Drapelul Roşu, ianuarie 1966 (Anul 22, nr. 6530-6552)
1966-01-05 / nr. 6530
Anul XXIII, nr. 6530 * Miercuri, 5 ianuarie 1960 ★ 4 pagini, 25 bani Prestarea de servicii M—Biumi—ii I h«ii ImIs'.’sixmtaammmmm în raionul Lugoj lA SATE, CA LA ORAȘ Izvorîtă din necesitatea satisfacerii cerințelor crescînde ale nivelului de trai al țăranilor cooperatori, lucrătorilor din G.A.S. și S.M.T., activitatea cooperației de consum cunoaște, în raionul Lugoj, ca și în întreaga regiune, o extinde și dezvoltare tot mai însemnată. Paralel cu desfacerea mărfurilor industriale și achizițiile de produse agricole, au apărut ramuri noi de activitate — prestațiile de servicii către populație. Despre crearea și profilarea unităților amintite am aflat amănunte de la tovarășul Ioan Luca, președintele U.R.C.C. Lugoj. — Firește, că nu s-a acționat la întîmplare, indiferent că a fost vorba despre înființarea unui atelier de cizmărie, de croitorie, a unei frizerii sau brutării, ne-a declarat dînsul. La indicația comitentului raional de partid și a sfatuluiui popular raional, comitetul nostru executiv audiat în mod amănunțit atît cerințele specific locale, cit și posibilitățile de recrutare forței de muncă și condițiile de a amenajare a spațiilor de lucru. Iată un exemplu : cînd la o adunare a cooperativei din Topolovățul-Mare s-a propus înființarea unei brutării, unul dintre localnici. Ion Cojocaru, cunoscut ca meseriaș priceput, s-a angajat sa amenajeze localul ce urma să fie pus la dispoziție și să construiască cuptorul. Acest lucru a fost acceptat de adunarea generală a cooperativei, comitetul executiv îngrijîndu-se apoi de procurarea utilajelor și a materialelor necesare, iar membrii cooperatori i-au venit în ajutor, executând lucrările mai puțin pretențioase. Acum brutăria din localitate — condusă de Ion Cojocaru — este apreciată de cetățeni. De altfel, asemenea exemple mai pot fi date. O situație aflată la U.R.C.C. Lugoj arată că în raion există 36 de unități de prestații către populație ale cooperației de consum, dintre care 15 sunt în domeniul pielăriei, 5 croitorii, 6 tîmplării iar restul brutării și sifonării. Un studiu mai atent arată însă că, deși însemnat, numărul acestora nu satisface încă nevoile. Poți să umbli mult și bine în lungul și latul raionului că nu vei da de nici o unitate specializată în lucrări de zidărie ori, de repararea și întreținerea aparatelor electrice de uz casnic..Asemenea servicii sunt cerute frecvent de populație și, e drept, împinși de aceasta, tovarășii din conducerea uniunii raionale au început să fie preocupați în ultima vreme de a le crea, începînd cu cele din domeniul construcțiilor. De altfel, în satele și comunele lugojene întâlnești destui zidari, dulgheri și zugravi gata să răspundă la o asemenea chemare. Iată de ce considerăm de datoria membrilor comitetului executiv al U.R.C.C. Lugoj de a întreprinde urgente măsuri în stabilirea cerințelor și posibilităților reale în această direcție, de a extinde și mai mult gama prestațiilor de servicii. O asemenea cunoaștere ar putea fi făcută chiar cu prilejul adunărilor sătești. în ultima vreme în modul de organizare a cooperativelor de consum din raionul Lugoj a apărut, ca și în alte raioane ale regiunii, un fenomen nou. Este vorba de lărgirea ariei de activitate a cooperativelor, fiecare dintre ele cuprinzînd acum 3—5 localități, în funcție de mărimea acestora, căile de comunicație, apropierea de oraș, experiența cîștigată în muncă de consiliul de conducere etc. Cooperativele de consum au devenit unități comerciale și de prestații puternice, cu mii de membrii (în întreg raionul Lugoj există 48.000 de cooperatori), de buna lor activitate depinzînd satisfacerea unor VIOREL BOARIU (Continuare în pagina a III-a) Averea in pag a sia în dezbatere — proiectul de Statut al cooperativei agricole de producție obșteasca Zestre prețioasă pentru 1966 # Principalul: îmbunătățirea calității O Efort minim — maximum de eficiență # Este joc pentru mai bine # Perfecționarea organizării muncii Sarcina întreprinderii „Industria română de piele“ din Timișoara este de a trimite fabricilor de încălțăminte cu mai multă piele de calitate superioară. Dezbaterea cifrelor de plan. pe 1966 a fost un bun prilej de discuție gospodărească, amănunțită, tocmai asupra punerii în valoare a posibilităților și rezervelor de folosire cu maximum de eficiență a materiei prime prelucrate, de a ajunge pe drumul cel mai scurt la indicatorii de plan. — în 1965 — a spus inginerul VASILE POPESCU, directorul întreprinderii — noi am reușit să realizăm ritmic sarcinile de plan la toți indicatorii. Valoarea producției globale este mai mare, față de prevederi cu 447.000 lei, iar cea a producției marfă cu circa 1.060.000 lei; s-au dat, peste ■ plan 3.500 metri pătrați de piei moi, pentru fețe de pantofi și s-au economisit pe 11 luni 14.700 kg de piele de bovine indigenă și din import ; calitatea la sortimentul box natur s-a îmbunătățit cu 11,6 la sută, iar la box cu fața corectată cu 7 la sută. Aceste frumoase rezultate denotă că muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderea noastră au acumulat o bogată experiență, ceea ce imnstituie o zestre valoroasă pentru 1966. Se pune totuși întrebarea ■" am făcut, oare totul pentru ca beneficiarii noștri să primească numai piețe de bună calitate ? Răspunsul nu poate fi tocmai afirmativ. Dispunem încă de importante rezerve în procesul de producție, pe care va trebui să le punem mai susținut în valoare, prin aplicarea de măsuri bine gîndite în fiecare secție. la Cei care au luat apoi cuvîntul 13ferindu-se la neajunsurile care s-au mai făcut simțite in unele locuri de muncă. Firul călăuzitor al discuțiilor l-a constituit grija deosebită pentru îmbunătățirea calității produselor. La unitatea I, de exemplu, despicarea pieilor nu s-a făcut întotdeauna uniform. La această operație a existat lipsă de control în ce privește grosimea suprafeței. De asemenea, la instalația pasting, pieile au fost uneori uscate mai mult decât trebuia, iar spălarea ramelor nu s-a executat corespunzător. Lipsa de control a existat și în ceea ce privește neutralizarea — retonarea și ungerea pieilor. în prima parte a trimestrului II finisarea pieilor nu s-a ridicat la nivelul cerințelor, vopsitul la masă făcîndu-se superficial cu peria de pluș. Deficiențe s-au semnalat și la unitatea a III-a. Operațiile de fățuire, întindere manuală a gîturilor și a părților posterioare a cruponului nu au fost executate tocmai corespunzător în cursul trimestrului III, iar vopseaua de acoperire nu a prezentat întotdeauna aderență suficientă, avînd tendință de prăfuire. De asemenea, la unitatea a II-a, pieile de porcine pentru meșină au fost uneori prea tari, lipsite de întindere. Pe de altă parte, cele de ovine nu au fost depărate complet, ceea ce a dus la pierderi de lină tăbăcărească. Analizînd cauzele neajunsurilor, cei care au luat cuvîntul au evidențiat și rezervele care există, propunînd măsurile cuvenite pentru fructificarea lor. Pot fi date multe exemple care ilustrează această latură a dezbaterilor. Inginerul IOAN PĂUNA, maistrul VASILE UȘVAT, șeful de serviciu NICOLAE SCUMPEA, brigadierul NICOLAE CĂLUGĂRUL, contabilul-șef ALEXANDRU MÉSZÁROS și alți vorbitori s-au ocupat pe larg, în cuvîntul lui, de măsurile ce trebuie întreprinse pentru reducerea produselor de calitățile a III-a și a IV-a. P. CONSTANTIN (Continuare în pagina a III-a) Modele noi pentru noul cincinal. (Foto: E. POPESCU) Calendar de vacanță P 20.000 de școlari și la „Orășelul copiilor“ din 20 000 de elevi. Atîția învață în școlile reșițene și în localitățile teritoriului. Pentru ei, în vacanța pe care au primit-o la finele primului trimestru de învățătură, s-au pregătit multe surprize. E vorba de o vacanță reconfortantă și totuși activă, care într-un fel continuă preocupările anterioare, stîrnind emoțiile și veselia celor mici. Practic, așa cum aflăm la secția, de învățămînt a sfatului popular orășenesc, în fiecare școală, în această perioadă, au loc o dată som de, două ori pe săptămînă acțiuni organizate : programe artistice, întreceri sportive, vizionări de filme și spectacole teatrale. Calendarul vacanței reșițene a înscris pe o filă a lui și un eveniment tradițional : deschiderea.Orășelului copiilor". Amenajat într-un spațiu corespunzător, între construcțiile noi, situate în jurul grupului școlar profesional, acesta oferă nenumărate bucurii pentru cei mici. Același calendar a consemnat și o altă surpriză : păpușarii de la Casa de cultură a sindicatelor au adus pe scenă, pe îndrăgiții ,,Țîcă și Mîcă, spectacolul ,t‘,mindrisul și veselia cîtorva sute de tineri spectatori. In „Orășelul copiilor“ l-am găsit pe harnicul Moș Gerilă. Cu actorul Valentin Rusmir de la Teatrul de stat din localitate am stat de vorbă pe îndelete. Era acum așa cum U știam, om ,de rînd“ ca toți oamenii Dar abia se întorsese de unde în mod. ..incognito“, cu o barbă albă colile își deșertase tolba cu daruri , la ..orășelul“ celor mici. I-am luat un interviu- fulger, lui Moș Gerilă, reșițean . — Ați avut • mulți ..premiați" ?— Cîteva mii din cei 20.000 de elevi. Așa, că o să mă bucur de bucuria lor materializată în cărți sau punguțe cu dulciuri și jucării, în funcție de vîrstă. S-au alocat în acest scop aproape 200.000 lei . ■ ■între cei care s-au bucurat îndeosebi de prețuirea lui Moș Gerilă, se numără și Teodora Birta, Gheorghe Onuț, Florentin Stoica, Alfred Scher și Florentina Filip. Sunt doar cîțiva dintre cei mai buni elevi ai școlii generale din cartierul Lunca-Bîrzavei. — Dar acolo există, din acest an școlar, și un liceu nou . .. — Desigur, spune Moș Gerilă. Cu liceenii de aici, numărul școlarilor din acest cartier nou al Reșiței se ridică la aproape 1.000. Și mulți dintre ei, cum ar fi Florica Grizea, Aurel Soran, Dorina Dumitrașcu, Simona Raicu au numai note de 10. Da, rar de tot cite un 9 .. .k Vacanță! Cite bucurii nu aduce ea copiilor reșițenilor care, aidoma părinților lor — oțelari sau constructori de mașini — au încheiat un bilanț rodnic și acum trăiesc clipe de bucurie și emoții. Mulți dintre ei au petrecut Revelionul sus, pe plaiul Semenicului, împreună cu părinții lor. N. CATANA tot autea bucurii Reșița Invitație Noutăți electrotehnice Pentru realizarea celor 320.000 de radioreceptoare și 105.000 televizoare prevăzute pentru acest an, colectivul întreprinderii „Electronica“, a luat în cursul anului trecut unele măsuri tehnico-organizatorice care au ajutat la îndeplinirea planului în mod ritmic, încă din primele zile ale noului an. Acestea se referă la programarea unui decalaj de semifabricate și piese între secțiile prelucrătoare și cele de montaj, dotarea unor sectoare cu aparate și dispozitive, realizate pe plan local, pentru verificarea pieselor și subamsamblelor din componența radioreceptoarelor și televizoarelor etc. Iată și cîteva noutăți ale producției în anul 1966 : Proiectanții și inginerii definitivează ultimele detalii pentru punerea in fabricație a unui radioreceptor portativ cu tranzistori denumit „Mamaia", care are patru lungimi de unda(lungi, medii, scurte și ultrascurte). De asemenea, se pregătește un tip nou de aparat staționar care poate recepționa tot pe lungimi de undă. Proiectanții de televizoare au în lucru o nouă variantă a televizorului „E-47“, precum și un nou model de televizor „E-59“, cu ecran autoprotector, proiectat în întregime in uzină. SEARA REȘIȚEANA (Foto s G. STOICOVICI) Din primele zile ale anului Capitala s-a îmbogățit, din primele zile ale anului, cu încă un obiectiv economic — Fabrica de produse din beton celular autoclavizat — care, a intrat în funcțiune, in cadrul întreprinderii de prefabricate din beton Militari. Noua fabrică, care are o linie arhitectonică modernă și este înzestrată cu utilaje de înalt nivel tehnic, va produce anual 110.000 mc blocuri de zidărie pentru pereți, plăci pentru acoperiș și plăci termo-izolatoare, ce vor fi folosite la construcția de locuințe, uzine, spitale, școli. Materia primă de bază pe care o folosește — nisipul — provine în cea mai mare parte sub formă de deșeuri de la Fabrica de băi și radiatoare situată în vecinătate. Celelalte materii prime care transformate în prefabricate vor fi sunt varul, cimentul și apa. Lucrătorii care vor mînui agregatele fabricii au fost pregătiți, concomitent cu ridicarea noii unități. O parte din ei s-au specializat la fabrica de la Doicești. ■k La un an de la intrarea sa în funcțiune, complexul de industrializare a lemnului de la Bacău s-a mărit cu o nouă unitate, a treia la număr după fabrica de mobilă și cea de ferestre. Este vorba despre fabrica de uși, a cărei producție anuală acoperă necesarul pentru 25.000 de apartamente. O dată cu intrarea sa în producție și-au trecut examenul de calitate și unele noi utilaje pentru prelucrarea lemnului realizate în țară. •k Uzinele „23 August“ din Capitală au fost completate cu o nouă turnătorie de fontă care realizează anual circa 13.500 tone de piese diferite. Ea deservește nevoile uzinei precum și ale fabricii alăturate, de mașini-unelte și agregate. Noua turnătorie , este înzestrată cu utilaje moderne de un înalt nivel tehnic, produse în țară printre care cubilouri cu preîncălzitoare de aer, instalații de preparat amestecuri de formare prevăzute cu comenzi automatizate și altele. (Agerpres). Leagănul celor 2.100 C.P. al motoarelor Diesel (Foto i E. ROBICSEK) GĂSESC ECOU PROPUNERILE OAMENILOR MUNCII? • „Neajuns" compensat cu satisfacții • Esențialul—modul de rezolvare • Operativitate plus corectitudine înseamnă prestigiu • Atribuții confundate la fabrici și uzine, în întreprinderi și mine, muncitorii vin la conducerile administrative ale unităților, la organizațiile de partid și sindicate cu cele mai diferite probleme — de la cele tehnice, privind organizarea și dezvoltarea producției, pina la cele personale. Prin intermediul adunărilor generale de partid, consfătuirilor de producție și adunărilor grupelor sindicale, își spun părerea asupra activității înterprinderii, se sfătuiesc cu directorii și inginerii-șefi, cu șefii de sectoare și maiștrii, cu cei pe care i-au ales în fruntea organizațiilor de partid și cu cei cărora le-au acordat încrederea să coordoneze treburile obștești, pentru a găsi noi rezerve prin care să asigure un spor de producție. E lângă calea de la muncitor la conducătorii săi direcți ? Găsesc ecou propunerile și sesizările venite din partea colectivului ? Iată întrebările la care ne-am propus să răspundem prin relatarea unor fapte constatate cu ocazia unei anchete organizată la întreprinderea minieră din Anina. ★ Ne aflăm in fața ușii pe care scrie : „Comitetul de partid pe întreprindere". Intram. După ce explicăm scopul vizitei, tovarășul TEODOR ISTRATE, secretarul comitetului de partid, ne spune : — Ore fixe pentru audiență nu sînt stabilite. Am folosit emdva aceasta practică, dar am abandonat-o. Membrii comitetului au găsit de cuviință că e mai bine ca minerii să aibă posibilitatea să nu se adreseze cu ceea ce îi preocupă oricînd și ori de cite ori au nevoie. Procedeul, e drept, îngreuiază oarecum rezolvarea sarcinilor la zi, dar, ca să zic așa, neajunsul este compensat din plin : trăim pulsul colectivului, aspirațiile și năzuințele lui în orice clipă, putința de a interveni prompt în rezolvarea acelor probleme care, aflate abia la orele de audiență, ar fi depășite. E vorba, bineînțeles, de acele chestiuni care necesită soluționare de moment. Cealaltă categorie de propuneri sau sugestii, pentru a căror înfăptuire e nevoie de mai mult timp, le trecem în carnetul, intitulat sugestiv, „Registru de audiențe“. Dar, după părerea mea, nu carnetul este esențialul, ci felul cum sînt duse la bun sfîrșit cele ce se notează în el. Experiența proprie ne-a dovedit că manifestînd operativitate și corectitudine în acest sens, se întărește prestigiul comitetului în fața oamenilor , și noi ne străduim să nu le desmințim încrederea, în timp ce tovarășul Istrate ne relata toate acestea, a fost întrerupt în repetate rînduri. Personal sau telefonic, tovarăși, membri și nemembri de partid, i s-au adresat cu tot felul de întrebări. Pentru fiecare adresant, interlocutorul nostru a găsit cuvintele cele mai potrivite, răspunsuri satisfăcătoare. Omul, competența cu care el le înfăptuiește pe toate, găsesc aprobare, dar în același timp, strinesc și nedumerire. Stai șî te întrebi : ai în față numai pe secretarul comitetului de partid de la mina Anina, său, în aceeași persoană și pe șeful unității și pe președintele comitetului sindicatului ?! Dacă e numai secretarul comitetului ?— de ce se ocupă de probleme a căror rezolvare intră cert în competența directorului de unitate și a sindicatului ? De ce se substituie munca politică cu atribuțiile administrative și sindicale ? Cei ce răspund de acestea din urmă, cu ce se ocupă ? C. PETRE (Confirmare în pagina a III-a)