Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)
1970-05-30 / nr. 7893
• 2 • OAMENII MUNCII ACTIONEAZA FĂRĂ ______________ _ PREGET, CU VOINȚĂ DE NECLINTIT, PENTRU --------I * . ___________________________ REFACERE, PENTRU NORMALIZARE Producție în plus, prin muncă suplimentară Concomitent cu munca eroică a celor care apără avuția obștească și bunurile personale șie cetățenilor din zonele periclitate de inundații, în toate orașele și satele județului nostru organele și organizațiile de partid continuă să mobilizeze imensul potențial uman spre îndeplinirea exemplară a planului de stat, a angajamentelor. In sfera patriotismului fierbinte, ce animă pe toți oamenii muncii din județul nostru, se înscrie și colectivul întreprinderii „Tehnometal" din Timișoara care, in primele decade ale lunii mai, și-a îndeplinit și depășit sarcinile de plan la principalii indicatori. Muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii de aici, ca din întreaga țară, de altfel, folosesc toate mijloacele omenești posibile pentru a veni in sprijinul sinistraților, pentru a grăbi cu un ceas mai devreme refacerea economiei enorm afectată de calamitățile naturale abătute asupra întregii țări, pentru normalizarea întregii vieți sociale. In acest scop, încă din primele zile ale calamităților, salariații de la această importantă întreprindere timișoreană au început să muncească cu eforturi sporite. Personalul tehnico-administrativ, de exemplu, care nu poate participa efectiv în sectoarele productive ale uzinei, s-a prezentat în prima duminică la lucru și a colectat circa două vagoane de fier vechi pentru centrele siderurgice. La rândul lor, salariații secțiilor de bază au hotărât fie să lucreze în schimburi prelungite, fie să lucreze din plin și în zilele de duminică. Așa se face că, duminica trecută, au intrat pe poarta fabricii circa 150 de muncitori, pentru a lucra ca într-o zi normală de muncă. La secția a II-a, împletitorie, de exemplu, și-au luat locul lângă mașini muncitoarele Florica Bărbiei, Maria Matis, E. Jivan și alți țesători din echipa condusă de Vasile Emanoil. — Valoarea țesăturilor, împletiturilor și a întregii producții realizate în schimbul suplimentar de duminică — ne spune tovarășul ing. Ilie Birișteică, inginerul șef al uzinei — se ridică la peste 120.000 de lei. La acestea, așa după cum și-au exprimat dorința mulți din salariați, vor fi adăugate, săptămîna aceasta, alte valori materiale suplimentare, cîștigate prin munca în schimburi prelungite. Hotărirea elevilor constructori dornici de a-și aduce din plin contribuția la diminuarea pagubelor pricinuite de inundații și la redresarea situației, membrii organizației U.T.C. de la Grupul școlar de construcții Timișoara au hotărit să lucreze o duminică in plus in practica de producție, iar sumele realizate să fie vărsate în contul 2.000. Pentru perioada vacanței de vară, 400 de elevi — zidari, dulgheri și instalatori, alături de instructori, de profesori și ingineri, s-au oferit să ajute la reconstrucția unor localități care au suferit de pe urma revărsărilor de ape. In același timp, Comitetul U.T.C. a hotărit să acorde din fondul organizației suma de 5.000 lei pentru ajutorarea sinistraților. Rînduri în care vibrează fapte umanitare și gînduri frățești La redacția ziarului nu contenesc să sosească scrisori de pe întreg cuprinsul județului nostru din partea minunaților lui locuitori care, în acest mai al durerii unanime, își exprimă atașamentul și dorința fermă de a contribui, în permanență, cu toată ființa lor, cu ajutoare materiale, la refacerea famiilor din județele lovite de furia oarbă a naturii. Scrisori purtînd încărcătura impresionantă a recunoștinței și a afecțiunii frățești vin din partea acelora care au beneficiat, în aceste zile, de ospitalitatea caldă a cetățenilor județului Timiș. Toate plicurile și rîndurile emoționante vizează o singură adresă: omenia. Același cetățean care pe ziua de 14 mai reacționase spontan, expediind pe adresa ziarului o scrisoare de compasiune și 50 de lei in vederea ajutorării celor sinistrați, păstrîndu-și anonimatul, după exact 10 zile (prin tragismul lor socotite de el „cu 10 ani“) datează o nouă scrisoare grăitoare : „Mica noastră familie vine în continuare in sprijinul familiilor aflate in grea cumpănă, cu donarea de sile muncă din salariu, cu sile lucrătoare peste program din care una a și fost efectuată, și cu depunerea lunară in contul „2000“ a sumei de 100 lei, indemnizația, de stat a băiețelului nostru, pentru ajutorarea unui copil sinistrat. Astfel, considerăm că cel mai mic membru al familiei noastre participă cu prima lui faptă umană la trăinicia marii familii a națiunii noastre socialiste“. Din comuna Margini, șoferul Emil Danculescu, pensionar de boală gradul II, ne scrie că simte nevoia să fie alături de cei loviți tocmai prin disponibilitățile sale fizice în vederea muncii, gest impresionant și emoționant prin semnificația lui. „Doresc să mă ajutați să primesc un autocamion in perfectă stare și voi transporta cu el 3—4 luni de zile pe ruta Luncani—Margina, iar banii realizați să fie alocați pentru județele calamitate“. „Dindu-ne seama de suferințele prin care trec alți colegi rămași fără adăpost și hrană, am hotărit să le venim in ajutor cu 18 uniforme școlare pentru băieți și 6 pentru fete, 20 bluze și diferite alte articole de îmbrăcăminte și încălțăminte. Totodată, am transportat la sediul C.L.F. cantitățile de 280 kg ceapă verde, 1000 legături de ridichi, 200 kg spanac. Acestea sunt cuvintele elevilor de la Liceul agricol din Ciacova, a căror ofrandă s-a deschis, de fapt, atunci cînd au rupt prima distanță pe comuna Ciacova in contul ,,2.000”, înscriind pe ea valoarea de 2.635,50 lei. Mai amintim, printre altele, și o scrisoare care in cîteva cuvinte lapidare ne comunică alt gest umanitar venit din partea membrilor corului „Casei de ajutor reciproc al pensionarilor", care au participat la contul „2.000" cu venitul încasat de pe urma unui program artistic ținut în sala Căminului cultural din Fratelia. La toate aceste ofrande ale omeniei încercăm să facem auzit și ecoul vibrant venit din partea celor greu încercați. Dar să urmărim rîndurile profesorului Ion Halmi de la Liceul nr. 3 din Satu Mare, care ne scrie de la căminul nr. 15 al Complexului studențesc din Timișoara: „Am cutreierat țara in lung și-n lat. Peste tot, pe unde am fost — pot spune cu deplină convingere — am intilnit pe omul pe care am vrut să-l intilnesc, omul cu o inimă largă și nobilă, plin de dăruire și afecțiune. Acesta este omul patriei noastre socialiste. Acesta este omul pe care l-am intilnit in Timișoara cînd, in plină noapte de 21 , spre 22 mai, ne-a oferit ajutorul său, căldura inimii — de care aveam atita nevoie după șuvoiul rece și nemilos al apelor — ne-a oferit viitorul. Niciodată n-am intilnit in viața mea atita unitate, solidaritate și umanitarism cit mi-a fost dat să văd în aceste zile de grea încercare, atît pe meleagurile sătmărene, cit și pe cele timișene. Suntem convinși că vom depăși acest pas greu și ne vom relua activitatea normală pentru că alături de noi avem ajutorul moral și material al acelui OM pe care am vrut să-l intilnesc și l-am intilnit peste tot în țara aceasta în care bate inima lui de aur“. Iată transcrise doar cîteva rinduri din atitea altele in care vibrează alte și alte fapte umanitare, alte și alte suflete frățești. ION JURCA Cotele Mureșului în ușoară creștere, ale Timișului și Bîrzavei In scădere Cea de-a doua viitură de pe Mureș nu a cunoscut nici o violență și aici cotele , celei din ei. Cu toate acestea, ea a provocat pagube. Datorită măsurilor prompte și hotărîte privind construirea de noi diguri , supraînălțarea și consolidarea celor existente, pagubele au fost mult diminuate. Viitura a ajuns in noaptea de 28 spre 29 mai în sectorul Lipova, din județul vecin — Arad — unde a atins în dimineața zilei de ieri 520 de centimetri, fiind mai mare cu 81 cm față de ziua de 27 mai. Atît aici cit și în aval Mureșul se află ia creștere. La Arad el a atins în zona de ieri 492 cm. Așa cum sîntem informați de la Comandamentul județean de prevenire și combatere a inundațiilor, creșterea de pe Mureș — urmare a celei de-a doua viituri— se va reduce mult in aval de Arad, nepericlitînd cu nimic localitățile din județul nostru. Deși la Seghedin apele Mureșului se află in creștere, acest lucru nu va influența ridicarea cotelor acestui riu in sectorul românesc al cursului său inferior. Așa după cum ne informează inginerul Radu Centea, de la Stațiunea hidrometeorologică. Timișul, care cu două zile înainte crescuse mult, în special în porțiunea cuprinsă intre localitățile Șag și Ciavoș, in drumul lui spre vărsare și-a redus simțitor cotele. La Șag el a fost în ziua de 29 mai de 1904m, la Cebza de 374 cm, la Rudna de 593 cm, la Gad de 666 cm, iar la Ciavoș de 788 cm. După cum se poate vedea, numai în sectorul Ciavoș, unde se intrase în faza a treia de apărare, fiind puse în pericol digurile atât prin creșterile de nivel cât și mai ales prin infiltrații, scăderea reprezintă față de ziua de 27 mai, 156 cm. De menționat este faptul că pe tot cursul său inferior se observă o scădere pronunțată. Au scăzut în bună măsură și cotele apelor Bîrzavei. La Partoș, față de 334 cm în ziua de 27 mai, în ziua de 29 mai s-a ajuns la 210 cm, fiind înlăturat orice pericol de inundații. Și riul Moravița, care a inundat mari suprafețe în special de pășuni și finețe, atingînd cota maximă de 350 cm, a scăzut sub cota de inundații fiind la 29 mai de 322 cm. Comandamentele locale de prevenire și combatere a inundațiilor mențin în permanență echipe de supraveghere a digurilor, pentru a putea interveni energic și cu competență filtrații, acolo unde se observă inevitindu-se astfel orice pagube materiale. Acolo unde apele mai stagnează pe semănături sau pe terenuri ce n-au fost încă insămințate, trebuie întreprinse măsuri ca acestea să fie evacuate cit mai degrabă cu ajutorul motopompelor, a șanțurilor și rigolelor de scurgere, astfel ca toate culturile să-și poată relua dezvoltarea normală, iar terenurile care n-au fost insămințate să poată fi semănate cu plante a căror perioadă de vegetație este mai scurtă. i. „Am văzut încrederea și eroismul la el acasă“,,. O scurtă convorbire, între două transporturi, la sediul Comitetului județean al femeilor Timiș, cu tovarășele Marcela Boșneac și Ana Costin care s-au întors, de cîteva ore, de la Satu - Mare. Ascultăm cu emoție reia starea : „Am însoțit o coloană de mașini care au transportat articole de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru populația sinistrată de la Satu Mare (in acest județ au fost expediate, pînă la 28 mai, peste 243.000 obiecte din , județul nostru — n.n.). De-a lungul traseului am văzut, cum greu putem reda în cuvinte, un fapt care ne-a impresionat deosebit : ac este omul, greu încercat în zile, dar dominat de o mare încredere în forța lui și a semenilor lui. Am deslușit fapte eroice, am admirat munca entuziastă de refacere și reconstrucție, notă întîlnită, pregnant, peste tot. Ne-am întors acasă aducînd nu numai mesaje de mulțumire, dar mai cu seamă convingerea că oamenii ajunși la grea încercare vor birui. Plecăm din nou înspre ei". Peste cîteva ore, s-au urcat din nou în mașinile încărcate cu obiecte de strictă necesitate : o parte din cele 324.369 de articole care au plecat, din județul Timiș, la Satu Mare, Cluj, Arad, Mureș și Alba.. în contul 2.000 Pe distanța nr. 052.255 C.E.C., la contul 2.000, figurează un depunător colectiv: pensionarii ilegaliști din Timișoara. Ei au vărsat de această dată 10.645 lei, dar pînă acum totalul vărsămintelor făcute întrece suma de 22.000 lei. Legați mereu de lupta poporului, ilegaliștii simt de datoria lor să ajute din inimă populația greu încercată a zonelor sinistrate. Cei mai mulți din ei au hotărit să doneze fondului de ajutorare pensia pe o lună. „Iubesc poporul român“ Aflat intr-o vizită prin țara noastră, dl. Herman Krupser, conducătorul secției de handbal S.K. Urali din R F.G., a aflat cu durere despre năpraznicul puhoi de apă abătut asupra unei mari părți din țară. „Iubesc poporul român, căruia îi apreciez hărnicia, puterea de muncă și capacitatea de a face față situației în împrejurări grele" — a declarat domnia sa în momentul în care a depus in contul 1 1.000 suma de 150 mărci. Depunerea a fost urmată de la vizită, împreună cu conducătorii clubului sportiv Universitatea, la căminul studențesc nr. 15, unde sunt cazați copii sinistrați din Satu Mare. Vizitatorii le-au împărțit tuturor pungi cu bomboane. (Petre Arcan). Secția germană a Teatrului popular din Lugoj a prezentat, de curînd, în premieră, piesa lui Tudor Mușatescu „Studentul de la Viena". Spectacolul, pus în scenă de actorul timișorean, Ottmar Strasser, secondat de metodistul Casei de cultură, Val Sprinceană, s-a bucurat de un deosebit succes. In imagine interpreții principali. DRAPELUL ROȘU—7.893 Un interesant experiment artistic Spectacolul „XX —20“ la Clubul C.F.R. Timișoara Am avut, nu de mult, bucuria unei reprezentații artistice despre aspirațiile spre omenesc, prin mijlocirea unei magii vizionare. Este vorba de spectacolul sincretic modern „XX— 20“, susținut de prestigiosul studiou cinematografie de amatori și ansamblul de estradă ale Clubului C.F.R. „16 Februarie“ din Timișoara, care, așa cum se precizează in programul de sală,se adresează generației de 20 de ani „ . . . obișnuită cu ..minunile" ce apar zilnic pe marile și micile ecrane“ Echipa de dansatori, stăpînind cu virtuozitate ritmul, pasul și grația unor creații coregrafice dintre cele mai diferite, orchestra și soliștii vocali, remarcabili prin afinități de repertoriu și de interpretare — am făcut dovada unor calități artistice incontestabile. Dar, mai important, inaine de toate, este caracterul de unicitate în țară al reprezentației, prin îmbinarea spectacolului de estradă si a celui cinematografic intr-un tot unitar, fascinant, aș spune. In sală, spectatorii au fost intimpinați de exuberanța stenică a unui spațiu plin de surprize. Artă păpușărească, filme de animație, ecrane in toate părțile, canale stereo și multifonice, tehnică fotografică in stare să developeze pe loc momente din spectacol — iată enumerate sumar elementele in jurul cărora s-au axat preocupările regiei tehnice, abil condusă de Dragoș Sandu. Nedisimulind meritele echipei, trebuie să spunem că invenția, spontaneitatea și tehnica, ineditele posibilități de sugestie și gravitatea, aflate în spectacol intr-o organică simbioză, sunt in măsură sa pună in evidență laturi ale individualității acestui artist care-și privește cu seriozitate creațiile. Ni se pare o datorie de a semnala reușitele sale și ale colectivului în care este recunoscut ca un veritabil animator, dar și superficialitatea unor rezolvări din scenariul spectacolului. B. RATES Fiecare semnal — un (Urmare din pag. 1) .. . Șefa telefonistă județeană își șterge lacrimile ce-i șiroiesc pe obraji, derulind filmul acelor zile . . Reacția ei afectivă mi se pare firească : a văzut, numai în cîteva zile, atita neliniște, atita îngrijorare, a trăit, poate printre cei dinții locuitori ai Timișoarei, șocul violent al știrii despre dezastrul abătut asupra patriei. Și poate tocmai din cauza emoției a uitat să relateze un aspect esențial: devotamentul total al celor 100 de operatoare din subordinea sa. Omisia a fost reparată chiar din primele minute ale unei convorbiri avută in vecinătatea centralei cu inginerul Traian Brinzeu, directorul Direcției județene de poștă și telecomunicații. In acele zile și nopți deosebit de grele s-au săvirșit autentice acte de eroism la oficiul timișorean. Pentru lupta dîrză cu intensitatea maximă a traficului, cu insolitul situațiilor e greu să aleg faptele uneia sau alteia dintre operatoare, pentru că toate, o sută, au fost — nu exagerez deloc ! — eroine. Imaginațivă: intr-o decadă se realizau de obicei cca. 25.000 de convorbiri interurbane ! intre 13 și 23 mai s-au efectuat peste 50.000. Ca să facă față acestei suprasolicitări, cele 100 de telefoniste au renunțat la două sau chiar trei zile libere, la pauzele legale de odihnă și au lucrat, nu de puține ori, cite 2-4 ore în plus. S-au realizat adevărate performanțe in deservirea telefonică. Legaturile cu comandamentele din Cenad, Sinpetru, Periam, Igriș, au fost, in ambele sensuri aproape instantanee. Cu Cenadul — pe unde stihia apelor amenința să inunde zeci de localități și 100.000 hectare teren arabil — s-au realizat două legături directe. Intervenția tehnică propriu-zisă a durat mai puțin de 10 minute! „Indicativul INUNDAT D — spunea șefa telefonistă — devenise in acele zile și nopți principalul nostru obiectiv strategic, o veritabilă îndatorire de onoare". O îndatorire de onoare, îndeplinită ferm, cu promptitudine! Aceeași atmosferă febrilă la oficiile telefonice din Sinnicolaul Mare, Cenad, Periam, Sinpetru, Igriș. Concomitent, pentru instalarea noilor posturi telefonice în toate punctele de veghe și menținerea întregului sistem de telecomunicații in stare de permanenta funcționare, personalul tehnic nu și-a îngăduit un moment de răgaz. Brigăzile de intervenții anume constituite și coordonate de Alexandru Roca, eu lucrat neîntrerupt 16 și chiar 20 de ore din 24-Alerta era general㻫api ®«, pas apel turile din centrala timișoreană au fost întreite, iar in cursul zilei fiecare telefonistă realiza 300-350 de legături! In sprijinul fostelor tovarășe de muncă au venit, voluntar, aite patru și cinci zile la rind, pensionarele. Una dintre ele, Iuliana Tănase, o venerabilă expertă în telecomunicații, ne-a spus : „Nici in timpul războiului, cind eram telefonistă aici, în centrală, nu a fost atita de lucru ! Nu s-a mai pomenit ca din 24 de ore 24 să fie ocupate efectiv de solicitări. Traficul de acum l-a depășit pe cel din război și prin intensitate, dar și prin grozăviile pe care le-au conținut mesajele . . . Revin in centrala telefonică. Perpendicular, pe mesele de lucru ale operatoarelor, tablourile cu beciclete albe și roșii clipesc fără întrerupere. Fiecare semnal — un apel. Cheițele se închid imediat : „Aveți legătura.“ Mesajele telefonice respiră vibrația deciziilor elaborate la Comandamentul județean pentru prevenirea și combaterea inundațiilor. — Spuneți-mi cîteva nume care vi s-au impus in aceste zile. Secretara organizației de partid din Centrală, șefă de tară, imi oferă — semnificativ — „Orarul de lucru al personalului de trafic". Sub rubrica numele telefonistelor, sunt completate 100 de poziții.,, De la 31 mai 1970 îmbunătățiri In noul mers al trenurilor La 31 mai 1970 va intra in vigoare noul mers al trenurilor de călători Cu valabilitate pînă la 22 mai 1971. Cum e și firesc, spre deosebire de graficul in vigoare, noul livret feroviar al circulației prezintă o seamă de îmbunătățiri pe toate magistralele de fier ale patriei. In timpul elaborării noului mers, organele de resort din cadrul Regionalei de căi ferate Timișoara a acordat o atenție deosebită asigurării de condiții mai bune de călătorie pe acele secții de circulație aglomerată. In acest sens, s-a prevăzut înlocuirea garniturilor actuale cu vagoane de mare capacitate, sporindu-se în mod substanțial numărul locurilor pe tren la orele schimbului de dimineață și după amiază. Sosirile și plecările trenurilor de călători, în special ale trenurilor care fac oficiul de curse muncitorești dinspre și spre principalele centre (Timișoara, Arad, Reșița etc.) au fost stabilite în funcție de activitățile industriale din localitățile respective. Astfel, trenul cursă muncitorească de Cenad și Nerău nr. 2686/2685 va avea mai mult cu 140 de locuri decât în prezent, iar garnitura trenului 2236/2231 de Radna va avea, pe distanța Iermata—Timișoara, cu 210 locuri mai mult. De asemenea, a sporit capacitatea trenurilor de călători, pe distanța Lugoj—Ilia, cu cîte 72 de locuri pe tren, iar garnitura directă Caransebeș—Reșița—Oravița (1562/1563) va dispune de confort sporit, prin înlocuirea actualelor vagoane cu vagoane pe cite patru osii. Din dorința de a satisface ci mai multe cereri ale publicului călător, conducerea Regionalei căi ferate din Timișoara a introdus, in baza aprobărilor date de ministerul de resort, în noul mers, garnituri de trenuri menite să servească, în special elevilor care învață la școlile din Timișoara, dar fac naveta, asigurându-se , astfel și o descongestionare a curselor muncitorești. Astfel, din direcția Sinnicolaul Mare (Periam), în stația Tiișoara Nord va sosi trenul automotor nr. 2676, la ora 7,11, iar la ora 7,15 va sosi trenul automotor 2249 de la Iermata. Prin introducerea trenului automotor nr. 1707, care pleacă din Timișoara la ora 13,22 cu elevii ieșiți de la cursuri, se asigură o bună legătură (ora 14,08) în stația Jebel pentru Liebling. De asemenea, localitățile Stamora și Deta vor beneficia, in viitor, de o bună legătură cu Timișoara și între orele 15,30 și 23,00, prin introducerea trenului automotor nr. 1671, care pleacă din Jebel la ora 18,50 și se înapoiază la 21,04, cînd are legătură in rebel către Timișoara, Liebling și Giera, încă o pereche de trenuri automotor au fost introduse pe distaruța Timișoara-Nord—Cruceni, cu plecarea din Timișoara la ora 6,22 și înapoierea la ora 9,27, care vor deservi mai ales cadrele didactice și alți navetiști care lucrează în localitățile de pe această linie. In trenuri vor fi asigurate condiții mai bune de călătorie, iar garniturile care pînă acum au circulat .pe distanța Orșova — tranzit la Timișoara - Reșița, după noul mers al trenurilor vor fi limitate la Timișoara, deoarece spre Reșița vor circula garnituri separate și corespunzător pregătite. Noul mers al trenurilor aduce și alte reglementări în vederea asigurării unei bune funcționări, mai ales, a curselor muncitorești. E vorba de faptul că acestea nu vor mai fi reținute la stațiile de formare pentru a aștepta legătura cu trenurile întârziate, indiferent de ce rang ar fi acestea. Un amănunt demn de reținut este și faptul că trenurile de lung parcurs vor fi menținute și în perioada de valabilitate a noului mers. Menționăm, de asemenea, că legătura directă cu localitățile din nordul Ardealului și din Iași se va face tot cu o singură pereche de trenuri accelerate, care vor pleca din Timișoara la ora 7,12 asigurîndu-se, și în acest caz, un plus de confort prin sporirea garniturii cu patru vagoane de clasa a II-a, respectiv cu 288 locuri, și introducerea regimului de rezervare a locurilor. In sezonul de vară, legătura cu litoralul Mării Negre va fi asigurată de trenul accelerat nr. 128/127, care va avea plecarea din Timișoara la ora 21,40. Această garnitură are posibilitatea de a fi mărită cu încă 20 de vagoane — în funcție de solicitări. In general vorbind, noul grafic de circulație asigură legături mult mai bune din stația Timișoara Nord spre toate direcțiile. ing. VASILE CIUPULIGA Pentru diminuarea pagubelor îngrășăminte raciale folosind azotatul de amoniu. Și la Sîngeorge, lucrările efectuate în scopul prevenirii inundațiilor au chemarea avut efectul scontat. La organizației de partid, au răspus toți locuitorii satului. S-a executat un dig lung de peste 200 metri, ferind localitatea de furia apelor. „Nu avem suprafețe prea mari inundate — relata Stela Glăvan, președintele cooperativei agricole. Pe culturi, avem multe ochiuri cu apă și din cauza ploilor abundente din ultima perioadă. Pot aprecia ca fiind acoperite cu apă 40 ha de porumb, 20 ha floarea-soarelui și 100 ha pășune. Știind că orice zăbavă mărește paguba, cooperatorii noștri au căutat să folosească fiecare oră bună de lucru... La Sîngeorge, puția în prezent, 45 de hectare cu sfeclă de zahăr au fost prășite o dată și 25 de hectare de două ori și rărită. Cartofii timpurii sunt deja Îngropați. Lucerna s-a recoltat pe 75 la sută din suprafață. Roșiile, din cei 5.000 mp de solar, se prezintă foarte bine și peste 2-3 săptămîni se vor putea valorifica. In aceste momente, este nevoie ca toți lucrătorii din agricultură, sub directa îndrumare a organizațiilor de partid, să dovedească o înaltă conștiință patriotică, simțul datoriei și un arzător devotament față de țară, să-și aducă contribuția la normalizarea vieții economice. Cunoscînd că in bătălia pentru asigurarea recoltei orice clipă este de neprețuit, se cere participarea tuturor țăranilor cooperatori, a muncitorilor din I.A.S. la lucrările de evacuare a apelor, la terminarea urgentă a înșămințârilor, la întreținerea culturilor prășitoare, pentru a smulge pământului tot ce poate ds (Urmare din pag. }) folosi hibrizii din grupa 200. La prășitul culturilor s-a trecut cu atelajele și forțele manuale; nu putem aștepta până ce vor intra tractoarele pe teren. Pentru a grăbi dezvoltarea porumbului și a sfeclei de zahăr, se vor aplica pe scene și ecrane SIMBATA, 30 MAI ® Teatrul Matei Millo : RATA SALBATICA (19,30) t CINEMATOGRAFE : • Modern : Ediție specială : ORE TRAGICE — ORE EROICE și JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET (11,15, 13, 14,45, 16,30, 21) ; • Arta URMĂRIREA (9, 11,15, 14,30, 16,15, 19, 21,15) ; • Parc : BARAJUL VOINȚEI — ÎNTREGUL POPOR LA DATORIE și DANSIND SIRTAKI (10, 14, 16, 18, 20); • Studio : ORE TRAGICE — ORE EROICE și HELGA a1, 15, 17, 19, 21) ; • Melodia : WINNETOU IN VALEA MORȚII (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; • Victoria : LUPII ALBI (10, 14, 16, 18,15, 20,30); • MUncitoresc Fratelia : PARADISUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR (15, 17, 19) ; • Steaua roșie Mehala : STELELE DIN EGER (16, 19) ; • Muncitoresc Freidorf : CREOLA: OCHII-ȚI ARD CA FLACARA (17, 19) ; LUGOJ « 23 August : JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET TA• Victoria : VIRSTA IN GRAB UZIA Ș • Dinamo : ÎNTR-O SEARA UN TREN SIM NICOLAUL MARE • Popular : GRAIUL ANIMALELOR JIMBOLIA « Flacăra : PRIETENI FARA GRAI • 30 Decembrie : LA DOLCE VITA DETA • Parc : BĂTĂLIE PENTRU ROMA FĂGET • 30 Decembrie: COMISARUL X ȘI PANTERELE ALBASTRE