s-a refăcut o por­țiune de drum de 2 km între Buziaș— Lugoj. Este în curs de refacere dru­mul Buziaș—Silagiu pe o lungime de circa 4 km. Cele mai bune realizări în aceste munci le-au avut circumscrip­țiile electorale nr. 12, 15, 21, în frun­te cu deputații Ana Toma, Semina Schotel, Margareta Wilhelm și alții. A. PUICA tf Noutăți din industria de panificație Paralel cu acțiunea brutarilor de îm­bunătățire continuă a calității plinii și de sporire a numărului de sortimente, industria de panificație din regiunea Banat cunoaște o dezvoltare continuă, în afară de faptul că, în ultimii ani, au fost ridicate noi fabrici de pîine la Oțelul-Roșu, Caransebeș, Reșița, Anina, Băile Herculane, utilate cu mașini și filele acestea, la noi, în gospodăria­­ agricolă de stat Șandra, raionul Sînnicolaul-Mare se lucrează la recol­tatul ultimelor hectare de porumb. Muncitorii și tehnicienii gospodăriei sînt mîndri de rezultatele obținute : producția medie de porumb la hectar de pe întreaga suprafață de peste 800 hectare cultivată este de 6.200 kg știu­­leți la hectar. Pe baza verificărilor făcute de noi rezultă că producția medie de po­rumb boabe la hectar pe gospodărie este de circa 4.300 kg. Pe unele su­prafețe producția obținută este mult mai mare. De pildă, pe 25 ha din su­prafața brigăzii I, s-au recoltat peste 10.000 kg porumb știuleți la hectar. Realizarea acestei producții în cul­tură neirigată chiar și în condițiile puțin utilaje moderne- la Lugoj și Arad au fost reamenajate de curînd două fa­brici de pîine sporindu-se astfel capa­citatea de producție. Datorită dezvoltării sectorului socia­list al agriculturii și creșterii consu­­mului de pîine, la sate au luat ființă noi unități de panificație. Astfel au fost date în folosință brutării sătești la Sa­­ravale, Valcani și Cenad. In prezent se află în construc­ție alte trei brutării asemănătoare la O­­telac, Uivar și Cenei, favorabile din acest an, ne-a dovedit că rezervele pe care le avem pentru sporirea recoltei de porumb sunt mult mai mari. Agrotehnica înaintată care se aplică acum în unitățile agricole so­cialiste este în stare, chiar și în con­diții de climă mai puțin prielnice, să ducă la obținerea unor producții ne­cunoscute în trecut, la realizarea și depășirea planului. Cum am reușit noi, în condițiile acestui an, să obținem cîte 4.300 kg porumb boabe în medie la hectar­ lată pe scurt felul în care s-a muncit și metodele agrotehnice folosite : Anul trecut, îndată după recoltarea păioaselor mecanizatorii gospodăriei 3u executat arături adînci de vară, la (22—24 cm adîncime), pe întreaga su­prafață. Prin lunile octombrie—noiembrie terenurile au fost arate din nou la o adîncime și mai mare — de 30—32 cm; înainte de această arătură de toamnă, pe o suprafață de 200 ha au fost apli­cate îngrășăminte organice — cîte 30 tone la hectar — care au fost îngropate sub brazdă. Arătura a fost lăsată în brazdă crudă peste iarnă iar în pri­măvară, cînd s-a zvîntat terenul am lucrat-o cu grape reglabile și apoi cu cultivatoare de cîte 2—3 ori menținînd terenul curat pînă la însămînțare. Ul­tima lucrare cu cultivatorul s-a executat cu 2—3 zile înainte de semănat. In­­sămînțatul porumbului s-a făcut între 15—25 aprilie cu semănătorile meca­nice 2-S.P.C.­2. Ținînd seama de faptul că în pe­rioada semănatului era cam secetă, s-a asigurat introducerea seminței la o a­­dîncime mai mare — 10—12 cm — unde soiul avea umezeală suficientă. O grijă deosebită s-a acordat asigură­rii unei densități mai mari de plante pe unitatea de suprafață, folosind cîte 20—21 kg sămînță la he­ctar. In felul acesta am urmărit să asigurăm în me­die cîte 35.000 plante la hectar, în scopul asigurării acestei densități AUREL BELMUSTAȚA, director, ION COVRIG, inginer șef, ALEXANDRU CHIRIȚĂ, organi­zator de partid, G.A.S. Șandra­­ Continuate in pag. a III aj rr Pentru 5.000 kg porumb boabe în hectar în cultură neirigată" In întrecere pe b­afreat la suprafață IV« I > Arbitrul PORI­MB-VOINICUL — acest personaj care trece în aceste zite pe la unitățile agri­cole socialiste din regiune, îndrumînd și verificind felul cum acestea se pregătesc să obțină în anu­l viitor cite 5.000 kg porumb boabe la hectar în cultura neirigată, a poposit și la gos­­­­podăria agricolă de stat din Șandra, raionul Sînnicolaul-M­are. Aici a văzut multe lucruri care a l-au bucurat. Harnicii lucrători de la această gospodărie i-au vorbit despre succesele obți­nute de ei în acest an la cultura porumbului și despre măsurile ce le-au luat și le vor lua în viitor pentru a obține 5.000 kg porumb boabe la hectar. Porumb-Voinicul, dornic sa împărtă­șească experiența bună a fruntașilor, a solicitat conducerii acestei gospodării să vorbească prin coloanele ziarului „Drapelul Roșu" de experiența obținută. Publicăm mai jos scrisoarea pe care Porumb-Voinicul ne-a adus-o de la G.A.S. Șandra,

Next