Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)

1971-06-03 / nr. 8206

V í organ al comitetului județean timiș al p.c.r. și al consiliului popular județean Anul XXVIII nr. 8.206 Joi, 3 iunie 1971 4 pagini, 30 bani Vizita în R.P. Chineză a delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu,­ George Macovescu și Aurel Duma, membri ai delegației de partid și guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Jun-sen, membru al Biroului Poli­tic al Comitetului Central al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției pentru relații externe din cadrul Central, Cian Hai-fun, Comitetului ambasado­rul R. P. Chineze la București. Oaspeții români s-au astăzi de aceleași vibrante bucurat mani­festări de prietenie, prețuire stimă pentru conducătorii partidu­­i lui și statului nostru, pentru Parti­dul Comunist Român, pentru po­porul român. De la intrarea în incinta univer­sității și până la clădirea princi­pală, de-a lungul unei alei de a­­proape­ un kilometru, mii de stu­denți, cadre didactice, funcționari ai institutului de învâțământ su­perior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale și ovații pe oaspeții români. In fața clădirii, unde se află sala de primire a invitaților de seamă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția și membrii delegației sînt întîmpinați de Si Ciun, locțiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Perma­nent al Comitetului Revoluționar și al conducerii universității, Lie Tiu­i, membru al Comitetului Per­manent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, și membru al Comitetului Permanent al Comite­tului de Partid, vicepreședinte al Comitetului Revoluționar al Uni­versității, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revolu­ționar, Li Lienjaiun, membru al conducerii comitetului revoluționar al universității. In timp ce urcă scările care duc spre­ sala de recepție, oaspeții și gazdele străbat cu greu prin mulțimea dornică să fie ci­ mai aproape, să adreseze un cuvint de salut, să ofere flori. In sala de primire, Li Ciun adre­sează, in numele conducerii univer­sității, al studenților și profesori­lor, al comitetului revoluționar și al comitetului de partid, un cuvint de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la u­­­niversitate păstrează vie în amin­tire vizita făcută aici, în 1954, de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, el­ a prezentat oas­peților date privind activitatea, uni­versității. întemeiată în 1911, uni­versitatea cunoaște o puternică dez­voltare abia în ultimii ani, astăzi 11 facultăți — printre avînd care de electronică, energetică, con­strucții de mașini, mecanică — cu peste 50 de specialități. Aici învață 2.800 de studenți proveniți din rîn­­durile muncitorilor, țăranilor militarilor. Ei sînt selecționați din­și­tre oamenii cu o bogată experiență în activitatea practică, ceea ce îi ajută la însușirea mai rapidă a cunoștințelor teoretice. După ab­solvire, ei se reîntorc la locurile de muncă de unde au venit. Sis­temul de invățămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorga­nizare, avînd drept scop împletirea a trei preocupări : studiul, cerce­tarea științifică și activitatea direc­tă, nemijlocită, în producție. Prin aplicarea acestui principiu, uni­versitatea s-a transformat într-un complex care, in afară de amfi­teatre și săli de cursuri, include cinci fabrici, numeroase ateliere de producție, o bază de cercetări științifice și o fermă agricolă. In același timp, ea întreține legături contractuale cu 45 de întreprinderi din diverse regiuni ale țării, unde studenții lucrează efectiv anumite perioade. Scopul nostru — a spus Si Ciun — este pregătirea unor cadre cu Înaltă conștiință socia­listă și cu un grad ridicat de civi­lizație și cultură. Noul sistem de invățămînt este in curs de experi­mentare. Am dori să arătăm sincer (Continuare in pagina a IV-a) M­ersuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentanților Popu­lari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegația de partid și guvernamentală ro­mână condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, și de­legația de partid și guvernamen­tală chineză, condusă de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea ro­mână au participat­­ tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comitetu­­i­lui municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, miterului membru supleant al Co­Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Româ­niei la Pekin, consilieri și experți. Din partea chineză au participat tovarășii Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat al Armatei Populare Chineze Major de Eliberare, Iao Yen-Juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-m­en, membru al Biroului Politic, vicepremier al­ Consiliului de Stat, Ciu Ui­tzo, membru al Bi­roului Politic,­­ locțiitor al șefului Marelui Stat Major,­­ Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, șe­ful Secției pentru relații externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-tei, mininistru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, președintele Comi­tetului pentru relații economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerțului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la București, precum și Li Lien-cin, Liu Ka-min și Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat in­tr-o atmosferă deosebit de cordială. Convorbiri între delegația de partid și guvernamentală română și delegația de partid și guvernamentală chineză Încredere și ÎNDEMN însemnări de Tudor Băran Străbat cîmpurile cooperativei din Teremia Mare. La tot pasul ai dovezi ca introducerea noului sistem de organizare a muncii a dus la o mai bună stimulare și cointeresare a cooperatorilor în obținerea unor producții sporite. Acum se vede cel mai bine că ve­chiul sistem, care egaliza într-un fel veniturile, nu era în măsură să cointereseze cooperatorii. Acti­vitatea politică desfășurată de că­tre organizațiile de partid de a arăta fiecărui­­ țăran cooperator în parte­­a tuturor laolaltă că prin acord global, prin sistemul nou de organizare în ferme veniturile vor fi legate nemijlocit de rezultatele producției, dă acum roade. Pe în­tinsul pămînturilor cooperativei — o mulțime de oameni prezenți la prăștie. Mă opresc din loc în loc, în tirip o discuție pe tema cointeresării . — Lucrurile sînt cum nu se poate mai simple, îmi răspunde Gh. Trucan. Cu cît fiecare co­operator va obține mai multe to­ne de porumb, de sfeclă, de legu­me — cu atît vor crește venitu­rile sale. — Acela care va lucra mai bi­ne și va obține de trei-patru ori mai mult decit vecinul său, să zic așa, va primi de trei-patru ori mai mult, își spunea părerea Petre Hălmăjan.­­ Acest sistem face ca venitu­rile fiecărui cooperator să fie și mai mult legate de creșterea pro­ducției, zice Iosif Günter. Oricîte alte răspunsuri am mai nota, toate duc la­ înțelegerea de­plină că trebuie să fie aplicat cu consecvență acordul global, pen­tru că el va face ca veniturile co­operatorilor să fie direct legate de munca depusă, că în felul aces­ta se vor crea condiții pentru creșterea producției și ridicarea, pe această bază, a bunăstării co­operatorilor, că nimic nu poate împiedica cooperativa să acorde un venit lunar oricît de mare, co­respunzător cu rezultatele obținu­te în producție. Că lucrurile stau așa, o confir­mă, între at­tea exemple întîlnite la Teremia Mare, prezența mare a cooperatorilor de la­ ferma viti­colă, în mijlocul cărora am zăbo­vit mai mult. Activitatea la școa­la de viță se încheie cu așezarea butașilor în biloane, lucrare efec­tuată într-un timp record. Alătu­rea, pe cele se desfășoară 13 hectare de vie stropitul. Din cei 140 de cooperatori, cîți numără ferma, vin zi de zi peste 120. Pe această întinsă suprafață ocupată cu vie nici urmă de buruiană. Totul arată o grădină frumos în­grijită. In procesul muncii se nasc ini­tiative, se găsesc soluții pentru (Continuare în pag. a ll-a) Convorbiri între președintele Nicolae Ceaușescu și prințul Norodom Sianuk Miercuri seara, au avut loc, la re­ședința oficială a delegației române, convorbiri între Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și Norodom Sianuk, șeful statului și președintele Frontului național unit al Cambodgiei. Din partea română au partici­pat : Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, George Macovescu și ambasadorul Româ­niei la Pekin, Aurel Duma, iar din partea cambodgiana — Penn Nouth, premierul guvernului regal de U­­niune Națională al Cambodgiei, T’Khhon și Thipunn Prasith, mi­niștri, Lisowath Methavi, director de cabinet, și Ker Meas, ambasa­dorul Cambodgiei în R. P. Chineză. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. 1 Prășitul mecanic al porumbu­lui pe ogoarele cooperativei a­­gricole de producție din Belinț. (Foto : E. ROBICSEK.) Depășiri de plan Colectivele de muncitori, in­gineri și tehnicieni din unitățile feroviare aparținând Regiona­lei de căi ferate Timișoara, or­­ganizindu-și judicios munca, realizînd o mai bună colaborare între sectoarele funcționale pre­cum și cu beneficiarii, au reușit ca­ in luna mai ,să-și realizeze și să depășească planul de trans­port după cum urmează : volu­mul de transport în tone kilo­metri convenționale s-a rea­lizat cu o depășire de 2,3 la su­tă , dintre indicatorii de calitate și cantitate mai importanți amintim : sar­cina de tone expediate s-a depășit cu 5,8 la sută, rula­jul vagonului de marfă s-a îm­bunătățit cu 1,5 la sută. De ase­menea sarcina statică (încărcă­tură pe vagon marfă) a crescut cu 0,9 la sută. In același timp consumul specific convențional a fost redus cu 4,4 la sută. ■ - —» Perioadă hotar­atoare pentru pregătirea spațiilor de depozitare a recoltei! Rand-anchetă prin bazele de recepție Orzul, griul și celelalte culturi cerealiere, urmare a condițiilor na­turale deosebit de prielnice, se dez­voltă bine și promit o recoltă boga­tă. In a doua parte a lunii iunie in lanurile mănoase din câmpia timi­­șeană vor intra combinele, înce­­pindu-se astfel bătălia pentru strin­­gerea la vreme și fără pierderi a producției agricole a primului an din actualul cincinal. Fină la de­clanșarea acestei acțiuni de mare importanță lucrătorii de pe ogoa­­re sunt chemați să execute, cu ope­rativitate și simț de răspundere, toate pregătirile necesare. Pe lin­gă terminarea reparațiilor la uti­lajele de recoltare, delimitarea so­turilor de grîu pentru sămință etc., trebuie să se încheie, fără întîrzie­­re, acțiunea de pregătire a utila­jelor de recepționare și transport, a spațiilor de depozitare a recoltei. Raidul-anchetă întreprins de zia­rul nostru în ziua de 1 iunie, prin cîteva baze de recepție, a urmărit felul în care conducătorii acestor unități economice, întreprinderii pentru aparținătoare valorificarea cerealelor și plantelor tehnice, se preocupă de pregătirea conservării și păstrării in preluării, bune condiții a noii recolte. — în județul Timiș, ne spunea tovarășul Eimanoil Olănescu, direc­torul adjunct al întreprinderii, funcționează 26 baze de recepție. La indicațiile și cu sprijinul ne­mijlocit al Comitetului județean de partid am urmărit să sporim gra­dul de dotare tehnică a bazelor astfel ca, prin extinderea procesu­lui de mecanizare a operațiunilor grele și printr-o mai bună organi­zare a muncii să scurtăm perioada de recepționare și să avem și cer­titudinea că produsele destinate fondului centralizat al statului vor fi bine conservate și păstrate. Vreau să amintesc că pe această linie se înscrie acțiunea de înfiin­țare a încă patru stații de meca­nizare la bazele din Alioș, Cărpi­­niș, Grabați și Sînnicolaul Mare, care se adaugă la celelalte șapte existente și introducerea a nouă noi tarare de mare capaci­tate pentru procurățirea produselor la bazele din Topolovățul Mare, Lovrin, Alioș, Cărpiniș și altele. Pentru ca procesul de preluare să decurgă în condiții normale, e­­liminîndu-se pe cît posibil orice timp irosit cu staționarea mijloace­lor de transport, am organizat în așa fel munca, incit la toate baze­le să se lucreze în două schimburi, iar la silozuri și bazele care dispun de stații de uscare să se lucreze în trei schimburi... La cele relatate de tovarășul O­­lănescu I­iai trebuie să adăugăm că întreprinderea a luat măsuri ope­rative și pentru instruirea întregu­lui aparat care participă la acțiu­nea de preluare a produselor : șefii de depozite, laboranții, contabilii și tehnețienii atât de la baze cit și de la Întreprindere. Cum în aceste zile atenția princi­pală trebuie să fie îndreptată în­spre repararea și revizuirea utila­jelor de condiționare și transport, repararea și dezinfectarea magazi­ilor și a celorlalte spații de depo­zitare, ne-am oprit mai mult asu­pra acestor aspecte. — Pentru ca să putem trece la reparații, curățiri și dezinfectări, trebuia să urgentăm, în primul rînd, acțiunea­ de golire a magazi­ilor de vechile produse. După ace­ea, în baza unui plan de măsuri bine chibzuit și a unor grafice zil­nice am Început cu revizuirea repararea concomitentă atît a ma­și­gaziilor cît și a utilajelor. Datorită hărniciei și priceperii de care au dat dovadă toți salariații am reușit să încheiem acțiunea de reparare și verificare a selectoarelor, vintu­­rătorilor, electroventilatoarelor, zriparelor, liniilor transportoare, șnecurilor și altor utilaje și să a­­vem puse în perfectă stare de pri­mire a produselor și magaziile — ne spunea tovarășul Ion Moraru, șeful bazei de recepție din Jebel. Nu numai la Jebel, ci și în alte 12 unități printre care bazele de la Ciacova, Tormac, Variaș, Făget, Giera și altele, acțiunea de repara­ții și revizuiri a fost deja Încheia­tă. — Deși au avut condiții de lucru similare — ne­­ spunea tovarășul Gavril Gomboș, șeful serviciului de contractări și secretarul organi­zației de partid din întreprindere, unele conduceri de baze nu s-au preocupat cu simț de răspundere de terminarea in bune condiții și la vreme, a tuturor pregătirilor. De exemplu, la unitatea unde șef de bază este tovarășul Ignea Bugarschi, deși magaziile au fost golite din timp de vechile produse, atît reparațiile cit și curățirile în magazii sunt mult rămase In urmă, semn că aici se lucrează dezorga­nizat. Mult rămase în urmă cu pregă­tirea magaziilor se află și­ alte ba­ze, printre care amintim pe cel din Uivar, * cărui șef este tovară­ a BUR2! ( Continuare în pag. a IIl-a) Producții suplimentare Eforturile colec­tivelor de lucrători din întreprinderile industriale din ju­deț depuse în sco­pul îndeplinirii sar­cinilor de plan, sub îndrumarea organe­lor și organizațiilor de partid, precum și ca urmare a a­­plicării unor mă­suri de organizare a producției și a muncii, au obținut o producție supli­mentară însemnată. Astfel de la înce­putul anului pînă la 31 mai a.c. s-au realizat următoare­le produse : motoa­re electrice, 21.678 kw, tablă subțire 552 tone, cărămizi, blocuri ceramice 2.752 mii mase plastice bucăți, 145 tone, prefabricate de beton armat 4.375 m. De ase­menea, s-au mai produs suplimentar 58.800 mp țesături, 9.400 bucăți tricota­je, s-au executat confecții textile în valoare de tei, precum și 838.000 în­călțăminte valorînd 5.681.000 lei. Intervalul de timp intre începu­tul anului și apropiatul sfirșit al semestrului I a triat șantierele in bune și slabe. Sondajele efectuate recent atestă faptul că în acest răs­timp, s-a lucrat mult mai bine comparativ cu anii trecuți, dar că ritmul de execuții pe unele șantie­re — între care cel pe care îl ana­lizăm astăzi, maga­­zinul universal, nu se ridică, totuși, la nivelul posibilită­ților reale ale în­treprinderilor de construcții tive, fiind in respec­tis­cordanță cu sarci­nile trasate in a­­cest important sec­tor economic de către Biroul Comi­tetului județean de partid. ... Pe pagina în­­tîia a ediției sale din 3 octombrie 1970, ziarul nostru publica o fotografie infațișînd prima cupă de pămînt excavat de pe amplasamentul situat în dreap­ta hotelului „Continental". Au tre­cut de atunci exact 8 luni. Cu toa­te acestea, dacă — sfidînd ridico­lul — am publica din nou, acum, imaginea care a imortalizat momen­tul atacării noii construcții, n-ar însemna că-i dezinformăm pe ci­titor î pentru că, cu foarte puține deosebiri, situația pe șantierul magazinului universal este in pre­zent aceeași ca la 3 octombrie 1970. Mai clar, din valoarea de plan de 6.075.000 lei, prevăzută în 1971, pi­nă la 31 mai a.c. s-au efectuat lu­crări de numai 200.000 lei ! Cum s-a ajuns la o atare situație și ci­ne poartă răspunderea "! Se pare că, aceasta e prima con­cluzie a investigațiilor noastre — atunci cînd a fost vorba de a ina­inta organelor de îndrumare, a­­vizare și control proiectele, grafi­cele de eșalonare a lucrărilor, pre­cum și alte date strict necesare, beneficiarul de investiție — O.C.L. textile-încălțăminte Timi­șoara — a pornit de la teoria „le dăm așa, că tot ni le vor da Îna­poi ..Neîndoios, o asemenea, teorie nu are ce căuta în economia noastră județeană, caracterizată, din punctul de vedere la care ne referim, printr-o generoasă năzu­ință de permanentă înnoire . A lă­sa să treacă prin filtrele exigenței proiecte incomplete, a întocmi si­tuații numai „pentru că s-au ce­rut“, denotă, evident, lipsă de răs­pundere. Ca urmare, in documen­tația înaintată constructorului au existat numeroase omisiuni și ne­clarități privind tehnologia de exe­cuție, pe care D.S.A.P.C.­ Timișoa­ra urmează să le reconsidere pină la 30 iunie. Vremea bună din cursul iernii a dat constructorilor posibilitatea să continue activitatea pe șantiere, să păstreze un ritm ridicat in execu­ția lucrărilor. Tocmai de aceea, a­­cum, nu pot­ motiva rămînerea in urmă dînd vina pe vreme... To­tuși, conducerea Șantierului 1 con­strucții din Timișoara a T.C.T., susține sus și tare că iarna a fost teribil de grea. Dar, în primul rînd că nu a fost chiar așa și apoi, ra­țiunea de a conduce un șantier de asemenea amploare stă în­capaci­tatea șefului său de a stabili atît ordinea prioritară a obiectivelor cit și termenele de începere a noilor lucrări, avînd la bază principiul concentrării raționale a resurselor potențialului tehnic și uman. Practic, pentru eliberarea ampla­­samentului a fost consumată o pe­rioadă de timp mult prea mare și nici măcar acum nu se poate spune că această fază e încheiată. Ni s-a mai explicat că, la un moment dat, in vederea schimbării proiectului, benefi­ciarul ar fi solici­tat întreruperea lu­crărilor, adevărat ! Nu este Repre­zentantul forului tutelar ciarului, ar benefi­respectiv tov. Teodor Aldea, directorul Direcției comerciale ju­dețene, ne-a declarat: „Nimeni din partea titularului de investiții n-a cerut oprirea lucrărilor. Prac­tic ele nici nu s-au oprit , s-a lu­crat­ însă foarte încet“. In sfirșit, o altă obiecție a con­structorului se referă la schimba­ MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a III-a) Noul este magazin universal (încă) la... pămînt! Investițiile — la nivelul angajamentelor j'>000000000000›XXXX><X›0^ LADEA ! In mai, acest an, Romul Ladea­­ ar fi rotunjit șaptezeci de ani. O Q Dar Doamna Neagră a vrut alt­ ^ £ fel : cu un gest minim s-a oprit o ceasul inimii, în august trecut. O Ladea tocmai isprăvise grupul­­ statuar „Maior-Șincai-Micu" și o „Nevăzutul“ a socotit că scuip­­­­torul a dat supremul examen : ® capodopera febrei lui creatoare. „ Acum, după ce contul terestru­­ s-a încheiat, stăruie o nedume­ O­rire . Ladea a fost, realmente, O plastician ori poet ? L-am întîl­­­­nit ultima oară In amurgul cînd­­ s-a internat „pentru o creșcare O consult“. Era pămîntiu-verzui. § înainte de a ne despăți. "» fața O Cuvinte potrivite porții și-a exprimat o dorință : să scriu despre el, „Fiindcă și eu sînt un fel de Blaga, al sculpturii“. Textual. Evident, l-am îmbunat cu o făgăduială ... Dar — poți scrie despre un om plecat și totuși atît de viu ? E vară, și recitesc ultima lui scrisoare, ca și cum ar fi sosit deunăzi: „Ieri, am fost pritr-o Căldură îngrozitoare, la Ministe­rul Culturii, în chestia monu­mentului Groza, l-am întîlnit pe Ghiață, pe Bunescu.. Ce emo­ționat am fost cînd am văzut o lumina din ochii lor bătrini, m­i­­g­rați , parcă privește un stm­t la tine“. Și după ce Ladea îmi re­latează, dialogat, convorbirea cu Ghiață, încheie : „Destinul Iți trimite în cale un suflet drag ca ăsta. Ești fericit o vară întrea­gă, după o convorbire de cinci minute cu el“... Repet, fost­a Ladea un suflet de poet suprasensibil care s-a realizat într-o tragică poezie, rostită in piatră și bronz ? Așa se pare. Căci noi, poeții, ii sim­țim poet — iar plasticienii il ve­deau coborînd dintr-un Olimp bolovănos, unde a survenit cu umbre vii, de mult uitate. . PAVEL BELLII o

Next