Drapelul Roşu, iunie 1968 (Anul 24, nr. 7276-7296)
1968-06-01 / nr. 7276
Vizita delegației române de partid și de stat în R.S.F. Iugoslavia BRIONI — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit : Vineri dimineața, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeții români sunt însoțiți de Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale a U.S.P.M.R., membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., președintele Skupstinei R.S. Croația, și alte persoane oficiale Pe aeroportul din Pola, membrii delegației române au fost salutați de tovarășul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federației, Mika Șpiliak, președintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., Petar Stambolici, președintele C.C. fi Uniunii Comuniștilor din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.S., precum și de Anton Pavlinici, președintele Skupstinei orășenești Pola, Ivan Șilian, președintele Conferinței orășenești a U.S.P.M., și alți reprezentanți ai organelor locale. Delegația români, a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniți în întîmpinare — spre Brioni, reședința de vară a președintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica“, escortată de vedete torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegației române au fost întîiBRIONI 31. Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri dupăamiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegația Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general C.C. al P.C.R., președintele Connsiliului de Stat, și delegația Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, Uniunii Comuniștilor președintele din Iugoslavia. Din partea română au participat: tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P. C. R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Execuținați de tovarășul Iosip Broz Tito și soția, precum și de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.R., secretar general al președintelui Republicii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare, tiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarășii: Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.S., membru al Consiliului Federației, Mihai Biliak, președintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, președintele C.C. al C.C. din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, președintele Skupstinei R.S. Croația, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al președintelui Republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.C.I., Mustafa Șabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iaksa Petrici, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.S.F. Iugoslavia la București. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă i cordială, prietenească, de înțelegere reciprocă. BRIONI 3.1.4- Trimișii speciali Agerpres, S.Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază, tovarășa Jovanka Broz a oferit la Brioni un ceai in cinstea tovarășei Elena Ceaușescu. Au participat tovarășele Elena Maurer și Maria Mămășan, Ștefița Șpiliak, Tatiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Continuarea convorbirilor oficiale Ședință de lucru privind desfășurarea lucrărilor agricole Ieri, la Timișoara, în sala cinematografului „Modern“, a avut loc o importantă ședință de lucru, al cărei scop a fost analizarea mersului lucrărilor agricole din județ. Au participat conducătorii I.A.S. și S.M.T., președinții și inginerii cooperativelor agricole, cercetători de la Stațiunea experimentală agricolă Lovrin, cadre didactice de la Institutul agronomic, aparatul organelor agricole județene, precum și conducătorii unor întreprinderi și instituții care au tangență cu producția agricolă. La lucrările ședinței au luat parte tovarășii Mihai Teleseu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean provizoriu, Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, Ioan Teșu, membru al Biroului permanent al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Ioan Șerban, din Departamentul I.A.S. al Consiliului Superior al Agriculturii. Principalul obiectiv al ședinței l-a constituit analiza măsurilor ce trebuie întreprinse în perioada următoare ca în condițiile specifice ale acestui an, cu scăzută rezervă de umiditate în sol, să se asigure obținerea unei ridicate producții vegetale și animale. Din dezbateri a reieșit necesitatea intensificării eforturilor conducătorilor de unități, a specialiștilor și tuturor lucrătorilor din agricultură, a ridicării spiritului lor de răspundere în aplicarea neîntîrziată a măsurilor privind buna întreținere a culturilor, valorificarea superioară a producției, pregătirea recoltării păioaselor, asigurarea bazei furajere etc. Vizita unor scriitori din R.S.F. Iugoslavia La invitația revistei literare „OIUG , L . K.” a sosit la Timișoara într-o vizită prietenească un grup de scriitori de limbă română din R.S.F. Iugoslavia, din care fac parte prof. dr. Radu Flora, de la Universitatea din Belgrad, scriitorul Ion Bălan, redactor-șef al revistei literare „Lumina“, Mihai Avramescu, directorul Editurii „Libertatea“ și redactor-șef al revistei „Bucuria copiilor“ din Panciova și alții. Tot ieri, oaspeții au vizitat Universitatea timișoreană și Muzeul Banatului, iar dupăamiază au participat la o ședință a cenaclului Filialei Uniunii scriitorilor, unde au citit din lucrările lor. I COPIII - FLORILE PAMÎNTULUI Maria Bradea președinta Comitetului județean al femeilor Sărbătorim in fiecare an, la început de lume cu bucurie și emoție. Ziua Internațională a Copilului In această zi încărcată cu nectarul semnificației vieții, gindurile noastre se îndreaptă, mai mult ca oricînd, spre cei ce constituie primăvara omenirii, cărora le purtăm toata grija, le acordăm atenția și prețuirea, tici ei, copiii, sînt florile pămintului! Și, precum se știe, florile nu înfloresc fără soare, pentru copiii patriei, alături de căldura unică a căminului părintesc, se simte din plin afecțiunea întregii societăți. Copiii aduc bucurii dar și griji, spune o vorbă din bătrini, nu lipsită de temei. Ființele acestea mici, plămădite ca să devină oameni viguroși, au nevoie de o îngrijire specială, devotată, de educație perseverentă. De cind e lumea aceste atribuții au revenit familiei in primul rind, mamei in special. De altfel se și spune că viitorul unui copil este fapta mamei sale. Privind mai departe, viitorul patriei apare ca o operă complexă la care colaborează cu modestie și devotament milioane de femei mame, acelea care aduc viață pe pămînt, care se ocupă cu atita căldură și răspundere de creșterea, educarea și formarea oamenilor de mai tîrziu. Ne întrebăm firește : consacram copiilor grija noastră permanentă, plină de solicitudine și răspundere ? In condițiile societății noastre socialiste răspunsul e ușor de dat. E suficient să privim în jurul nostru, pe stradă, in incinta blocurilor, a grădinițelor sau a școlilor, să discutăm cu oameni cunoscuți sau necunoscuți și înțelegem că în țara noastră totul consfințește cu puterea legii ocrotirea copilului, că in orice moment razele vieții sunt îndreptate spre puiul de om, spre ocrotirea și creșterea lui. In ansamblul politicii partidului nostru, îndreptată spre sporirea avuției materiale și înflorirea multilaterală a națiunii socialiste, un loc de seamă îl ocupă preocuparea pentru consolidarea și dezvoltarea familiei, creșterea și educarea copiilor. Pe fundalul realizărilor obținute în domeniul vieții economice și spirituale s-a asigurat un cadru larg de condiții materiale și morale menite să contribuie la întărirea familiei, la continuarea bunei tradiții a poporului român de a întemeia familii trainice, sănătoase, cu mulți copii. Este știut că în creșterea și educarea copiilor, a tineretului în general, alături de școală, care constituie principalul izvor de instruire, un rol de seamă îl au părinții — cei dinții și permanenți educatori ai copilului. De exemplul pe care îl oferă familia, de preocuparea acesteia pentru educație, depinde în mare măsură formarea trăsăturilor de caracter ale copiilor : cinstea, modestia, sinceritatea, dragostea de învățătură și de muncă, respectul față de făuritorii bunurilor materiale și spirituale, simțul datoriei. Fiecare părinte poartă obligația sfîntă de a veghea la educarea copiilor, de a asigura o dezvoltare normală florilor pămintului. Viața de toate zilele oferă exemple de manifestări ale atenției nenumărate pe care partidul și statul nostru o acordă ocrotirii familiei, vieții, sănătății copiilor. Cu eforturi bine cunoscute s-a creat și se dezvoltă neincetat baza materială adecvată: spitale, maternitați, case de naștere, creșe, grădinițe etc. Imunitățile medico-sanitare lucrează mii de medici și cadre medii sanitare, punîndu-și priceperea în slujba vieții și sănătății copiilor. Cînd mama și tata se află la uzină, pe cîmp sau în laborator, în grădinițele și căminele de copii, miile de educatoare încălzesc și luminează clipele copiilor cu jocuri distractive, poezii, cintece. Ele îi deprind cu îndeletniciri le insuflă respectul față de cei mari, frumoase. Urmează școala cu nenumăratele ei bucurii și satisfacții, bucuria și satisfacția de a învăța în săli spațioase, *luminoase, cu învățătorii și profesori devotați muncii lor, conștienți de măreția misiunii încredințate. Preocuparea candresoi didactice se împletește în mod armonios , cu a organizației de pionieri pe linia educării a elevilor in spiritul înaltului patriotism, al dragostei nețărmurite pentru partid și popor. Despre școală și darul ei de neprețuit ne amintim cu plăcere pînă la adinei bătrînețe. Ea ne netezește drumul în viață, ne dă cunoștințe atît de necesare. Școala ne pregătește pentru viață. E datoria celor ce o frecventează să-i acorde atenția și, respectul cuvenit. Invățind și muncind, muncind și invățind, vom fi tot mai folositorii patriei, poporului nostru drag. Felicitindu-vă de ziua voastră dragi copii, noi mamele, părinții în general, vă dorim sănătate deplină, succese cit mai mari în realizarea visurilor voastre îndrăznețe. Avem toată viecrederea în voi, vă vrem oameni minunați, demni continuatori ai operei începută de bunicii și părinții voștri. E datoria voastră să răspundeți prin muncă și învățătură la tot ceea ce se face pentru binele și fericirea voastră, într-o aparentă notă de sobrietate profesională, copiii — aceste minunate flori ale țării — se gîndesc (și nu numai atît!) la viitoarele preocupări. Foto : E. ROBICSEK ; ^oooooooooooo oooooooooo oo<xxxxxxxx> OOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOV» PREȚUIREA MUNCII Í mipiuri de joi, timp de cinci zile, pe cuprinsul județului Timiș, in municipiile Timișoara și Lugoj. In localitățile Nădrag și Tomești, *n loc ședințe festive de lnminare a „MEDALIEI JUBILIARE“ pentru merite deosebite în întrecerea socialistă, acordată în conformitate cu Hotărîrea Comitetului executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., acelor oameni ai muncii care s-au menținut fruntași cinci ani consecutiv, precum și „MEDALIA MUNCII", acordată de Consiliul de Stat pentru stimularea evidențiaților și fruntașilor, semne ale prețuirii hărniciei și priceperii de care au dat dovadă ln muncă, pentru eforturile depuse de ei în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activității economice a unităților in care lncrează. La U.M.T., „TehnometaT, „Electrobanat“, „Electromotor“, „6 Martie“, la fabricile de încălțăminte din Timișoara și din Jimbolia, textiliștilor de la U.T.T., „Industria linii“, „Toba“, „Bumbacul“, de la „Industria textilă“ din Lugoj, metalurgiștilor de la uzina „CiocanuT-Nădrag, sticlarilor de la Tomești și de la celelalte unități industriale și agricole de stat de pe cuprinsul județului nostru, se vor înmina cu acest prilej 1.339 „Medalii jubiliare“ și 1.233 „Medalii ale muncii“, precum și recompense bănești. In încheierea ședințelor festive au fost prezentate programe artistice. Aspect din timpul înmînării distincțiilor la municipiul Timișoara. Tovarășul Pop Coriolan, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., înmînînd înaltele distincții. Ploile căzute în cursul lunii mai au starea de îmbunătățit întrucîtva umiditate a solului, creînd condiții mai bune de dezvoltare a culturilor. Totuși, rezerva de apă nu e refăcută în întregime, în unele zone ale județului precipitațiile nu au ajuns pînă în prezent nici la jumătatea cantităților necesare! La Sînnicolau Mare, de pildă, pe perioada de la 1 ianuarie toată pînă acum, precipitațiile nu se ridică decit la 118,7 mm. Situația se prezintă asemănător și în alte localități : la Periam de la 1 septembrie 1967, au căzut doar 250 mm de apă, iar la Biled lunile de primăvară au totalizat numai 39 de mm. Așadar, rezerva de umiditate a solului din această zonă rămîne simțitor deficitară. Ca atare, în unitățile agricole completarea prin irigații a necesarului de apă pentru buna dezvoltare a plantelor rămîne, în continuare, preocuparea de prim ordin. De fel, în marea lor majoritate, abia îndemnul organelor de partid și de stat, conducerile întreprinderilor agricole și ale cooperativelor agricole au înțeles necesitatea intensificării acțiunii de irigat în condițiile specifice de secetă persistentă din această primăvară. Dînd o intensă folosire a surselor și posibilităților de irigat, suprafețele planificate au fost simțitor depășite. Cooperativele agricole din județ au efectuat prima udare pe aproape 7.400 de hectare, iar întreprinderile agricole de stat au executat udarea pe mai bine de 11.500 de hectare. O susținută preocupare în această direcție întîlnim la cooperativa agricolă din Tomnatic. Dacă aici erau prevăzute pentru amenajări 201 hectare, cooperatorii au reușit să ude 270. Celor patru aspersoare A.P.T.-4, patru motopompe de 12 țoli și 62 pompe de tip Tomnatic li se asigură o utilizare intensă prin organizarea muncii în schimburi duble și prelungite. In acest fel se asigură o viteză medie zilnică la uolat de 24 hectare. Aici atenția principală este îndreptată spre cele aproape 90 hectare de legume. Varza timpurie (11 hectare) a fost udată de cinci ori. Aceasta a favorizat o bună dezvoltare a culturii, unitatea reușind să și livreze la export circa 45 de tone de varză. Acum primesc apă, pentru a treia oară, cele 28 hectare de cartofi timpurii. Pentru sporirea producției de furaje, în momentul de față aici se udă a doua oară lucerniera pe 40 de hectare, a cărei bună stare de vegetație promite o producție chiar mai bună decât cea realizată de la clasa I, de 2.500 kg fin la hectar. — Intenționăm să cosim de patru ori lucerna și să obținem cel puțin 10.000 kg fin la hectar, întrucît pe lingă irigat îi aplicăm și fertilizare suplimentară cu azotat de amoniu — ne spune inginerul agronom al cooperativei, Francisc Gruescu, pe care-l întîlnim în cîmp controlînd calitatea udărilor. La Tomnatic sînt utilizate din plin toate posibilitățile locale pentru irigat. Cu ajutorul unor cisterne, amenajate cu furtunuri, pentru udarea directă la pomi, piersicăria de 32 de hectare a primit în două rînduri cantități îndestulătoare de apă. Prin fermele I.A.S. Sînnicolaul Marenedru Palamar, însoțește Alexaninginerul hidroameliorator al întreprinderii. — Aflîndu-ne în zona cu precipitațiile cele mai reduse din județ, preocuparea noastră principală a fost aceea de a identifica toate suprafețele cu posibilități de irigat: în felul acesta noi am aplicat udarea I pe 2.235 de hectare, față de 1.512, planificat. în aplicarea cu aveam normelor de udare, diferențiat de la o cultură la alta, de la o parcelă la alta, ne orientăm după buletinele săptămînale de analiză a solului. Cu cele 42 de agregate de irigat — din care 38 A.P.T.-4 — pe care le avem, realizăm o medie zilnică de peste 120 de hectare. La I.A.S. Sînnicolaul Mare, irigatul nu se rezumă numai la culturile de cîmp. în livada de piersici, de aproape 100 de hectare de la Cenad, situată pe teren nisipos, se execută acum a doua Ing. A. RACHITOVAN G. MĂLAI (Continuare In pag. a lll-a) De ce nu sunt folosite utilajele de irigat la întreaga capacitate? ADM DE CETITUH A COMITETELOR DE PARTID ȘI A CONSILIILOR POPULARE COMUNALE PROVIZORII în continuarea acțiunii de constituire a comitetelor de partid și a consiliilor populare comunale provizorii, ieri au avut loc adunările comuniștilor și deputaților din comunele Giulvăz, Recaș, Moșnița Nouă, Fișchia, Periam și Topolovățu Mare. Avînd un pronunțat caracter de lucru, adunările au analizat temeinic o seamă de aspecte economice și social-culturale, stabilind în același timp sarcinile asupra cărora trebuie să-și concentreze atenția în perioada imediat următoare și în perspectivă organizațiile de partid comunale, consiliile populare, toți cetățenii. Alcătuindu-și comitetele de partid, birourile acestora și comitetele executive ale consiliilor populare provizorii din cei mai destoinici oameni, care și-au pus la inimă dezvoltarea edilitargospodărească a localității în care muncesc și trăiesc, care infestă interes și inițiativă caîn muncă, comuniștii și deputații au ales ca secretari ai comitetelor comunale de partid și președinți ai comitetelor executive ale consiliilor populare provizorii pe următorii tovarăși: Comuna GIULVĂZ : Veselinov latin, secretar Eftimie Jebelean, președinte. Comuna RECAȘ: Constantin Deliu, secretar, Simion Cernescu, președinte. Comuna MOȘNIȚA NOUĂ : Pavel Bartha, secretar: Vasile Fironda, președinte. Comuna PIȘCHIA : Ion Rada, secretar, Teodor Pasca, președinte. Comuna PERIAM : Nicolae Oniță, secretar, Dumitru Racu, președinte. Comuna TOPOLOVĂȚU MARE : Constantin Nicoli, secretar, Dionisie Ciuchici, președinte. In încheierea dezbaterilor au luat cuvîntul membri ai biroului Comitetului, județean de partid și ai Comitetului Consiliului județean executiv al provizoriu, care au subliniat sarcinile care stau în fața organelor comunale de partid și de stat, modul cum pot fi îndeplinite acestea cu succes. Adunările au adoptat telegrame pe care le-au adresat Comitetului Central al partidului, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu; în ele se exprimă hotărîrea comuniștilor, a deputaților, a tuturor cetățenilor, de a munci cu abnegație pentru înflorirea și dezvoltarea satelor și comunelor, pentru întărirea puterii economico-organizatorice a unităților agricole.