Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)
1969-10-10 / nr. 7699
PROLETAR/ DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7.699 * Vineri, 10 octombrie 1969 4 pagini, 30 bani Respectarea obligațiilor față de stat. SARCINĂ DE ONOARE Bucurîndu-se de sprijinul nemijlocit al statului, agricultura județului nostru Iși dezvoltă, an de an, baza tehnico-materială — factor de seamă în creșterea producției pe unitatea de suprafață, în întărirea puterii economice a unităților și în ridicarea bunăstării țărănimii. Sprijinul multilateral acordat de stat, de clasa muncitoare, măsurile luate privind dezvoltarea bazei tehnico-materiale și aplicarea în producție a cuceririlor științei se fac tot mai din plin simțite. Pași însemnați au fost făcuți în acțiunile de desecări, irigații, de prevenire și combatere a eroziunii solului, în mecanizarea unor procese grele de producție. Acestui sprijin, țărănimea cooperatistă îi răspunde prin înzecirea eforturilor în sporirea rodniciei holdelor, prin mărirea e a populației contribuției la mai buna aproviziona ONORĂM INTEGRAL ȘI LA TIMP CONTRACTELE Cooperativa noastră, din Beeicherecu Mic, obține, an de an, producții tot mai mari de cereale, plante tehnice și legumicole, carne și lapte. Aceasta datorită, în primul rînd, hărniciei de care dau dovadă țăranii cooperatori — hărnicie împletită cu sprijinul multilateral și nemijlocit al statului. Pe ogoarele cooperativei lucrează acum 19 tractoare, folosim cantități sporite de îngrășăminte chimice și semințe din soiuri valoroase, avem specialiști care ne îndrumă cum să aplicăm regulile agrozootehnice. Pentru unitățile din șesul Banatului, printre care se află și cooperativa noastră, ajutorul statului se face din plin simțit și prin vastele lucrări de desecări și irigații. Este deci, in propriul nostru interes să răspundem cu cinste acestui ajutor, să ne înzecim eforturile în sporirea rodniciei ogoarelor, în producției animale ,și, pe creșterea această cale, în mărirea contribuției cooperativei la buna aprovizionare a populației. Conștienți fiind de faptul că prosperitatea cooperativei trece prin filiera contractelor, noi vindem statului: an de an, cantități mari de grîu, porumb, sfeclă de zahăr, legume, lapte, carne și alte produse. Livrarea în termen și de calitate superioară a produselor contractate constituie pentru toți membrii consiliului de conducere o obligație de prim ordin. Această problemă face obiectul unor analize periodice, atît în cadrul ședințelor de consiliu cit și în adunarea generală a cooperatorilor. Și în acest an, pămînturile noastre, lucrate la timp și bine, au fost darnice. Ne-am străduit și ne străduim și în continuare să stringem de pe cîmp toată recolta, astfel ca nimic să nu se piardă. Ca și pînă acum, prima noastră grijă a fost să ne onorăm integral contractele. Astfel, am vîndut statului 578 tone grîu, cu 103 tone peste prevederile ȘTEFAN NEAtIOE președintele C.A.P., Becicherecu Mic f Continuare în pag. a II-a) cu produse agroalimentare și a industriei cu materii prime agricole, prin respectarea întocmai a obligațiilor contractuale. Livrarea integrală și la termen a produselor contractate, a cantităților stabilite prin bună înțelegere între părți, trebuie să constituie o preocupare din cele mai importante pentru toate organizațiile de partid, consiliile de conducere, specialiștii din unități și organele agricole județene. Este necesar ca, în jurul acestei probleme, a obligativității respectării angajamentelor contractuale, să se creeze o opinie publică, astfel ca aportul țărănimii la întărirea economiei naționale să fie pe măsura marilor posibilități de care dispune agricultura noastră cooperatistă în plină dezvoltare. Ședința biroului Comitetului județean pentru cultură și artă Miercuri, a avut loc ședința biroului Comitetului județean pentu cultură și artă, la care au luat parte ca invitați și directorii, directorii adjuncți și șefii contabili ai instituțiilor de artă din Timișoara, reprezentanți ai presei. Cu acest prilej, directorul Teatrului „Matei Millo“, Gheorghe Leahu, a prezentat un referat în care a arătat cauzele neindeplinirii planului de spectatori pe trimestrul II. Pe marginea referatului s-au purtat discuții fructuoase ; s-a vorbit despre intensificarea afișajului, s-a discutat despre deplasările în județ și despre atitudinea unor conducători de instituții culturale din satele și comunele județului față de colectivele venite în turneu. De asemenea, conducătorii instituțiilor au arătat faptul că, în ultima vreme, în Timișoara, sosesc o serie de formații artistice cum ar fi circul, parcul de distracție și alte așa-zise colective artistice care se prezintă sub nivelul exigențelor actuale ale publicului spectator. Totodată, vorbitorii s-au oprit și asupra repertoriului instituțiilor de artă din Timișoara subliniind necesitatea abordării unor lucrări care să răspundă pretențiilor și așteptării publicului. In încheiere, participanții la ședință au întocmit, pe marginea problemelor discutate, un plan de măsuri cu privire la activitatea instituțiilor de artă , in stagiunea 1989/70. \ Primii pași... Foto : E. ROBICSEK IȘI ÎNDEPLINESC EXEMPLAR OBLIGAȚIILE Țăranii cooperatori de pe raza comunei Lovrin, ca și ceilalți de pe întreg cuprinsul patriei, au simțit din plin sprijinul multilateral acordat de stat, de clasa muncitoare, măsurile luate pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii în urma programului adoptat de Congresul al IX-lea al P.C.R. Prin eforturile perseverente ale partidului și statului, s-au realizat progrese frumoase în domeniul mecanizării, chimizării și electrificării agriculturii, prin care s-au schimbat radical condițiile de muncă ale țărănimii și s-au pus baze solide în vederea sporirii producției agricole. Pe măsura dezvoltării industriei și diversificării producției, la dispoziția cooperativelor agricole au fost puse mașini și utilaje tot mai numeroase și tot mai perfecționate cu indici ridicați de productivitate. In prezent, din întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii din Gottlob lucrează pe ogoarele cooperativelor din comuna noastră 54 de tractoare de diferite tipuri și 91 de alte mașini , combine, semănători, prese de balotaj etc. Procesul de chimizare a agriculturii, în vederea sporirii rodniciei pămîntului, se dezvoltă an de an. Cantitățile de îngrășăminte chimice aplicate pe tarlalele C.A.P. din Lovrin, Gottlob și Tomnatic au sporit în acest an față de ultimii 3—4 ani cu 687 tone, ceea ce reprezintă o creștere cu aproape 60 la sută. Sprijinul statului cunoaște și alte forme: credite în condiții foarte avantajoase, asigurarea de semințe valoroase și animale de rasă, asistență tehnică etc. Numai la cele 3 cooperative agricole de pe raza comunei lucrează 9 specialiști cu studii superioare. Ca urmare a muncii depuse de către țăranii cooperatori și a sprijinului acordat de statul nostru socialist, în acești ani s-au realizat cele mai mari producții medii de grîu și porumb și de alte plante tehnice, depășind prevederile stabilite în directivele Congresului al IX-lea al parti- TEODOR TOLCEA, secretar al Comitetului comunal de partid Lovrin (Continuare în pag. a II-a) La I.A.S. Jimbolia recoltatul porumbului se apropie de sfîrșit. Ferma I, a obținut o producție medie de peste 6.000 kg boabe la hectar in cultură neirigată, față de 5.800 kg planificat. IN FOTOGRAFIE : aspect din timpul recoltării Foto : E. ROBICSEK in ziarul de azi: • In drum spre Poznan — leagănul Wielkopolskiei • Accelerați ritmul lucrărilor de recoltat și semănat • SPORT: Comentarii de la etapa a Vl-a a campionatului județean de fotbal „In timpul iernii, în fiecare zi am lucrat la oile tovarășului Boghiu, muncă pentru care nu mi-a plătit nimic. De mai multe ori m-a trimis să-i fac lucrări (îngrijirea păsărilor, furajarea porcilor) , am mai făcut întreținerea padocurilor și curățarea bazinelor. Am executat și alte lucrări ca : semănat sfeclă, semănat porumb în grădină, praștia la porumb și sfeclă, plantat și îngrijit cartofi, cules de porumb. Am fost folosit ca un fel de om de serviciu al lui, am tăiat lemne, am adus apă în casă și altele“... Iată ce declară vizitiul Constantin Ciocălău, de la secția hidrologică Rudna, din sistemul Timiș-Bega al D.I.F.O.T. Secția Rudna e un paradis , un paradis pentru visul cuibărit într-o casă răcoroasă, cu prispa ascunsă după o perdea deasă de viță de vie. Casa patronează o curte plină de orătănii și o grădină unde porumbul a crescut peste un stat de om. Totul pare senin și liniștitor aici. Dacă secția hidrologică Rudna este o secție dificilă, și este — dacă are foarte multe canale colectoare, de desecare sau stații de pompare, și are — aceasta nu se poate nicidecum constata după aspectul de gospodărie personală pe care Valerian Boghiu l-a hărăzit unității ce o conduce. în paradisul pe care și l-a făurit și în care viețuiește nestingherit de ani de zile, Boghiu concepe că un bun salariat al secției trebuie să fie concomitent un experimentat crescător de tăurași, un harnic îngrijitor de porci, un iscusit legumicultor, deci o slugă supusă a șefului. Spiritul de dreptate, cinstea și corectitudinea, relațiile tovărășești de serviciu, însăși demnitatea de om, au rămas la poartă. Stăm de vorbă cu Boghiu pe prispa năpădită idilic de viță de vie și caut să deslușesc cum de s-a putut vîrî atît de adînc în omul acesta cu înfățișare modestă, spiritul de căpătuială. Are un salariu de 1.800 lei pe lună , dar și numai salariul i-ar fi deajuns pentru a asigura familiei (are doi copii) un trai îndestulat, știut fiind că reglementările în vigoare la administrația apelor îngăduie angajaților de la secțiile hidrologice să-și înjghebeze la locul de muncă și cite o gospodărie, atît cît este posibil pentru a nu determina o angrenare prea mare a salariatului în muncile casnice, în dauna producției. Dar Boghiu, în loc de 15 oi — cifră admisă — a ținut peste 40, iar în prezent, cînd vinovăția sa a ajuns general cunoscută, tot mai păstrează 21 El nu s-a sfiit apoi să-și împovăreze cantonierii predîndu-le pentru creștere tăurașii săi. Aurel Gomboș, cantonier, cu un cîștig de 800 lei pe lună, tată a 14 copii, declară că a prestat pentru „șeful“ diverse munci, iar cînd au ajuns la dizidențe, acesta l-a amenințat că-i taie din salariu și din alocația pentru copii. Acum, după ce lucrurile au fost date în vileag, Boghiu, în calitate de șef al secției, îl acuză pe Gomboș că... „nu-și satisfăcea conștiincios serviciul", „că înstrăina materiale de apărare”, ba, mai mult, „că s-ar fi învoit și el, pe cont propriu, cu un cetățean din sat, în vederea creșterii unui tăuraș“. Oricum ar sta lucrurile, ne întrebăm , și-ar fi permis Gomboș sau oricare altul să facă abuzuri, dacă n-ar fi avut în față modelul șefului ? Ori , și-ar fi putut permite șeful să-l admonesteze atît timp cît îi lipsea autoritatea morală ! Și dacă Boghiu, cînd se vede demascat, acuză, uitînd că tot el e cel ce trebuie să ia măsuri, nu face decit să ne convingă odată mai mult ce înseamnă concesiile reciproce in relațiile de serviciu, ce implicații grave au ele în însăși mersul producției. Cu cîtva timp în urmă, Valerian Boghiu și-a întocmit cererea de intrare în partid și a ajuns în scurtă vreme să fie ales chiar membru în comitetul comunal. Ne formulăm bănuiala, astăzi, cînd știm că în toți acești ani el n-a urmărit decit un țel, căpătuială, dacă nu cumva și intrarea sa în partid n-a fost expresia carierismului. Nu se poate presupune că n-ar fi auzit de etica comunistului și cu atît mai puțin că în acest caz nu și-ar fi dat seama că apucăturile sale aduc mai degrabă arechii de moșie, incărcîndu-și salariații cu obligații umilitoare, i-a ținut pe aceștia, oameni simpli, neumblați prin lume, în convingerea că lucrurile așa ar fi orînduite și că în țara noastră cei 25 de ani de viață nouă n-or fi schimbat vechea rînduială. Este desigur cel mai odios aspect al comportării sale. Să ne explicăm : Cînd Boghiu jonglează după bunul plac cu recuperările pe spesele unității pentru orele de „clacă" în folosul său, cînd pune meșterii unității să-i înalțe în incinta secției (unde și locuiește), cu resursele unității, în orele lor de serviciu, un șopron pentru ... mioarele domniei sale, fapta se poate la o adică materialmente repara. Vinovatului i se va imputa contravaloarea cherestelei, a cuielor etc., și i se vor pune în sarcină orele de muncă prestate de subalterni. Dar poți plăti cu bani umilința adusă ? Nu ! Prin natura lor, abuzurile șefului secției hidrologie de la Rudna se înscriu ca fapte antisociale. Stăm de vorbă cu Boghiu și omul se apără cu smerenie, gata pregătit pentru autocritica și angajamentul de rigoare. El să fie oare bătăiosul și ironicul din prima parte a cercetărilor, autorul unor declarații scrise în felul acesta : „e adevărat că am ținut tăurași, dar i-am contractat cu statul și deci n-am beneficiat numai eu ; consider că dacă am avut dreptul la un număr de oi, a trebuit să-mi fac și un șopron; cu subalternii am convenit de comun acord, reclamația către organele județene de partid este un șantaj la adresa mea" ... în urma unei sesizări către Comitetul județean de partid, Direcția de MAGDA SIRCA (Continuare în pag. a IlI-a) INSTITUȚIE DE STAT SAU FEUDĂ? J La secția hidrologică Rudna un vis crede că poate să facă ce vrea. Asta pentru că i s-a permis prea mult timp! De la o zi la alta Invitație pentru cititori De citeva zile, biblioteca clubului C.F.R. din Timișoara se află in curs de reamenajare : s-au făcut mici reparații, s-a zugrăvit, iar acum se instalează rafturile ; astfel, cele 52.000 de volume vor fi expuse vizibil, asigurindu-se accesul liber la raft al cititorilor. Deservirea va fi îmbunătățită și prin organizarea unor vitrine tematice cu lucrări nou apărute. Numărul acestora din urmă se ridică, în prezent, la peste 2.000 de volume, cărți social-politice, științifice, de literatură și istorie-geografie. Urările celor 13 copii Un sentiment îmbucurător te cuprinde cînd poți să scrii despre devotament și dragoste filială. La redacție a sosit o epistolă semnată de Irina Borteș, elevă la Liceul pedagogic din Arad. „Aș fi tare fericită dacă mi-ați îndeplini dorința de a transmite prin coloanele ziarului urările adresate mamei mele, Borteș Ida, din Lugoj. In ziua de 10 octombrie a.c., ea împlinește vîrsta de 59 de ani. Cu această ocazie îi urez multă sănătate, fericire și ii adresez un călduros „LA MULȚI ANI!“. La urările mele, se adaugă și cele ale celor 12 frați ai mei, cărora ea le-a dat viață și pe care i-a ajutat să-și făurească un viitor". Unei mame care a crescut și educat asemenea copii, nu putem decis să-i adăugăm și noi urările redacției. An locuințe noi Cursuri de dansuri moderne Conducerea Clubului C.Frt. din Timișoara, in colaborare cu metodiștii de specialitate ai Consiliului județean al sindicatelor, organizează cursuri de inițiere in dansul clasic și modern, la care se vor preda studii de balet și dans modern, cat vals, tangou, samba, cha-cha, bossanova, twist, rock, madyson, hully-gully, shake. Cei interesați se pot adresa, pentru informații suplimentare, la secretariatul clubului, zilnic intre orele 9—11 și 17—20. Cenaclul „Ady Endre" Modernizări de drumuri S-a terminat modernizarea drumului județean Craiova — Bucovăț — Cetate, în lungime de 80 km. Prin realizarea noii artere de circulație, care traversează de la nord la sud Câmpia Olteniei, s-au creat legături mai lesnicioase intre localitățile din județele Dolj și Mehedinți, O dată cu darea în exploatare a drumului, Direcția generală a transporturilor auto a înființat noi curse rapide de călători pe acest itinerariu. Zilele trecute, alte 160 de familii din Timișoara și Lugoj s-au mutat în noile locuințe terminate de constructori. Peste scurtă perioadă, vor trăi o evenimentul inaugurării noilor locuințe, alte 150 de familii din județul Timiș care vor deschide ușile apartamentelor aflate acum in stadiul de finisare. Constructorii se străduiesc să termine cu mai curind toate cele 1.850 de apartamente planificate pentru anul in curs. Azi, la ora 18, la sediul Filialei timișorene a Uniunii Scriitorilor va avea loc deschiderea festivă a activității cenaclului literar „Ady Endre". Cu acest prilej vor fi inmînate premiile concursului instituit în cinstea sărbătoririi celor 25 de ani de la eliberarea patriei. Vor rosti cuvinte de deschidere scriitorii Zoltán Franyry și Anghel Dumbrăveanu. Bobda e un sat obișnuit din câmpia timișeană. Mi-l aduc aminte cu casele mici, acoperite cu trestie, cu un pod de lemn peste Beghei, cu noroaie mari pe drumul spre Beregsău, unde e gata. Saltul imens dintre atunci și acum, mai presus de inevitabila nostalgie a copilăriei, mi se înfățișează concret și pregnant, de cîte ori traversez azi spre origini drumul generației mele ... Despre această generație tînără, cei care, de o vîrstă cu mine, părăsiseră satul pentru a urma școli și institute de învățămînt superior mi-am propus să scriu aceste rînduri ... Numai în acest an sunt 15 studenți de la Bobda. Eugen Magiár a terminat Institutul de medicină din Timișoara, Adriana, soția sa, absolventă a Facultății de muzică, frații Adrian și Văleanu Vîtca sunt studenți la Institutul politehnic, Tiberiu Ciurciu a absolvit Facultatea de educație fizică, fratele său, Ionel, urmează Electrotehnica, Ion Ardelean e student la filologie, Icarion la matematică, Traian Baia a absolvit Facultatea de arte plastice, Viorel Berar vrea să revină inginer agronom în sat... iată cîțiva din studenții de la Bobda, din multele exemple care, pentru satul de 300 de case constituie prilej de mîndrie. Desigur, nu-i mai pun la socoteală pe elevii școlii generale — 140 în acest an — sau pe cei — și ei foarte mulți (circa 70 la sută din elevii care termină școala generală) — răspîndiți la diverse licee teoretice sau speciale și școli profesionale. Ni se completează astfel un tablou spiritual dinamic și amplu. Există îndelungată tradiție în acest sens ? Nu. In 1944 era la Bobda un singur student, iar înainte de război nici unul. Printre primii studenți au fost frații Stelian și Dorian Țăranu (astăzi ingineri) cu care tatăl lor se mundrea arătînd consătenilor ce a putut da „un sărac“. A dat însă mulți studenți mai ales generația ’44—46, cei născuți în anii de fierbinte dorință de mai bine... Tiberiu Ciurciu a terminat în acest an Facultatea de educație fizică. Toată vara asta a muncit pe lupte repetînd în cadrul formației de teatru a Universității. Mișcarea teatrală studențească de la Universitate și-a cîștigat o statură nică prețuire nu doar la Timișoara, ci și în întreaga țară. Motiv pentru care formația a participat, in septembrie, la Festivalul internațional al teatrelor studențești de dramă de la Zagreb, bucurîndu-se de bună apreciere... Și Ciuroiu e un mare amator de teatru, încă de mic era foarte activ pe scena căminului cultural din sat, vitalizînd formații, interpretind roluri după roluri. Traian Baia e pictor. Așa cel puțin îi spune lumea. Dar el se Însemnări socoate sculptor. Ii place mai ales sculptura în lemn. Cioplește. Are un mic atelier — tablouri pe pereți, colecții... — Am participat la diferite expoziții, la un festival la București, am organizat două expoziții personale la Timișoara. Chiar și în sat am expus, mai de mult, cîte ceva din activitatea mea. Nu vreau să mă laud dar unele ziare și reviste au scris destul de frumos despre lucrările mele. Și totuși, ce au făcut acești tineri pentru sat? Cîte ceva am mai arătat și înainte... Ar fi făcut ei, fără îndoială, și mai multe de s-ar fi putut întoarce în sat : numai anul acesta venea „doctorul", profesor de muzică, unul de educație fizică, altul de desen. Unii, de fapt, s-au întors, au revenit să lărgească matca din care au pornit... Astfel, nimeni nu se poate plînge că n-au fost întotdeauna de prețiosajutor muncii cultural-științifice, nu o dată singuri promovînd-o. In GIL JURMA STUDENȚII DE LA BORDA J „ ic „ii,m. (Continuare în pag. a ll-a) jj