Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)
1970-10-18 / nr. 8013
020 PAGINĂ DE EROISM In istoria poporului nostru Aniversăm luna aceasta împlinirea a 50 de ani de la greva generală din octombrie 1920, eveniment de seamă în istoria mișcării muncitorești din țara noastră. Rezultantă a ascuțirii contradicțiilor de clasă, a reducerii în proporții catastrofale a producției industriale și agricole, a înrăutățirii situației materiale a maselor muncitoare și a accentuării exploatării forței de muncă, greva generală din octombrie 1920 constituie unul din momentele culminante din șirul marilor bătălii de clasă din anii 1918—1920. In urma puternicelor greve care au avut loc, clasa muncitoare a reușit să cucerească o serie de revendicări cu caracter economic și politic ca : recunoașterea ■Indicatelor și a consiliilor muncitorești, reducerea zilei de lucru la 8 ore, desființarea amenzilor și bătăii, a concedierilor arbitrare etc. Infruntind teroarea, muncitorii reușiseră să smulgă burgheziei revendicări și cu caracter politic ca : dreptul la întrunire și demonstrație, apariția presei muncitorești, participarea la alegerile parlamentare. Aceasta a avut o puternică înrîurire asupra maselor, contribuind la radicalizarea păturilor muncitoare neproletare, și 1n primul rînd, la intensificarea luptelor țărănești pentru pămint. Anul 1920 este anul cînd avlntul revoluționar din România atinge punctul culminant: îngrijorată, burghezia a hotărît să dezlănțuie o contraofensivă pentru zdrobirea, prin violență, a avîntului revoluționar. Ca urmare, în martie 1920 este adus la putere guvernul condus de generalul Averescu, căruia burghezia îi încredințase sarcina de a înăbuși, prin teroare, luptele revoluționare din țară. Hotărît să-și facă „datoria" față de clasele cărui exponent era Averescu, prinntr-un jurnal al Consiliului de Miniștri „interzice grevele, obligînd pe muncitori să se supună arbitrajului unor comisii guvernamentale“. In acest scop, în fabrici sînt introduse gărzile militare, însărcinate cu reprimarea imediată a acțiunilor muncitorești. Toate acestea, demonstrau muncitorilor intenția deschisă a guvernului de dizolvare a consiliilor muncitorești. Politica antisocială și antimuncitorească prin care burghezia și moșierimea urmăreau să smulgă proletariatului cuceririle revoluționare obținute cu mari jertfe în anii 1918—1919, a provocat o adîncă indignare și minte in rândurile proletariatului din întreaga țară. Proletariatul devine tot mai conștient de faptul că singura cale prin care putea opri ofensiva burgheziei era declanșarea unei greve generale, iată de ce, in rândurile muncitorilor își face loc tot mai mult ideea declanșării grevei generale. Ca urmare, încă din primăvara anului 1930, muncitorii din ramurile de bază ale economiei României capitaliste cer tot mai mult conducerii Partidului Socialist și sindicatelor organizarea unei greve generale, în vederea cuceririi și n>bținerii libertăților democratice și a satisfacerii revendicărilor economice imediate. In acest scop au loc numeroase greve și demonstrații. Astfel, din martie pînă în octombrie 1920 au avut loc 345 de greve, dintre care 112 numai în orașul București. Greviștii cereau mărirea salariilor, recunoașterea consiliilor muncitorești, eliberarea muncitorilor arestați. Apariția revistei ideologice „hupte de clasă", răspîndirea leninismului pe terenul fertil al avîntului revoluționar, au contribuit tot mai mult la maturizarea ideologică politică a aripii de stingă din mișșicarea muncitorească, la demascarea oportunismului și intensificarea luptei pentru transformarea Partidului Socialist un partid comunist. Toate acestea au ridicat lupta clasei muncitoare pe o treaptă superioară contribuind la pregătirea 50 de ani de la greva generală din octombrie 1920 grevei generale. Dorința vie a întregului proletariat din România de declanșare a grevei generale a determinat conducerea Consiliului general al Partidului Socialist și al sindicatelor să se întrunească in ziua de 11 octombrie și să hotărască declanșarea acesteia. Greva generală a cuprins toate ramurile principale ale industriei și transporturilor la ea participînd peste 400.000 de muncitori, din centrele industriale, feroviare și de transport, din întreprinderile forestiere și miniere. Au participat la grevă muncitorii din București, Ploiești, Valea Prahovei, din Constanța și porturile dunărene, din Timișoara, Cluj, Iași și celelalte centre muncitorești din țară. Avînd un puternic caracter politic, pe steagul ei au fost înscrise în primul rînd, și ia cea mai mare măsură desființarea efectivă și completă a stării de asediu și a cenzurii, respectarea deplină a libertății de organizare, întrunire și presă, înlăturarea regimului de teroare militarista prin interzicerea amestecului comandanților militari la administrația civilă și a judecării proceselor politice de către instanțele militare. Programul de revendicări mai prevedea recunoașterea consiliilor muncitorești și a delegațiilor muncitorești, retragerea gărzilor militare din întreprinderi, suspendarea legii de interzicere grevelor, reangajarea muncitorilor a concediați pentru activitate politică. Încă in zilele premergătoare grevei, guvernul a creat în țară o atmosferă de război civil. Pe străzi circulau detașamente de soldați. In fabrici au fost instalate mitraliere, iar in unele locuri ca, de pildă, la Fabrica de țigări și chibrituri din București au fost aduse tunuri. S-a trecut la închiderea sediilor, la suspendarea ziarelor muncitorești, la arestarea muncitorilor, și în primul rînd a membrilor consiliilor muncitorești, comitetelor de Întreprindere, sindicale și de grevă, a membrilor comitetelor de conducere ale secțiunilor Partidului Socialist. Nici o măsură, oricît de barbară, n-a fost omisă de autoritățile burghezo-moșierești pentru a înăbuși greva generală. Clasa muncitoare s-a opus categoric terorii guvernamentale. Faptul că in momentul grevei, in fruntea mișcării se aflau elemente oportuniste, că lipsea un partid marxist-leninist, n-a rămas fără urmări, începută in condițiile unei accentuate ascuțiri a luptelor de clasă, a înfriguratelor pregătiri făcute de burghezie pentru a arunca împotriva proletariatului un imens aparat de represiune singeroasă, greva generală s-a fârtmițat pînă la urmă intr-o serie de greve răzlețe pe întreprinderi, ramuri sau centre, care, deși se desfășurau simultan, nu aveau legături intre ele, nu erau coordonate de la un centru unic. Aceasta a făcut ca o seamă de muncitori, sub loviturile terorii dezlănțuite de guvern, să reia lucrul după 3—5 zile de grevă, fără să izbutească a impune patronilor revendicările prevăzute in programul grevei. După cum era de așteptat, guvernul a intensificat teroarea asupra muncitorilor care au participat la grevă. încurajați, patronii și autoritățile au trecut, imediat după încetarea grevei, desființarea comitetelor de întresaprinderi, la dezorganizarea sindicatelor, iar in unele intreprinderi la prelungirea zilei de lucru si reducerea salariilor. Experiența acumulată cu prilejul grevei generale din octombrie 1920 a accelerat procesul de maturizare ideologică și politică a proletariatului, el devenind o forță politică de frunte, apărătorul hotărît al intereselor întregului popor muncitor. Greva a scos in evideneu o deosebită tărie creșterea conștiinței de clasă a proletariatului, sporirea capacității sale de luptă, necesitatea transformării Partidului Socialist in Partid Comunist. In perioada care a urmat, avînd in frunte un detașament revoluționar — Partidul Comunist Român proletariatul a continuat, pe o treaptă superioară lupta pentru răsturnarea regimului capitalist și instaurarea unei noi orînduiri in care egalitatea și dreptatea să constituie principiul de bază al relațiilor între oameni. Sacrificiile nu au fost zadarnice. Visul pentru care au luptat și s-au jertfit muncitorii in timpul grevei generale din 1920 și alte numeroase bătălii de clasă, se realizează astăzi, prin efortul comun al oamenilor muncii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — care, sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist Român, muncesc cu Însuflețire pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltată. MARIA OANCEA profesoară 1 pe scene și ecrane DUMINICA, 18 OCTOMBRIE ; Opera de stat: SINGE VIENEZ (15); " Teatrul "Matei Miko": TRAVESTI (10 și 19,30) ; 1-) Teatrul maghiar de stat : MENTSEG (10) S EGY FIU, EGV LANY (15) : CINEMATOGRAFE l—1 Modern : DEGETUL DE FIER (8, 14,30, 16,45, 19, 21) ; O Arta : NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE (9, 0, 14,90, 18,45, 19, 21)1 n Parc : FREDY și CINTECUL PREERIEI (10, 14, 16, 18, 20)1 a Studio i TIFFANY MEMORANDUM OJ, 15. U. 19, 21) 1 D Melodia: URMĂRIREA (0, 15, 17, 19, 21) 1 BALADA PENTRU MARIE CA (9) 1 □ Victoria : VISUL DOMNULUI GENTIL (10, 14, 16, 18, 30) 1 PRINȚESA TRISTA (9,30)1 r—I Muncitoresc Fratelia ; PRIETENI FARA GRAI (15, 17) URLETUL LUPILOR (19) I—I Steaua roșie Mehala: CIND SE ARATA CUCUVEAUA (15, 17, 19) 1 BINE ATI VENIT (11) 1n Muncitoresc Freidorf : TESTAMENTUL DR. MARULE (15, 17, 19) 11—î 1 Mai : LA DOLCE VITA ț (14,30, 17, 19,30) I SS LUGOJ □ 23 AUGUST : DRAGOSTE ȘII VITEZA □ VICTORia : STRĂINII Q IT.L.: BALTAGUL I JIMBOLIA O FLAcăRa s SALARIUL GROAZEI □ 30 Decembrie : OMUL 5IOMENTULUI DETA □ PArc : MISTERIOSUL X DIN COSMOS □ 1 MAI: DOAMNA DE PE ȘINE SÎNNICOLAU I- MARE JANDARMUL SEI—I Arta : LNSOARA făget q 30 Decembrie : CĂLDURA LUNI: 19 OCTOMBRIE CINEMATOGRAFE : Modern: INTILNIRE (8, 10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15) ; □ Arta : ALFA ROMEO și JULETA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) ; 13 Parc : DRAGOSTE ȘI VITEZA (10, 14, 18, 18, 20); Q Studio : LUPOAICA (11,15, 17,19, 21) ; 13 victoria: SPLENDOARE IN IARBA (10, 16, 18, 20) ; m Melodia: ACȚIUNEA VULTURUL (9, 11, 18, 17, 19. 21) ; □ Muncitoresc Fratelia : OMUL CU ORDIN DE REPARTIȚIE (17, 19) ; PE URMELE ȘOIMULUI (15); r—I Steaua roșie Mehala , CU MINE NU, MADAM (15. 17. 19) ; 1—1 1 Mai : LA DOLCE VIȚA (ÎL 19,30); LUGOJ m 23 August : REA DR. MABUSE ÎNTOARCEri î Victoria : OPERAȚIUNEA LEONTINEI—N.T.L.: BALTAGUL JIMBOLIA □ Flacăra : O NUNTA CUM N-A MAI FOST 1 1 30 Decembrie : ADELHEID DETA n Parc : FATA DIN PARC 1-l 1 Mai : DOAMNA DE PE SINE BUZIAȘ !—1 Dinamo : ÎNTOARCEREA DET MABULE SIN NICOLAUL-MARE . Arta 1 PROSTĂNACUL FĂGET n 30 Decembrie : CELE 3 NOPȚI ALE UNEI IUBIRI BUZIAȘ—1 Dinamo : DR? MARUSE ÎNTOARCEREA u j Ritm mai alert la semănat! (Urmare din pag. 1) Sînandrei s-a observat atît din partea conducerilor de unități cit și a șefilor de ferme o slabă organizare a muncii la recoltatul culturilor tîrzii, eliberatul și pregătirea terenului pentru ca tractoarele să poată lucra din plin la semănat. La I.A.S. din Gătaia, bunăoară, s-a tărăgănat In mod nepermis recoltatul florii-soarelui, fapt ce a făcut ca tovarășii din conducerea inspectoratului să concentreze aici combine C 12 din alte unități, pentru ca rămânerea In urmă să poată fi recuperată .I ** se evită pe cit posibil risipa. Așa după cum te poate vedea din harta de mai sus, pină In ziua de 15 octombrie mai erau incă multe unități in care semănatul griului nu s-a desfășurat in ritmul cerut. Ținând seama de faptul că timpul este destul de înaintat și că orice zi și oră bună de lucru contează la punerea unor bare solide viitoarei recolte de griu este imperios necesar ca si In unitățile rămase In urmă să se lucreze din plin zi și noapte, astfel ca semănatul să poată fi Încheiat la vreme. In acest scop trebuie folosite ia Întreaga capacitate tractoarele și mașinile de semănat, trebuie lucrat in schimburi prelungite si duble si urmărită peste tot calitatea lucrărilor. Singura combină C.T. 2-R. de la cooperativa agricolă din Atlos, (prima imagine) nu a mai recoltat, de marți, nici un știulete de porumb. Situația ni se motivează prin faptul că „cele două tractoare, care o deserveau, au fost repartizate la alte lucrări mai urgente..." Realitatea pare a fi cu totul alta. Neo confirmă a doua imagine, surprinsă de fotoreporter, vineri, în incinta secției de mecanizare, unde două tractoare, stăteau defecte. (FOTO E. ROBICSEK) vremea TIMPUL PROBABIL PENTRU 18 OCTOMBRIE 1970 : Vreme instabilă, cu cerul temporar noros ziua și cu innourări temporare noaptea. Izolat in sudul regiunii se vor semnala precipitații sub formă de ploaie. Vîntul va sufla moderat, cu unele intensificări temporare din sud-vest și vest. Temperatura în ușoară creștere , minimele noaptea, vor fi cuprinse intre minus 2 și plus 13 grade, iar maximele, ziua intre 9 și 15 grade. Local brumă dimineața la suprafața solului PENTRU 19 și 20 OCTOMBRIE 1970 ■ Vremea devine schimbătoare, cu cerul noros și cu ploi slabe temporare. Temperatura in ușoară creștere. PENTRU REGIUNEA MUNTE : Vreme instabili, DE cu cerul temporar noros și cu precipitații temporare sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperatura in creștere ușoară. DUMINICA 18 OCTOMBRIE 9.00 — Deschiderea emisiunii- Matineu duminical pentru copii și școlari. 10.00 — Viața satului. 11.30 Matineu simfonic. In program : Simfonia a III-a Scoțiană de Felix Mendelssohn Bartholdy. 12.00 — De strajă patriei. 12.30 — Fotbal : Rapid — Universitatea Craiova (Divizia națională A). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 14.15 —Publicitate și muzică. 14.3Q — Emisiune in limba maghiară. 16.00 — Muzica de promenadă- Clisă fanfara Fabricii de conserve — Tecuci. 10.15 — Hipism . Marele premiu de curse cu obstacole de la Pardubice (înregistrare) 17,30 — Patinaj artistic. Concurs demonstrativ cu participarea unor medaliați ai ultimelor mari competiții. 19,20 — Desene animate. 19,30 -Telejurnalul de seară- 20,00 — Reportaj TV, întoarcerea bărbaților. 20.20 — Film artistic : Inspectorul general , premieră pe țară. 23,00 — Interpreți preferați de muzică populară. 22,30 — Telejurnalul de noapte Sport. LUNI 19 OCTOMBRIE În jurul orei 16,45 Transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune a cuvântării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la Sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. 18,09 —• Deschiderea emisiunii 18,05 — Student la politehnică- Transmisiune directă de la Institutul politehnic din București. 18,35 — Panoramic științific. 19,00 — Actualitatea in economie. 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Roman foileton. Punct și contrapunct. Sfirșitul serialului 20,45 —• Steaua fără nume. Prefață la o nouă ediție a acestei emisiuni. 21,35 — Teleglob. Itinerar polonez . Cracovia, Poronin, Zakopane. 22,00 — Telejurnalul de noapte. 22,15 — Muzică populară- La vioară Victor Predescu. . 22,30 — Rampa MARTI 20 OCTOMBRIE 18,00 — Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18,05 —• Copiii t m-o cîntă. 18,45 — Actualitatea în economie. 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară 20,00 — Reflector. 20,15 — Seară de teatru. Iertarea — de Ion Băieșu. 21,50 — Prim plan i Compozitorul Filaret Barbu 22,20 — Divertisment muzical pe teme folclorice cu Orchestra Electrecord. 22,40 — Telejurnalul de noapte. MIERCURIUn OCTOMBRIE 18,00 — Deschiderea emisiunii. 18,05 — Universal șotron. Enciclopedie pentru cei mici. 18,30 — Cabinetul economic TV. 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei iici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Reflector. 20,15 — Telecinemateca. Dragoste neimplinită. 21,55 — Actualitatea literară 22,15 — Bucuriile muzicii. Uverturi celebre. 32,45 — Telejurnalul de noapte-JOI 22 OCTOMBRIE 17180 — Deschiderea emisiunii Emisiune In limba maghiară. 18,00 — Mult e dulce și frumoasa. 18,25 — Ateneu Emisiune de actualitate muzicală 18,40 — Cadran internațional. 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară 20,00 — Film serial. Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn. 20,30 — Rezonanțe de songe Serenade, canțonete, romanțe 21,10 — Viața literară. 21,40 — Poșta TV. 21,55 — Aplauze pentru români. Ansamblul folcloric „Poienița“ din Brașov. 22,25 — Telejurnalul de noapte. 22,40 — Varietăți pe peliculă. VINERI 23 OCTOMBRIE 18,00 — Deschiderea emisiunii. La volan — emisiune pentru conducătorii auto 18,20 — Căminul. 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară 20,00 — Reflector. 20,13 — Film artistic i Temerarii — premieră pe țară. 21,45 — Mai aveți o întrebare ? O știință mai puțin cunoscută — criminalistica. 22,45 — Telejurnalul de noapte. SÂMBĂTA 24 OCTOMBRIE 15,45—17,00 — Derbiul Campionatului de handbal masculin. Steaua- Dinamo. Transmisiune de la Stadionul „Dinamo". 17,00 — Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18,15 Bună seara, fete! Bună seara, băieții 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seara. 20,00 — Teleenciclopedia. 21,00 — Instantanee. Film serial. Trei generații. 21,15 — Incoruptibilii. Prăbușirea, 23,05 - Recital Angela Simile«, 22,35 — Telejurnalul de noapte, 22,50 — Campionatul mondial de eldobal (imagini înregistrate la Praga). Cît va mai sta porumbul pe cîmp în așteptarea mijloacelor de transport? Ii vedeți. Porumbul fiind recoltat de elevi și studenți, mulți știuleți au rămas pe tulei sau împrăștiați pe jos”..Dar ce activitate de îndrumare și control a desfășurat conducerea cooperativei spre a evita asemenea risipă ? E greu să priomim un răspuns. Dovezi de scăzut simț gospodăresc ne-a fost dat să întâlpim și în alte localități de pe acest traseu. La Ictar Budinț, bunăoară, am intrat in porumbiș te, după ce recolta a fost transportată. Cu toate acestea, am numărat sute de știuleți risipiți pretutindeni, fie că au căzut din căruțe, fie că au fost „uitați“ în cîmp. La Chizătău am vrut să sesizăm unele aspecte de risipă cuiva din conducerea unității. Dar cui ? Toți erau plecați cu treburi „urgente“ la oraș. In cele din urmă a sosit contabilul șef, de la Lugoj, care ne-a informat că „de fapt cei doi specialiști lipsesc din unitate, pe motive de boală — unul diin linia trecută, iar celălalt din.. trecut, așa incit cooperatorii anul trebuie să se descurce cum pot". La Recaș, deși conducătorii și specialiștii cooperativei ne asigură de „participare intensă și operativitate deplină“ la lucru, stau nerecoltate încă aproape 400 hectare de porumb, iar pe alte cîteva zeci de hectare, (e greu de apreciat exact cite, pentru că fiecare te informează altfel) care au fost culese, știuleții așteaptă mijloacele de transport. Cu toate că unitatea dispune de 11 autocamioane și vreo 40 de căruțe, în lanul de pe marginea șoselei, nu a ajuns încă nici un mijloc de transport. Pînă și paznicul s-a plictisit așteptîndu-se. Ampectele relatat, doar cîteva din asintîlnite, care reclamă, dată mai mult, atenție sporită prgentării transportului recoltei de pe cîmp, înainte de sosirea ploilor- Pur și simplu a de neînțeles cum poate fi posibil ea după ce semeni. întreții cultura și o culegi să „uiți“ apoi de ea, lăsind-o cu zilele și chiar cu săptămînile un cîmp liber. (Urmare din pag- lproximativ 100 hectare, in ciuda risipei și degradării la care este supus zi și noapte. In schimb, ni se adresează o plingere : „Cel puțin 10 1» suta din știuleți nici n-au ajuns in grămezile pe care f A DRAPELUL ROȘU-8,013 contraste cotidienei Scump la tărițe... 5 Ca si nu mai cheltuiască cu spălarea mașinii la autoservice — < o stiui infimi de altfel -r- Ar pod < Enterst, din Timișoara, salariat la „Electrobanat“, și-a spălat autoturismul proprietate personala (ITM-101) in plini stradă, pe bulevardul 23 August Lui și altora , fel ca el le adresăm intrebarea ce s-ar intîmpla daca ar cădea, odată și odată, ei intriși victime unor asemenea practici udi și murdăriți cu mîzgoi, o arteră intens circulată poate să devină ușor cauză de accident. Parcare la domiciliu la căminele din strada Ialomiței ale Trustului de construcții Timișoara sunt, găzduiți și o serie de conducători auto, angajați pe basculante. O mare parte dintre aceștia și-au improvizat garaje < la .. . domiciliu. De cu seara și pină a doua zi dimineața care <sabilul, trotuarele și chiar peluizele întreținute de serviciul horticol sunt ocupate de voluminoasele vehicule, strijenind circulația pie itonilor și a altor mașini. Ce părere are conducerea T.C.T.: n-ar fi mai bine să amenajeze un loc de parcare organizat pentru basiculante ca cele cu 31 TM 109, 449, 4815, numerele 1 4610, 4612 etc. ? Grafice și panouri! ...decorative Treci cu trenul prin stația 1 CFR. Liege, aștepți In gară un ' cunoscut sau ești cu alte treburi ' la magazia de bagaje, la revizie 1 sau in altă parte și afli ca agitația vizuală e total neglijată ! " Pe o clădire din stingă stației — o ramă, frumos colorată, cu innscripția „Viața nouă“, se vrea o fostă gazetă de perete. Pe un alt perete din apropiere, citim pe un panou singurul curvln „Grafic“. ( Astfel de schelete și rame eseistă și în alte locuri, de miupcă, aparținind importantului nod de cale ferată. Nu știm dacă organizația , de partid și comitetul sindicatului au cunoștință de existența și rolul acestora ! Ne-ar interesa, de asemenea, ce s-ar putea întreprinde pentru ca și aici agitația vizuală să fie adusă pe o linie , ■ principală. De la Ana la Caiafa mei in luna iulie, conform telegranr. 3124 expediată de U.J.C.A P. Timiș, întreprinderea agricolă de stat Liebling a trimis, la șantierul din Giroc doi zidari, care să ajute la execuția lucrărilor, plata urmind să se facă — potrivit normelor in vigoare — de către beneficiar. Ne aflăm in luna octombrie și cei doi zidari nu și-au primit încă drepturile bănești pentru perioada respectivă. Șantierul găsește de cuviință că plata trebuie să o faci ... LAS.-ul. Cu alte cuvinte, fiii omului bine și las pe el 7 ... Preluăm marfă“!» Trei zile la rind, 7, 8 și V , octombrie, cumpărătorii care » Și-au încercat norocul la unitatea nr. 21 — marochinurie, aparțin iătoare O-C.I.. textile-incălțăminte ,• 1 Timișoara, au fost întîmpinați cu inscripția „preluăm marfă“, ani ,• > nati de ușa închisă. Este o vină a gestionarei Ana Mircov ? Al ! A \ In tot acest timp a plouat cu livrări de la LC.R.T.L. (comenzile neonorate anterior și depuse Incepînd cu data de 24 septem I \ brie). In prima zi au sosit mărfuri în valoare de 14.647 lei. ,1 S într-a doua de 288.334 lei și in fine ultima oară — 77.438 lei. (I ) Și ne mai mirăm tind la tot pasul, prin magazine, unde nuri „inventar“ e „preluăm marfă“ ! ,1 ) ) „Treceți Beheia“... Pădurea Verde. Cel mai atractiv loc de agrement al timișorenilor, In toate anotimpurile. Nu e de mirare, deci că ii întîlnești aici, cu sutele, mai ales în zilele de sărbătoare. E de mare mirare, insă, că peste pîrîul „Behela ( J j t dincolo de care se află partea , cea mai frumoasă a pădurii, nu este amenajată nici un fel de trecătoare. Fiind silit să faci r salturi și echilibristică peste niște improvizații ad-hoc din vreascuri și bolovani, riști, adesea, să te trezești in apă. Mai ales copiii „înghit’ frecvent asemenea surprize. Oare cei tare gospodăresc! terenul nu trec deloc peste „Be <1 heia“ ? h invităm, totuși la o ț1