Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)

1969-10-09 / nr. 7698

A A­N­TILNIREA CU SPECTATORII - O AMICALA SĂRBĂTOARE Gheorghe Leahu Toamna, cînd se culeg bobotii, cină se socotesc roadele pămîntu­­lui, cînd se încep școlile, cînd se sărbătoresc poamele, cînd stru­gurele ia drumul mustului și al vinului, cînd începe să ne fie gri­jă de zgîrcenia soarelui, teatrele, într-un fel de contratimp drama­tic, își deschid porțile, parcă spu­­nînd oamenilor : acum e timpul să veniți și pe la noi. Dar de data asta, în Timișoara, a fost mai mult decit o obișnuită deschidere de stagiune. A fost un festival Și nu unul oarecare, ci festivalul na­țional de teatru ediția 196$, care și-a început desfășurarea sa zona­lă la Timișoara. Acest fapt a con­ferit orașului nostru prestigiu emoții. Emoții, pentru că festiva­lu­lul este sub formă de concurs. Șa­se teatre au fost la start: Teatrul din Oradea, cu ambele secțiuni, română, și maghiară. Teatrul din Arad și cele trei teatre timișore­ne. De remarcat, de asemeni, că toate teatrele trebuiau să se pre­zinte cu piese ale dramaturgiei autohtone. Și, astfel, spectatorii — nu chiar prea grăbiți să fie nume­roși, ca de pildă, la spectacolul folcloric din Iran — au putut ur­mări: „Michelangelo“ de Kiri­­țescu, în interpretarea teatrului din Oradea (secția română) „Hanul de la răscruce“ de Horia Lovinescu (Oradea, secția maghiară), „Vitea­zul“ de Paul Anghel (Teatrul din Arad), „Lovitura“ de Sergiu Făr­­cășanu (teatrul de stat maghiar din Timișoara), „Procesul Horia" de Al. Voitin (teatrul de stat ger­man din Timișoara) și „Oedip sal­vat“ de Radu Stanca, în premie­ră pe țară la teatrul „Matei Mil­lo“. Regizori, scenografi, actori, cu gusturi și posibilități diferite, dar cu o imensă pasiune pentru mai frumos și pentru mai bine, s-au înfruntat colegial, prilejuindu-se discuții, deseori contradictorii, tot­deauna civilizate, fiecare căutînd să apere, să explice sau să învețe și să înțeleagă. Juriul național, a­­vînd in frunte pe maeștrii Dina Cocea și Al. Finți, acompaniați de scenografi, teatrologi și critici de specialitate, neuitîndu-și dificila imisiune, plină de responsabilitatea pe care o aveau, nu uitau în ace­lași timp că ne sînt colegi și că se cuvine ca după fiecare spectacol să discute cu noi, ca atare. Le sun­tem­ recunoscători pentru atenția, răbdarea și corectitudinea lor. Zia­riști de la presa centrală și locală, de la televiziune, radio au acordat acestei­­ manifestări respectul ce i se cuvenea. Și dacă organizatorii și-ar fi dat mai mult osteneala, am fi fost pe deplin mulțumiți... Desigur, în finala concursului din decembrie, aspirăm cu toții să fim prezenți. Nu mai vorbesc de premii. Stimulator mi se pare a fi însă cu totul altceva și care este mai de preț decit orgoliul și ba­nii : sentimentul de responsabili­tate față de ideea unui teatru ro­mânesc cît mai bun și față de dramaturgia lui autohtonă, va rămîne, peren, cartea lui care de vizită cea mai autentică și mai demnă. Teatrele, prezente la a­­ceastă fază, au învățat multe lu­cruri cu privire la piesa cu care te prezinți într-un asemenea con­(Continuare în pag. a II-a) Scurtarea timpului optim impune: Grăbirea semănatului • Cînd organizarea șchioapat* # Mecanizatori certați cu calitatea — „Recoltare" la cazanul de fiert țuică... In prima parte a lunii octombrie — urmare fireasca a măsurilor bune care au fost întreprinse de organele agricole, sub îndrumarea nemijlocită a organizațiilor de partid cu sprijinul și recoltatul culturilor lui nostru tîrzii, pregătirea terenului și semănatul griului în jude­au fost mult intensificate. Nu puține sînt acum acele întreprinderi agricole de stat și cooperative de producție care, folo­sind cu chibzuință și pricepere zilele și orele bune de lucru, bra­țele de muncă și mijloacele mecanice au reușit nu numai să se în­cadreze în graficele prevăzute, ci să respecte întocmai și indicii de ca­litate ceruți de fiecare operație în parte. Cu ocazia raidului-anchetă întreprins de ziarul nostru în ziua de 7 octombrie am putut constata însă că pe lingă unitățile în care toate forțele sînt angrenate la lucrările de sezon, mai există și din acelea în care slaba organizare a muncii se face din plin simțită și, ca atare, atît recoltatul cît și semănatul șchioapătă. La cooperativa din Cernăteaz s-a­u semănat pînă la 7 octombrie orzul pentru boabe și masă verde și 126 hectare din cele 240 planifi­cate cu grîu. Tovarășii Iosif Grau­re, președintele și Constantin Șo­­lea, inginerul agronom par a fi mulțumiți cu aceste rezultate. Dacă urmărim însă felul în care a fost amplasat grîul, observăm că 43 la sută, deci aproape cît s-a semănat, a urmat tot după grîu, deci în te­renuri eliberate din vară. Lucru­rile au început să se complice acum la recoltatul porumbului, lucrare care impune utilizarea tuturor brațelor de muncă și folosirea ju­dicioasă a mijloacelor de transport. In ziua amintită insă, coopera­tiva avea eliberate de coceni nu­ porumbul cules l-am lăsat ne­transportat pentru că aim băgat toate forțele la transportul florii­­soarelui la baza de recepție — ne-a mărturisit inginerul agronom Petru Schleser. In timp ce ritmul de recoltare și transport la porumb e suib toată critica, iar terenul stă neeliberat de coceni, din cei peste 360 coopera­tori apți de muncă, lucrează zil­nic doar 80. Chiar și unii conducă­tori de atelaje, printre care Gheor­­ghe Bab­in și alții, fără știrea bri­gadierilor, au plecat în plină zi cu atelajele la fiert de țuică. Că la Șarlota există o slabă or­ganizare a muncii ți-o dovedește și faptul că nici aprovizionarea mașinilor de semănat cu sămînța necesară nu se face ritmic și cu cantitățile cerute. In ziua de 7 oc­tombrie bunăoară, tractoristul Mi­­hail Zimmermann a fost nevoit să trimită omul de pe nemărat­oare la B. BURZ (Continuare în pag. a IiI-a) PAID ANCHETA mai 10 hectare și acestea pe fîșii intercalate, iar la recoltat porumb nu puteai vedea nici măcar un singur om, deși mai sunt de recol­tat n­u mai puțin de 134 hectare. De încetineala de care dau do­vadă cooperatorii s-au molipsit și tractoriștii secției conduse­ de to­varășul Ion Vasile.­­ Pleacă tîrziu la arat și lasă lucrul de­vreme. Unii din ei mai fac și lucrări de slabă calitate. Pe Radin D. Ion și pe Nicodin i-am pus să refacă arătura pe o supra­față destul de mărișoară, că era cu totul necorespunzătoare — ne-a declarat agronomul cooperativei. O slabă participare a cooperato­rilor la lucru am întîlnit și la cooperativa din Pișchia. Din acest motiv porumbul era recoltat doar pe 120 din cele 360 de hectare. In timp ce la cooperativa din Mașloc, unitate situată în zona de deal a județului — printr-o bună organizare a muncii s-a terminat recoltatul florii-soarelui de pe cele 175 de hectare, a tutunului de pe 45 hectare, a sfeclei de zahăr de pe alte 75 hectare și 80 hectare de po­rumb și s-a semănat grîu pe 140 hectare — la cooperativa vecină, Șarlota, de-abia s-a adunat tutu­nul și floarea-soarelui. Din cele 200 de hectare porumbul a fost cules de pe numai 55 și s-a semă­nat grîu pe 97 hectare din 330 planificate. — Am fost nevoiți să oprim se­mănatul pentru că nu mai avem nici un hectar eliberat. Chiar și c >­r­r / PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! apidisii Amil XXV» nr. 7.698 Joi, 9 octombrie 1969 4 pagini, 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN POTENȚIAL NEVALORI­FICAT IN CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII Bilanț după 9 luni In întreprinder­ile județului In Raportul prezentat de tovară­șul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea al P.C.R. ca și în Rezolu­ția adoptată, sporirea productivită­ții muncii în economie, și cu pre­cădere în industrie, se înscrie ca o principală direcție, în care sunt orientate eforturile colectivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderi, înzestrarea întreprinderilor in­dustriale din județul Timiș cu ma­șini și utilaje moderne, îmbunătă­țirea organizării producției și a muncii, ridicarea gradului de cali­ficare a cadrelor și alte măsuri au asigurat creșterea productivității muncii pe salariat an de an, în așa fel încît în 1968 a fost cu 93,3 la sută mai mare decit în 1960, cu un ritm mediu anual de 8,6 la sută. De asemenea, în perioada care a trecut din acest an, față de perioa­da corespunzătoare a anului prece­dent, 68,5 la sută din sporul produc­ției s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii. Succesele obținute de majoritatea întreprin­derilor sunt o dovadă a preocupări­lor și eforturilor colectivelor de salariați, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, pentru valorificarea rezervelor de creștere a productivității muncii. Cu toate acestea, unele comitete de direcție, nu au acordat atenția cuvenită îndeplinirii acestui im­portant indicator. Astfel, nu și-au îndeplinit productivitatea planifi­cată în cele trei trimestre între­prinderile „Modern“, „Solventul“, „Electrobanat“, Antrepozitul frigo­rific, Industria laptelui, Fabrica de zahăr din Timișoara și „Mondial“ Lugoj. „Justificările de natură o­­biectivă“ invocate, la o analiză a activității acestor întreprinderi, cît și în altele conduc la concluzia că productivitatea muncii se situează sub posibilitățile oferite de înzes­trarea tehnică și capacitatea organi­zatorică a cadrelor existente, iar măsurile prevăzute în planurile M.T.O. nu au fost îndeplinite inte­gral. De asemenea, se poate vorbi de unele deficiențe în folosirea rațio­nală a forței de muncă, care puteau fi înlăturate. Astfel, la „Electroba­nat“, Fabrica de ciorapi, „Teba“, „Modern“, Industria linii, „Victo­ria“ din Timișoara, Iprofil Beta, „Ceramica“ Jimbolia, I.F. Lugoj și altele s-a înregistrat un volum ri­dicat de învoiri, concedii fără pla­tă, întreruperi și absențe nemotiva­te, care însumate pe întregul județ, reprezintă peste 1,6 milioane em­­ore, echivalent unei producții de 33 milioane lei în condițiile producti­vității medii. Folosirea judicioasă a timpului de lucru presupune nu numai lichi­darea neajunsurilor semnalate, ci și o folosire deplină și productivă a timpului de lucru de către fie­care salariat din întreprindere, în cursul unui schimb, ținînd seama că numai asigurarea unei prezențe fizice de 480 de minute a salariați­lor nu este suficientă pentru obți­nerea unor rezultate optime în pro­ducție. Față de această situație, se impune cu acuitate respectarea Ho­­tăririi C.C. al P.C.R. și a Consiliu­lui de Miniștri din mai 1967 cu pri­vire la reglementarea programului de muncă. La unele întreprinderi, ca de exemplu Uzina mecanică, „Modern“ din Timișoara, „Ciocanul“ Nădrag, „Mondial“ Lugoj și altele se con­stată o fluctuație ridicată a forței de muncă, fluctuație care duce la pierderea unei prețioase experien­țe dobindite. Noii angajați reclamă ION NICOARA economist (Continuare în pag. a III-a) Aspect din noua hală de fabri­cație a uzinei „Electromotor", în prim plan vă prezentăm agrega­tul pentru prelucrarea interioară a carcaselor de motoare electri­ce, realizat în colaborare cu F.M.U.A. „București" pe baza documentațiilor tehnologice ale uzinei „Electromotor“. țW WM WM WA W W W WWW- Hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis re­cent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării nou­lui sistem de salarizare și majora­rea salariilor lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, de me­canizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperativele agri­cole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unitățile a­­gricole de stat urmează să fie ma­jorate în medie cu 9 la sută ; îm­preună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfă­șoară activitatea în cooperativele a­­gricole de producție s-a acordat o creștere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile a­­gricole de stat. De­z majorarea salariilor vor be­neficia peste 425.000 de salariați din agricultură ale căror venituri anua­le vor fi cu aproximativ 725 milioa­ne lei mai mari față de cele reali­zate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul condițiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al eco­nomiei naționale in obținerea unor producții sporite de cereale, legu­me, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte produse, atît in sectorul agriculturii de stat cit și în cel co­operatist. Astfel se asigură o legă­tură mai strînsă a salariilor lucră­torilor din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din cooperati­vele agricole de producție cu rezul­tatele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activitatea. Noul sistem de salarizare pre­vede acordarea salariului corespun­zător realizării sarcinilor de pro­ducție stabilite. Ținînd seama de condițiile speci­fice din agricultură, unde rezultate­le complete ale activității producti­ve pot fi cunoscute abia la sfirșitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfirșitul anului, în raport cu realizarea planului de producție. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cît mai bune, veniturile a­­cestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfă­șoară activitatea, independent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din între­prinderile de mecanizare a agricul­turii — I.M.A. — vor fi condiționa­te atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cit și de realizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperative­le agricole de producție deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresați să execute­ lucrări de calitate cît mai bună și la timpul optim în co­operativele agricole de producție. In afara salariilor tarifare, lu­crătorii din unitățile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deo­(Continuare in pag. a UI-a) CENACLUL „GENERAȚII Duminică, 12 octombrie, ora 10, în sala redacției ziarului „Drapelul roșu“, bv. 23 August 8, se vor redeschide ședințele de lucru ale cenaclului „GENE­RAȚII“. In prima ședință, va citi un grupaj de versuri poe­tul Aurel Turcuș. Referatul a­­supra poeziilor va fi susținut de Ion Crișan. ii TEHNICE Pentru prima dată în județul Timiș este organizată, de către Centrul de librării din Timișoa­ra, „Luna cărții tehnice“ — ac­țiune care se va desfășura pînă la 31 octombrie 1969. In pro­gramul acesteia au fost prevă­zute mai multe acțiuni subordo­nate popularizării și răspîndirii cărții tehnice. In toate între­prinderile și instituțiile din ju­deț, la standurile de cărți vor fi inițiate acțiuni de popu­larizare și informare noile apariții în Editura privind teh­nică. La librării vor fi am­ena­­jate vitrine pe această temă, acordîndu-se, totodată, o aten­ție sporită aprovizionării cu cărți de specialitate. „Luna căr­ții tehnice“ prilejuiește specia­liștilor, tuturor cititorilor posi­bilitatea informării și procură­rii cu diferite cărți și lucrări consacrate multiplelor domenii. In ultima vreme, majoritatea di­rectorilor de cămine culturale au fost plecați în concediu de odihnă. Firește, nimeni nu le poate aduce vreo învinuire. Ceea ce surprinde însă, este faptul că în această pe­rioadă aproape în toate localitățile sătești viața culturală a intrat în­­tr-o adevărată vacanță. Faptul că directorii sînt plecați în concediu nu justifică această situație. Și iată de ce . în primul rînd pen­tru că aceste instituții culturale sînt conduse de un colectiv de oameni cu diverse funcții în loca­litatea respectivă, în al doilea rînd, plecind de la premisa că în timpul cînd directorul a fost acasă, la căminul cultural s-a desfășurat o activitate culturală bogată, că formațiile artistice au făcut repe­tiții și că planul acțiunilor educa­tive a fost stabilit din timp (pen­tru fiecare activitate fiind desem­nat un intelectual), căminul cultu­ral trebuie și acum să desfășoare o activitate multilaterală. Micro-ancheta realizată în urma vizitelor întreprinse în zilele din urmă la Recaș dovedesc însă că aici vacanța culturală este de fapt o realitate statornicită de luni de zile. La Recaș, cetățenii benefi­ciază, de aproape jumătate de an, de un lăcaș modern și spațios care asigură condițiile cele mai bune desfășurării muncii culturale. „Și cu toate acestea, în acest răstimp — ne spune directorul liceului din localitate prof. Ilie Statie — viața culturală a comunei nu s-a schim­bat cu nimic. Poate că, își măr­turisește gîndul interlocutorul nos­tru, sînt prea aspru cu tovarășul Mihai Henschel, directorul căminu­lui, cind compar atribuțiile noastre de conducători de instituții cultu­rale. Dar dacă eu ca director de școală pot fi găsit în orice zi, de dimineață pînă seara tîrziu, nu în­țeleg de ce nu ar fi găsibil și di­rectorul căminului în fiecare seară în instituția pe care o conduce ? Nu înțeleg de ce oamenii trebuie să aștepte ore în șir venirea lui la cămin. De asemenea, găsesc defec­tuos și orarul celuilalt salariat de pe lângă cămin, al bibliotecarei, ceea ce face c­a în anumite zile căminul să fie închis de dimineață pînă seara, așa cum s-a întâmplat intr-una din zilele trecute cînd componenții formației de muzică ușoară au fost nevoiți să spargă lacătul ca să intre pentru repetiții în cămin.“. Din discuțiile cu alte cadre didactice am reținut și ideea că această instituție culturală este deschisă de obicei sîmbătă și dumi­nică seara, fie pentru dans, fie pentru un spectacol al­ formațiilor artistice profesioniste venite aici în turneu. De asemenea, este a­­proape inexistentă și activitatea cultural-educativă, aceasta fiind prilejuită doar de unele sărbători ca 23 August, 1 Mai etc. Aceeași impresie ne-o împărtă­șește și secretarul comitetului co­munal de partid, Constantin De­liu : „Viața culturală este mult sub nivelul cerințelor conchide acesta, cu toate că există aici reale posibilități de desfășurare a unei bogate și multilaterale activi­tăți culturale“. In localitate există mai mult de 60 de intelectuali cu studii superioare. Dar problema mare n-o ridică aceștia. Faptul că formațiile artistice din școală sunt deosebit de active, unele au ajuns pînă la fazele superioare ale con­cursurilor artistice pionierești și că în formația corală a căminului a activat peste 30 de cadre didac­tice, sunt mărturii ale înțelegerii și pasiunii ce o dovedesc viața spirituală a comunei pentru sluji­torii școlii din Recaș. După cum se vede în această lo­calitate problema reactivizării for­mațiilor artistice, și în general a înviorării întregii activități cul­turale stă în modul de organizare și conducere a acestui resort, de găsirea unor forme și mijloace adecvate pentru atragerea oame­nilor din localitate la viața cul­turală, pentru fințelor acestora. cunoașterea prefe­faptul acesta presupune însă în primul rînd în­­­­zestrarea căminului cu o bază­­ materială adecvată : televizor, sală de club și jocuri distractive, crea­rea unei ambianțe plăcute, intime prin deschiderea unor expoziții periodice, prin ornamentarea a­­cestui lăcaș cu obiecte de artă. Un rol de seamă revine în această direcție și biroului comitetului co­munal de partid, comitetului exe­cutiv al consiliului popular, con­siliului de conducere al C.A.P. care să repartizeze fonduri pentru acti­vități culturale. Unele intenții bune se întrevăd de pe acum. Tovarășul Constantin Deliu ne vorbea de o analiză a muncii cultural-educative și într-o sesiune a consiliului popular , ce urmează a fi ținută chiar în cursul acestei luni. Avem convin­gerea că o asemenea analiză, la care oamenii își vor spune deschis părerea despre mersul activității cultural-educative, ca în cazul ma­terialului de față, va avea urmări pozitive în primul rînd asupra mo­dului de organizare și conducere a activității la nivelul cerințelor. A. MAGORA Directorul e în concediu, dar căminul cultural?911 luna cărții De la o zi la alta EXPUNERI In cursul acestei săptămîni, in multe din localitățile județu­lui Timiș vor fi organizate, de către Comitetul județean Timiș pentru cultură și artă noi ac­țiuni cultural-educative. Astfel, la Lugoj are loc la ora 18, confe­rința cu tema : „Sociologia fa­miliei în socialism“. Vorbește lector universitar Petru Hreba. In sala căminului cultural din Cărpiniș este programat, pen­tru mîine, simpozionul: „Dez­voltarea armonioasă și multi­laterală a economiei României socialiste“. Vor vorbi Mihai Zi­mțai și Constantin Lăzureanu. O altă expunere este înscrisă în programul zilei de sîmbătă, al Casei de cultură din Buziaș. Ziaristul Gheorghe Ciobanu din București, va susține, cu acest prilej, o „micro-cronică interna­țională“, BAIE POPULARĂ LA­­ COMLO­ȘU MARE La începutul acestei luni, satul Comloșu Mare a fost ter­în­minată și dată în folosință baia populară construită de I.A.S. din Grabați. Noua construcție cu­prinde un număr de zece dușuri, două vane, vestiare și camere a­­nexă. Baia populară va fi utili­zată atît de către muncitorii ce­lor două ferme ale I.A.S. cit și de locuitorii satului. SPECTACOL INAUGURAL LA OPERĂ Aseară. Opera de stat din Ti­mișoara a prezentat, în fața unui numeros auditoriu, spectacolul inaugural al noii stagiuni. Ope­ra „Bal mascat“ de Verdi — re­luare din stagiunea trecută — s-a bucurat de mult succes. A­­ceeași operă va fi pusă în scenă la Bonn de către artistul emerit Nicolae Boboc, directorul Ope­rei timișorene, care a plecat de cîteva zile în R. F. a Germaniei Imagine din frumoasa stațiune balneară Buziaș. wu wvm wwww w ww wWi

Next