Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)
1971-06-03 / nr. 8206
V í organ al comitetului județean timiș al p.c.r. și al consiliului popular județean Anul XXVIII nr. 8.206 Joi, 3 iunie 1971 4 pagini, 30 bani Vizita în R.P. Chineză a delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu și Aurel Duma, membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției pentru relații externe din cadrul Central, Cian Hai-fun, Comitetului ambasadorul R. P. Chineze la București. Oaspeții români s-au astăzi de aceleași vibrante bucurat manifestări de prietenie, prețuire stimă pentru conducătorii partidui lui și statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta universității și până la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenți, cadre didactice, funcționari ai institutului de învâțământ superior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale și ovații pe oaspeții români. In fața clădirii, unde se află sala de primire a invitaților de seamă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția și membrii delegației sînt întîmpinați de Si Ciun, locțiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluționar și al conducerii universității, Lie Tiui, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, și membru al Comitetului Permanent al Comitetului de Partid, vicepreședinte al Comitetului Revoluționar al Universității, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revoluționar, Li Lienjaiun, membru al conducerii comitetului revoluționar al universității. In timp ce urcă scările care duc spre sala de recepție, oaspeții și gazdele străbat cu greu prin mulțimea dornică să fie ci mai aproape, să adreseze un cuvint de salut, să ofere flori. In sala de primire, Li Ciun adresează, in numele conducerii universității, al studenților și profesorilor, al comitetului revoluționar și al comitetului de partid, un cuvint de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la universitate păstrează vie în amintire vizita făcută aici, în 1954, de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, el a prezentat oaspeților date privind activitatea, universității. întemeiată în 1911, universitatea cunoaște o puternică dezvoltare abia în ultimii ani, astăzi 11 facultăți — printre avînd care de electronică, energetică, construcții de mașini, mecanică — cu peste 50 de specialități. Aici învață 2.800 de studenți proveniți din rîndurile muncitorilor, țăranilor militarilor. Ei sînt selecționați dinșitre oamenii cu o bogată experiență în activitatea practică, ceea ce îi ajută la însușirea mai rapidă a cunoștințelor teoretice. După absolvire, ei se reîntorc la locurile de muncă de unde au venit. Sistemul de invățămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorganizare, avînd drept scop împletirea a trei preocupări : studiul, cercetarea științifică și activitatea directă, nemijlocită, în producție. Prin aplicarea acestui principiu, universitatea s-a transformat într-un complex care, in afară de amfiteatre și săli de cursuri, include cinci fabrici, numeroase ateliere de producție, o bază de cercetări științifice și o fermă agricolă. In același timp, ea întreține legături contractuale cu 45 de întreprinderi din diverse regiuni ale țării, unde studenții lucrează efectiv anumite perioade. Scopul nostru — a spus Si Ciun — este pregătirea unor cadre cu Înaltă conștiință socialistă și cu un grad ridicat de civilizație și cultură. Noul sistem de invățămînt este in curs de experimentare. Am dori să arătăm sincer (Continuare in pagina a IV-a) Mersuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegația de partid și guvernamentală română condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și delegația de partid și guvernamentală chineză, condusă de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comitetuilui municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, miterului membru supleant al CoExecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., primadjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri și experți. Din partea chineză au participat tovarășii Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat al Armatei Populare Chineze Major de Eliberare, Iao Yen-Juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-men, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Uitzo, membru al Biroului Politic, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, șeful Secției pentru relații externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-tei, mininistru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, președintele Comitetului pentru relații economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerțului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la București, precum și Li Lien-cin, Liu Ka-min și Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat intr-o atmosferă deosebit de cordială. Convorbiri între delegația de partid și guvernamentală română și delegația de partid și guvernamentală chineză Încredere și ÎNDEMN însemnări de Tudor Băran Străbat cîmpurile cooperativei din Teremia Mare. La tot pasul ai dovezi ca introducerea noului sistem de organizare a muncii a dus la o mai bună stimulare și cointeresare a cooperatorilor în obținerea unor producții sporite. Acum se vede cel mai bine că vechiul sistem, care egaliza într-un fel veniturile, nu era în măsură să cointereseze cooperatorii. Activitatea politică desfășurată de către organizațiile de partid de a arăta fiecărui țăran cooperator în partea tuturor laolaltă că prin acord global, prin sistemul nou de organizare în ferme veniturile vor fi legate nemijlocit de rezultatele producției, dă acum roade. Pe întinsul pămînturilor cooperativei — o mulțime de oameni prezenți la prăștie. Mă opresc din loc în loc, în tirip o discuție pe tema cointeresării . — Lucrurile sînt cum nu se poate mai simple, îmi răspunde Gh. Trucan. Cu cît fiecare cooperator va obține mai multe tone de porumb, de sfeclă, de legume — cu atît vor crește veniturile sale. — Acela care va lucra mai bine și va obține de trei-patru ori mai mult decit vecinul său, să zic așa, va primi de trei-patru ori mai mult, își spunea părerea Petre Hălmăjan. Acest sistem face ca veniturile fiecărui cooperator să fie și mai mult legate de creșterea producției, zice Iosif Günter. Oricîte alte răspunsuri am mai nota, toate duc la înțelegerea deplină că trebuie să fie aplicat cu consecvență acordul global, pentru că el va face ca veniturile cooperatorilor să fie direct legate de munca depusă, că în felul acesta se vor crea condiții pentru creșterea producției și ridicarea, pe această bază, a bunăstării cooperatorilor, că nimic nu poate împiedica cooperativa să acorde un venit lunar oricît de mare, corespunzător cu rezultatele obținute în producție. Că lucrurile stau așa, o confirmă, între attea exemple întîlnite la Teremia Mare, prezența mare a cooperatorilor de la ferma viticolă, în mijlocul cărora am zăbovit mai mult. Activitatea la școala de viță se încheie cu așezarea butașilor în biloane, lucrare efectuată într-un timp record. Alăturea, pe cele se desfășoară 13 hectare de vie stropitul. Din cei 140 de cooperatori, cîți numără ferma, vin zi de zi peste 120. Pe această întinsă suprafață ocupată cu vie nici urmă de buruiană. Totul arată o grădină frumos îngrijită. In procesul muncii se nasc initiative, se găsesc soluții pentru (Continuare în pag. a ll-a) Convorbiri între președintele Nicolae Ceaușescu și prințul Norodom Sianuk Miercuri seara, au avut loc, la reședința oficială a delegației române, convorbiri între Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și Norodom Sianuk, șeful statului și președintele Frontului național unit al Cambodgiei. Din partea română au participat : Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, George Macovescu și ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, iar din partea cambodgiana — Penn Nouth, premierul guvernului regal de Uniune Națională al Cambodgiei, T’Khhon și Thipunn Prasith, miniștri, Lisowath Methavi, director de cabinet, și Ker Meas, ambasadorul Cambodgiei în R. P. Chineză. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. 1 Prășitul mecanic al porumbului pe ogoarele cooperativei agricole de producție din Belinț. (Foto : E. ROBICSEK.) Depășiri de plan Colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din unitățile feroviare aparținând Regionalei de căi ferate Timișoara, organizindu-și judicios munca, realizînd o mai bună colaborare între sectoarele funcționale precum și cu beneficiarii, au reușit ca in luna mai ,să-și realizeze și să depășească planul de transport după cum urmează : volumul de transport în tone kilometri convenționale s-a realizat cu o depășire de 2,3 la sută , dintre indicatorii de calitate și cantitate mai importanți amintim : sarcina de tone expediate s-a depășit cu 5,8 la sută, rulajul vagonului de marfă s-a îmbunătățit cu 1,5 la sută. De asemenea sarcina statică (încărcătură pe vagon marfă) a crescut cu 0,9 la sută. In același timp consumul specific convențional a fost redus cu 4,4 la sută. ■ - —» Perioadă hotaratoare pentru pregătirea spațiilor de depozitare a recoltei! Rand-anchetă prin bazele de recepție Orzul, griul și celelalte culturi cerealiere, urmare a condițiilor naturale deosebit de prielnice, se dezvoltă bine și promit o recoltă bogată. In a doua parte a lunii iunie in lanurile mănoase din câmpia timișeană vor intra combinele, începindu-se astfel bătălia pentru stringerea la vreme și fără pierderi a producției agricole a primului an din actualul cincinal. Fină la declanșarea acestei acțiuni de mare importanță lucrătorii de pe ogoare sunt chemați să execute, cu operativitate și simț de răspundere, toate pregătirile necesare. Pe lingă terminarea reparațiilor la utilajele de recoltare, delimitarea soturilor de grîu pentru sămință etc., trebuie să se încheie, fără întîrziere, acțiunea de pregătire a utilajelor de recepționare și transport, a spațiilor de depozitare a recoltei. Raidul-anchetă întreprins de ziarul nostru în ziua de 1 iunie, prin cîteva baze de recepție, a urmărit felul în care conducătorii acestor unități economice, întreprinderii pentru aparținătoare valorificarea cerealelor și plantelor tehnice, se preocupă de pregătirea conservării și păstrării in preluării, bune condiții a noii recolte. — în județul Timiș, ne spunea tovarășul Eimanoil Olănescu, directorul adjunct al întreprinderii, funcționează 26 baze de recepție. La indicațiile și cu sprijinul nemijlocit al Comitetului județean de partid am urmărit să sporim gradul de dotare tehnică a bazelor astfel ca, prin extinderea procesului de mecanizare a operațiunilor grele și printr-o mai bună organizare a muncii să scurtăm perioada de recepționare și să avem și certitudinea că produsele destinate fondului centralizat al statului vor fi bine conservate și păstrate. Vreau să amintesc că pe această linie se înscrie acțiunea de înființare a încă patru stații de mecanizare la bazele din Alioș, Cărpiniș, Grabați și Sînnicolaul Mare, care se adaugă la celelalte șapte existente și introducerea a nouă noi tarare de mare capacitate pentru procurățirea produselor la bazele din Topolovățul Mare, Lovrin, Alioș, Cărpiniș și altele. Pentru ca procesul de preluare să decurgă în condiții normale, eliminîndu-se pe cît posibil orice timp irosit cu staționarea mijloacelor de transport, am organizat în așa fel munca, incit la toate bazele să se lucreze în două schimburi, iar la silozuri și bazele care dispun de stații de uscare să se lucreze în trei schimburi... La cele relatate de tovarășul Olănescu Iiai trebuie să adăugăm că întreprinderea a luat măsuri operative și pentru instruirea întregului aparat care participă la acțiunea de preluare a produselor : șefii de depozite, laboranții, contabilii și tehnețienii atât de la baze cit și de la Întreprindere. Cum în aceste zile atenția principală trebuie să fie îndreptată înspre repararea și revizuirea utilajelor de condiționare și transport, repararea și dezinfectarea magaziilor și a celorlalte spații de depozitare, ne-am oprit mai mult asupra acestor aspecte. — Pentru ca să putem trece la reparații, curățiri și dezinfectări, trebuia să urgentăm, în primul rînd, acțiunea de golire a magaziilor de vechile produse. După aceea, în baza unui plan de măsuri bine chibzuit și a unor grafice zilnice am Început cu revizuirea repararea concomitentă atît a mașigaziilor cît și a utilajelor. Datorită hărniciei și priceperii de care au dat dovadă toți salariații am reușit să încheiem acțiunea de reparare și verificare a selectoarelor, vinturătorilor, electroventilatoarelor, zriparelor, liniilor transportoare, șnecurilor și altor utilaje și să avem puse în perfectă stare de primire a produselor și magaziile — ne spunea tovarășul Ion Moraru, șeful bazei de recepție din Jebel. Nu numai la Jebel, ci și în alte 12 unități printre care bazele de la Ciacova, Tormac, Variaș, Făget, Giera și altele, acțiunea de reparații și revizuiri a fost deja Încheiată. — Deși au avut condiții de lucru similare — ne spunea tovarășul Gavril Gomboș, șeful serviciului de contractări și secretarul organizației de partid din întreprindere, unele conduceri de baze nu s-au preocupat cu simț de răspundere de terminarea in bune condiții și la vreme, a tuturor pregătirilor. De exemplu, la unitatea unde șef de bază este tovarășul Ignea Bugarschi, deși magaziile au fost golite din timp de vechile produse, atît reparațiile cit și curățirile în magazii sunt mult rămase In urmă, semn că aici se lucrează dezorganizat. Mult rămase în urmă cu pregătirea magaziilor se află și alte baze, printre care amintim pe cel din Uivar, * cărui șef este tovară a BUR2! ( Continuare în pag. a IIl-a) Producții suplimentare Eforturile colectivelor de lucrători din întreprinderile industriale din județ depuse în scopul îndeplinirii sarcinilor de plan, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, precum și ca urmare a aplicării unor măsuri de organizare a producției și a muncii, au obținut o producție suplimentară însemnată. Astfel de la începutul anului pînă la 31 mai a.c. s-au realizat următoarele produse : motoare electrice, 21.678 kw, tablă subțire 552 tone, cărămizi, blocuri ceramice 2.752 mii mase plastice bucăți, 145 tone, prefabricate de beton armat 4.375 m. De asemenea, s-au mai produs suplimentar 58.800 mp țesături, 9.400 bucăți tricotaje, s-au executat confecții textile în valoare de tei, precum și 838.000 încălțăminte valorînd 5.681.000 lei. Intervalul de timp intre începutul anului și apropiatul sfirșit al semestrului I a triat șantierele in bune și slabe. Sondajele efectuate recent atestă faptul că în acest răstimp, s-a lucrat mult mai bine comparativ cu anii trecuți, dar că ritmul de execuții pe unele șantiere — între care cel pe care îl analizăm astăzi, magazinul universal, nu se ridică, totuși, la nivelul posibilităților reale ale întreprinderilor de construcții tive, fiind in respectiscordanță cu sarcinile trasate in acest important sector economic de către Biroul Comitetului județean de partid. ... Pe pagina întîia a ediției sale din 3 octombrie 1970, ziarul nostru publica o fotografie infațișînd prima cupă de pămînt excavat de pe amplasamentul situat în dreapta hotelului „Continental". Au trecut de atunci exact 8 luni. Cu toate acestea, dacă — sfidînd ridicolul — am publica din nou, acum, imaginea care a imortalizat momentul atacării noii construcții, n-ar însemna că-i dezinformăm pe cititor î pentru că, cu foarte puține deosebiri, situația pe șantierul magazinului universal este in prezent aceeași ca la 3 octombrie 1970. Mai clar, din valoarea de plan de 6.075.000 lei, prevăzută în 1971, pină la 31 mai a.c. s-au efectuat lucrări de numai 200.000 lei ! Cum s-a ajuns la o atare situație și cine poartă răspunderea "! Se pare că, aceasta e prima concluzie a investigațiilor noastre — atunci cînd a fost vorba de a inainta organelor de îndrumare, avizare și control proiectele, graficele de eșalonare a lucrărilor, precum și alte date strict necesare, beneficiarul de investiție — O.C.L. textile-încălțăminte Timișoara — a pornit de la teoria „le dăm așa, că tot ni le vor da Înapoi ..Neîndoios, o asemenea, teorie nu are ce căuta în economia noastră județeană, caracterizată, din punctul de vedere la care ne referim, printr-o generoasă năzuință de permanentă înnoire . A lăsa să treacă prin filtrele exigenței proiecte incomplete, a întocmi situații numai „pentru că s-au cerut“, denotă, evident, lipsă de răspundere. Ca urmare, in documentația înaintată constructorului au existat numeroase omisiuni și neclarități privind tehnologia de execuție, pe care D.S.A.P.C. Timișoara urmează să le reconsidere pină la 30 iunie. Vremea bună din cursul iernii a dat constructorilor posibilitatea să continue activitatea pe șantiere, să păstreze un ritm ridicat in execuția lucrărilor. Tocmai de aceea, acum, nu pot motiva rămînerea in urmă dînd vina pe vreme... Totuși, conducerea Șantierului 1 construcții din Timișoara a T.C.T., susține sus și tare că iarna a fost teribil de grea. Dar, în primul rînd că nu a fost chiar așa și apoi, rațiunea de a conduce un șantier de asemenea amploare stă încapacitatea șefului său de a stabili atît ordinea prioritară a obiectivelor cit și termenele de începere a noilor lucrări, avînd la bază principiul concentrării raționale a resurselor potențialului tehnic și uman. Practic, pentru eliberarea amplasamentului a fost consumată o perioadă de timp mult prea mare și nici măcar acum nu se poate spune că această fază e încheiată. Ni s-a mai explicat că, la un moment dat, in vederea schimbării proiectului, beneficiarul ar fi solicitat întreruperea lucrărilor, adevărat ! Nu este Reprezentantul forului tutelar ciarului, ar benefirespectiv tov. Teodor Aldea, directorul Direcției comerciale județene, ne-a declarat: „Nimeni din partea titularului de investiții n-a cerut oprirea lucrărilor. Practic ele nici nu s-au oprit , s-a lucrat însă foarte încet“. In sfirșit, o altă obiecție a constructorului se referă la schimba MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a III-a) Noul este magazin universal (încă) la... pămînt! Investițiile — la nivelul angajamentelor j'>000000000000›XXXX><X›0^ LADEA ! In mai, acest an, Romul Ladea ar fi rotunjit șaptezeci de ani. O Q Dar Doamna Neagră a vrut alt ^ £ fel : cu un gest minim s-a oprit o ceasul inimii, în august trecut. O Ladea tocmai isprăvise grupul statuar „Maior-Șincai-Micu" și o „Nevăzutul“ a socotit că scuiptorul a dat supremul examen : ® capodopera febrei lui creatoare. „ Acum, după ce contul terestru s-a încheiat, stăruie o nedume Orire . Ladea a fost, realmente, O plastician ori poet ? L-am întîlnit ultima oară In amurgul cînd s-a internat „pentru o creșcare O consult“. Era pămîntiu-verzui. § înainte de a ne despăți. "» fața O Cuvinte potrivite porții și-a exprimat o dorință : să scriu despre el, „Fiindcă și eu sînt un fel de Blaga, al sculpturii“. Textual. Evident, l-am îmbunat cu o făgăduială ... Dar — poți scrie despre un om plecat și totuși atît de viu ? E vară, și recitesc ultima lui scrisoare, ca și cum ar fi sosit deunăzi: „Ieri, am fost pritr-o Căldură îngrozitoare, la Ministerul Culturii, în chestia monumentului Groza, l-am întîlnit pe Ghiață, pe Bunescu.. Ce emoționat am fost cînd am văzut o lumina din ochii lor bătrini, migrați , parcă privește un stmt la tine“. Și după ce Ladea îmi relatează, dialogat, convorbirea cu Ghiață, încheie : „Destinul Iți trimite în cale un suflet drag ca ăsta. Ești fericit o vară întreagă, după o convorbire de cinci minute cu el“... Repet, fosta Ladea un suflet de poet suprasensibil care s-a realizat într-o tragică poezie, rostită in piatră și bronz ? Așa se pare. Căci noi, poeții, ii simțim poet — iar plasticienii il vedeau coborînd dintr-un Olimp bolovănos, unde a survenit cu umbre vii, de mult uitate. . PAVEL BELLII o