Drapelul Roşu, iulie 1971 (Anul 27, nr. 8230-8256)
1971-07-31 / nr. 8256
02 © Propunerile făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu în fața Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, expunerea sa la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative aduc la actualitate o deosebit de importantă problemă și anume aceea de dezvolta tot mai mult tradițiile care a au rodit pe pămîntul nostru — prin efortul tuturor oamenilor acestor locuri, indiferent de naționalitate — valori de înaltă ținută morală și etică, artistică și științifică. De aici și sarcina noastră, a tuturora, de a ne aduce contribuția personală la influențarea conștiinței oamenilor muncii, la popularizarea sensurilor profund țtiințifice cuprinse in indicațiile date de secretarul general al partidului. In acest sens, o contribuție substanțială revine și Consiliului județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, care are să folosească menirea toate mijloacele ce-i stau la dispoziție pentru a face cunoscută în profunzime politica internă si externă a Partidului Comunist Român, programul amplu de dezvoltare a societății socialiste în țara noastră. De altfel, și până acum Consiliul județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară s-a străduit să pună în practica sarcinile trasate de Comitetul județean de partid în domeniul muncii ideologice și culturaleducative. Munca a simțit o înviorare mai ales după întărirea biroului Consiliului cu noi membri și a întregului activ, prin includerea în rândurile sale a acelor oameni cu prestanță — muncitori, țărani cooperatori, ingineri, medici, profesori etc., comuniști devotați cauzei partidului. Această măsură a făcut posibilă o organizare mai judicioasă a muncii, o repartizare mai proporțională a sarcinilor. Așa s-a ajuns ca mai mulți membri ai Biroului Consiliului să aibă întîlniri frecvente cu țăranii cooperatori din localitățile unde trăiesc cu precădere oameni ai muncii de naționalitate maghiară (Tormac, Dumbrava, Dumbrăvița, Cherestur), precum și cu cadre didactice și părinți maghiari de la unele școli din municipiile Timișoara și Lugoj sau din orașul Jimbolia. Cu astfel de ocazii au fost reliefate acele laturi ale politicii partidului nostru care reflectă în mod convingător politica profund marxistleninistă, democratică și umanistă a partidului nostru în rezolvarea prolemei naționale, în acordarea de drepturi egale tuturor cetățenilor țării, indiferent de naționalitate. Trebuie să recunoaștem însă că astfel de expuneri și discuții întreținute sub formă orală, fără o argumentare științifică nu s-au ridicat întotdeauna la nivelul așteptărilor. Așa cum bine sublinia secretarul general al partidului în expunerea sa, deși editura noastră politică dispune de posibilitatea de a pune la îndemâna cititorilor de altă naționalitate cărți tipărite în limba lor, totuși nu se gătesc prea multe tipărituri cu conținut ideologic și marxist-leninist pe înțelesul tuturor. Practica a dovedit că doar cîteva broșuri cu asemenea conținut nu sînt îndeajuns. Organizarea unor standuri cu vînzare, a unor expoziții în timpul simpozioanelor sau a întîlnirilor cu oamenii muncii, ar fi avut o eficiență mai mare. Expunerile ținute de membri Biroului Consiliului ar trebui să fie precedate de consultări organizate biblioteci, a bibliografiei adecvate telamei. In modul acesta discuțiile pot căpăta un caracter științific și politic mult mai ridicat. Pentru împlinirea unor astfel de cerințe se așteaptă, mai mult și de la secretarii și locțiitorii lor, de la comitetele comunale de partid, care trebuie să țină o legătură mai strinsă cu membrii Consiliului existenți in localitățile respective. Ei au posibilitatea să creeze puncte de documentare politică la bibliotecile comunale și sătești, asigurînd un cadru favorabil pentru organzarea acestor consultații. In activitățile Consiliului județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară se înscriu și o serie de acțiuni privind sprijinirea muncii cultural-educative de masă, îmbogățirea patrimoniului nostru cultural comun. Au fost create noi formații artistice la căminele și casele culturale din județ, între care secția maghiară a Teatrului popular din Lugoj, corul mixt al Casei municipale din Timișoara cu denumirea de Bartók Bela. Ambele formații au dat spectacole care s-au bucurat de mult succes din partea publicului. Teatrul din Lugoj, de exemplu, a prezentat în premieră pe țară o piesă de un autor român de limbă maghiară, iar corul Bartók Bela a cuprins în repertoriul său prezentat in fața telespectatorilor cîntece populare maghiare culese și prelucrate de compozitori bănățeni, între care și Nicolae Boboc, și a altor compozitori români de limbă maghiară și română din țară. De asemenea, ținind o legătură mai strinsă cu conducerea căminului cultural din Dumbrava, mișcarea cultural-artistică din această localitate s-a îmbogățit din punct de vedere al conținutului, prezentînd in cinstea aniversării semicentenarului partidului un program reușit. Pe de altă parte, formația de păpușari amatori a participat cu succes la primul concurs Vasilache al păpușarilor amatori din țară, fiind laureată a festivalului și cîștigînd medalia de aur cu o piesă jucată în limba română și, același text, în limba maghiară. In ciuda tuturor acestor succese, suntem, totuși, conștienți de faptul că mai avem încă multe de făcut pină să ne situăm la nivelul cerințelor și al posibilităților din domeniul cultural-artistic. Cînd fac această afirmație mă gîndesc la faptul că, pe de o parte, Comitetul județean pentru cultură și artă n-a antrenat toți metodiștii săi care cunosc obiceiurile maghiare din Banat, pentru a organiza mai multe echipe de dansuri, grupuri vocale, coruri și, mai ales, brigăzi artistice de agitație, deoarece numărul lor este foarte restrins. Pe de altă parte, nici Consiliul nostru nu a dat un sprijin eficace in vederea mobilizării oamenilor muncii la activități artistice de amatori. Deși Comitetul județean de partid ne-a trasat ca sarcină în repetate rânduri să se întreprindă o cercetare folclorică și etnografică a populației maghiare din Banat, îmbogățirea muzeului Banatul cu obiecte specifice populației respective și întocmirea unor culegeri folclorice in colaborare cu Casa creației populare, totuși, prea multe nu s-au făcut pină in prezent. Această delăsare este cu atît mai mult criticabilă cu cit avem cunoștință că în județ există unele cadre didactice care se ocupă cu astfel de cercetări, dar cărora noi nu le-am venit în întîmpinare în mod organizat, pentru a fi îndrumate să-și valorifice culegerile de pină acum. Pași înainte s-au făcut și în ce privește munca de popularizare a re*"i^***^mzultatelor științifice, de educare în spiritul dialectic materialista concept "" ției oamenilor despre lume și societate. In acest sens au activat, cu unele ... ■ •> rezultate bune, brigăzile științifice formate din intelectuali maghiari — profesori, cadre universitare. In cadrul Universității populare din Timișoara au fost prezentate expuneri, în ciclul „Mica enciclopedie“, despre educația estetico-etică, cunoștințe tehnico-științifice rolul omului înfăuișirirea noii societăți etc. Cu participarea directă a unor membri ai consiliului, un ciclu de expuneri pe teme de știință popularizată a fost prezentat și în comuna Recaș. Pe baza experienței acumulate în acest sens, ne preocupăm încă de pe acum să înființăm cursuri noi, cu tematică ce include unele probleme ale educației ideologice de formare a trăsăturilor moral-cetățenești la tineri, altele cu caracter științific și explicativ în lumina propunerilor și a expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu privind îmbunătățirea activității ideologice și educative a oamenilor muncii din țara noastră. Numai procedînd așa ne vom putea aduce și noi, oamenii muncii de naționalitate maghiară, o contribuție substanțială în ce privește măreața operă de educare patriotic-cetățenească. MARIA PONGRACZ-POP secretara Consiliului județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară în practica Consiliului județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară EFORTURI COMUNE PENTRU EDUCAREA POLITICA A MASELOR în tabără, pe Argeș La Corbeni, în apropierea hidrocentralei de pe Argeș, s-au intilnit pentru a lucra împreună timp de două săptămîni, într-o tabără de creație, artiștii plastici amatori din județul nostru cu cei din județul Argeș. Peisajul: sinuoase unduiri de teren, apoi, în amonte, o trecere bruscă la unghiurile ascuțite ale munților, valorile materiale și spirituale care amintesc la fiece pas de istoria noastră milenară, de mărețele realizări alepocii contemporane, au constituit motive plastice dintre cele mai spectaculoase. După cunoașterea a tot ceea ce au oferit împrejurimile, sediul taberei s-a transformat într-un veritabil șantier de creație. In fața șevaletelor, s-a trecut la realizarea de lucrări definitive, sub îndrumarea celor doi profesori, Carol Bodocan și Ladislau Pokker. Urmărind pe etape evoluția lucrărilor, profesorii au încercat să cunoască, datele temperamentale, emoționale și informația ficărui artist amator. Pe lângă cei care prin rezultatele obținute în mișcarea plastică de amatori participă an de an la aceste manifestări de instrucție și creație , Adrian Moga, farmacist din Buziaș, Lăzi Reva, învățător din Ianova, Norbert Frisch, tehnician din Timișoara, în această vară s-au adăugat nume noi: Constantin Răducanu, Tereza Egler, Aurelia Dragomir, Dumitru Cuș, Marcela Bilețchi, Irina Flamaropol, Emeric Schneider, Delia Balaș, Irina Morcov și Emeric Kokay. Experiența „veteranilor" și dorința de afirmare a celor noi au constituit stimulente pentru reușita taberei. Cu prilejul analizei care a încheiat șantierul de creație de la Corbeni, au fost reținute 25 de lucrări, prezumtive tablouri în viitoarele bienale ale amatorilor, urmînd să constituie materialul unei expoziții în cadrul schimburilor de experiență perfectate intre casele creației populare din județele Timiș și Argeș. AUREL GH. ARDELEANU CINEMATOGRAFE SIMBATA, 31 IULIE O Modern : ȘI CAII SE IMPUȘCA, NU-I AȘA? (9, 14, 16,30, 19, 21,15, grădină 20,30) ; □ Arta : ESOP (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21, la grădină 20,30) ; □ Parc : PREȚUL PUTERII (10, 14, 16. 18, 20, la grădină 20,45) ; O Studio : DOAR UN TELEFON (15, 17. 19, 21) ȘI BALUL DE SIMBATA SEARA (9, 11) □ Melodia : B.D. INTRA IN ACȚIUNE (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; □ Victoria : CINCI PENTRU INFERN (10, 16, 18,15, 20,30) ; □ Muncitoresc — Fratelia : ANOTIMPURI (15) și ÎNTOARCEREA DR. MARUSE (17, 19, 21) 1~1 Muncitoresc — Freidom : RĂZBUNAREA SFINTULUI (17, 19): O Steaua roșie Mehala : CANARUL ȘI VISCOLUL (15, 17, 19) LUGOT □ 23 August : DOMICILIUL CONJUGAL □ Victoria : BALADA PENTRU CEI CĂZUȚI BUZIAȘ □ Dinamo : SUNETUL MUZICII șI DOUA LOZURI SÎNNICOLAUL MARE . Arta : ZESTREA DOMNIȚEI RALU JIMBOLIA □ Flacăra : INTILNIREA șI ȘEFUL SECTORULUI SUFLETE Cooperativa „Timișul“ s-a făcut cunoscută in ultimii ani, in țară și peste hotare, prin produsele sale. Unul din fruntașii săi, Kühn Francisc, surprins de fotograf în exercițiul funcțiunii, acordind mult îndrăgitele ins trumente. ADEVĂRATA CAPACITATE DE AUTODOTARE (Urmare din pagile de bază din industrie, construcții și transporturi, care a avut loc la Timișoara în luna martie a.c., programul de autoutilaje întocmit la începutul anului a fost îmbunătățit substanțial. Se impune, deci, întrebarea : Ce trebuie întreprins în continuare pentru a se obține un cit mai însemnat spor în producția de mașini și instalații realizate prin autoutilaje, pe ce căi poate fi mărită utilitatea, complexitatea, valoarea și eficiența lor economică ? Iată probleme cărora, în actuala ediție a adunărilor generale ale salariaților, trebuie să li se găsească rezolvări exemplare, soluții energice — stabilite cu întreaga răspundere și în spiritul înaltelor exigențe puse de partid — în stare să asigure extinderea acțiunii de autoutilare. Valențelor sale economice de prim rang, trebuie să i se adauge caracteristicile unei acțiuni patriotice, sociale și politice de cea mai mare însemnătate. La îndemîna colectivelor din întreprinderile timișene se află un complex program de măsuri stabilit, după o amplă analiză, de Biroul Comitetului județean de partid. Se subliniază, înainte de toate, necesitatea ca dintr-o activitate deseori țumită, comitetele municipale măorășenești de partid, organizațiile și de partid, să transforme autoutilarea intr-o acțiune de creație tehnică de largă cuprindere, permanentă, să asigure dezvoltarea largă a inițiativei creatoare, promovarea inovației in masele crători din industrie, largi de laurmărind sistematic, cu rigurozitate și înaltă exigență, respectarea termenelor stabilite pentru realizarea lucrărilor planificate. Unele cadre de conducere din întreprinderi invocă, rutinier, pretextul dificultăților legate de lipsa specialiștilor și a mijloacelor de execuție. O asemenea atitudine este total greșită, deoarece există numeroase disponibilități nevalorificate incă. De aici imperativul ca, orientînd judicios programele de autoutilare, să se realizeze treptat o anumită specializare a sectoarelor de autoutilaje din întreprinderi și extinderea corespunzătoare colaborării și cooperării dintre ele. a Forțele actuale din cadrul serviciilor de concepție ale întreprinderilor, capabile să rezolve multiplele probleme pe care le ridică fabricarea unor utilaje complexe, trebuie conjugată cu aportul masiv al cadrelor din învățămîntul tehnic superior, așa cum de altfel s-a stabilit în ședința Biroului Comitetului județean de partid în care s-a analizat activitatea de cercetare științifică. Dintr-o asemenea colaborare este necesar să rezulte măsuri practice pentru proiectarea și execuția unor mașini și utilaje capabile să determine modernizarea continuă a proceselor de producție și, deopotrivă, pentru mijloacelor de execuție asigurarea necesare autodotării. Evident, un deziderat major îl constituie coordonarea acțiunii de autoutilare. In acest sens, Biroul Comitetului județean de partid a subliniat importanța deosebită a rolului pe care îl au comisiile economice ale comitetelor municipale și orășenești de partid pentru organizarea unei judicioase cooperări și colaborări între întreprinderi în proiectarea și executarea mașinilor și utilajelor complexe, procurarea de subansamble, instalații și materiale, prelucrarea diferitelor repere. In legătură directă, sarcini importante în vederea informării cu privire la preocupările și realizările de această natură revin cabinetelor pentru problemele de organizare științifică a producției și a muncii, consiliilor sindicatelor. Și pentru că în viața economică a județului s-a făcut prea puțin simțită prezența unor centrale industriale, este necesar ca organele de conducere din întreprinderi să insiste mai mult la forurile economice tutelare pentru asigurarea materiilor prime și materialelor necesare, a aparatajelor, reperelor și subansamblelor tipizate ce intră in construcția mașinilor și utilajelor executate cu forțe proprii. Sunt, toate acestea, tot atîtea idei, deosebit de valoroase, pe care, corespunzător indicației Biroului Comitetului județean de partid, le vom urmări în acțiune, alături de altele care vor apare, semnalîndule eficiența, elementele de nou pe care le aduc la slujba valorificării potențialului de inteligență tehnică existent in fiecare unitate a Industriei timișene. TELEVIZIUNE SIMBATA: 31 IULIE 15,30 Deschiderea emisiunii — „Apollo 15“. Transmisiune directă. Prima plimbare lunară. 16,30 Emisiune în limba 18,00 Bună seara. Ide 1 germană- Bună seara, băieți ! 19,10 Tragerea de amortizare A.D.R.S. 19,20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. Sport. 20,00 Săptămâna internațională. 20,15 Tele enciclopedia. 21,00 Film serial realizat de Televiziunea Română . ,,Urmărirea". Episodul II — „Recepție la von Braun“. 21,50 Fragment din spectacolul înregistrat in Sala de concerte a Radioteleviziunii Române cu naistul Gheorghe Zamfir. 22,05 Program muzical-distractiv. 23,15 Telejurnalul de noapte. 23,25 Apollo 15 Aspecte din timpul primei activități extravehiculare pe Lună. Gheorghe Stef o pornise tiptil printre valurile de camigam. In timp ce scruta întunericul, ideile îi alergau încoace și-ncolo prin minte: „Trebuie că sunt vreo zece... te pomenești că or fi și înarmați... Dacă dintr-un pumn îi dobor pe primii cinci, cu restul mă descurc eu“. — Stați așa ! (Nici nu-și mai recunoștea vocea). Praf îi fac, îi trecu prin minte. Cel mai viteaz dintre voi, să poftească aici, mă bat decit cu șeful bandei!Nu e namilă cu toate zilele se desprinse din grup și o porni legănîndu-se spre dinsul. Simți nevoia să-l sfideze: — Cîți ani ai, piciule ! Banditul se opri descumpănit. Se gîndise la un: „Ce căutai aici sau în cel mai rău caz: „Pușcăria te mănîncă!“, dar „Cîți ani ai? .. .“ La asta nu se așteptase. Ezitarea ii fu fatală. In secunda următoarea, maestrul îi aplică figura de grație : — Ce pastă de dinți folosești ! Banditul rămase cu gura căscată. Brusc, Ștef își scoase chipiul și i-l înfundă în gură, drept căluș. — Dă-te prins ! Banditul nu dădu nici un răspuns, fiind cu gura plină. Neștiind cum să interpreteze tăcerea șefului, bandiții o porniră la atac. — înapoi, lighioanelor! Atîta timp cu paznicul Gheorghe Ște) se află la post, „Industria lunii“ din Timișoara poate dormi liniștită. Insensibili la devotamentul paznicului de noapte, bandiții înaintau amenințători. Maestrul aruncă din nou în luptă temuta-i armă: — Ce pastă de dinți folosiți ? Numai că bandiții n-aveau cultură generală și rămaseră nepăsători. Tăbărîră pe el, cărîndu-i la pumni pe unde nimereau. In timp ce-și pierdea cunoștința, Gheorghe Ștef mai apucă să strige •— Puteți să mă stîlciți in bătaie, asasinilor / Ori ce mi-ați face, voi rămîne treaz, la datorie ! Ce pastă de dinți folosiți I i se adresă paznicul lucrătorului de miliție, care, cu destulă caznă, izbuti să-l trezească din somnul adinc ce îl toropise, punînd astfel capăt cumplitului coșmar al paznicului de noapte, Gh. Ștef. ★ In sala Căminului cultural din comuna Biled erau strînși toți salariații Fabricii de cînepă. — Ce este ? — De ce am fost convocați ? —• S-a întimplat ceva deosebit ! Întrebările se întretăiau prin aer, toți erau nedumeriți. Numai Văgău Lazăr, paznicul de noapte al întreprinderii, ședea liniștit la locul său, zîmbind cu superioritate : știa el ce știa! Iată că la masa prezidiului, trecură directorul întreprinderii și șeful pazei. Liniștea se înstăpîni in sală. — Tovarăși, astăzi sărbătorim un mare erou, din fericire, încă în viață. Lazăr își umflă pieptul, zdrăngănind din decorații. — Văgău Lazăr ! . Eroul se ridică în aplauzele întregii asistențe. Nu se știe cine strigase primul, fapt este că ideea prinse aripi, purtată din gură în gură : „Să-i ridicăm o statuie !“. — Stați, măi tovarăși, Lazăr un protest timid, stați schiță că nu e chiar așa, ar mai fi alți tovarăși eroi... — Nimic! Statuia ta o vrem ! La poarta întreprinderii, statuia se înălța văzînd cu ochii. foileton — Să-l facem cu fluier în gură și cu mina pe patul pistolului, așa cum a veghiat o viață întreagă ! — Fără fluier! Cele două cete erau cu pe ce să se încaiere. De sus, de pe soclu, Văgău privea la ei înduioșat, cu lacrimi în ochi. — Tovarăși, dragi tovarăși, făcu el înecat de plîns, nu vă certați, vă implor! Să ne avem ca frații! Știu că toți mă iubiți! (Izbucni în hohote). Să nu fie nici „cu fluier“, nici „fără“. Mi-l agățați de gît cu un șnur! Uralele nu mai conteneau. Statuia se profila imensă pe cerul azuriu, ca un obelisc. In timp ce fanfara comunei intona „Eroi au fost, eroi tunt încă“, îi fixară pe piept placa comemorativă, pe care un meșter iscusit gravase în metal: „Eroul nostru avea o vorbă. Slujba-i slujbă, drujba-i drujbă!“. Cu aceste cuvinte pe buze, Vaga# Lazăr se trezi din somn... Dudu Dumitru își duse mina la cap. Simțea că un cerc de fier îi strîngea tîmplele, ca pe doagele unei butelii de „tulburel“. Inregistră un gol de aer în stomac șisughițul urcă în sus, strecurîndu-se scîrțîit prin „canea“. „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci“, îi trecu prin minte. Își incleștă dinții și o porni clătinîndu-se prin beznă, cu mina pe tocul pistolului, gata la orice. De cînd era paznic de noapte pe obiectivul „Vinexport“ Teremia Mare, nu i se mai întîmplase una ca asta. „Infractorul“ era aici. N-avea cum să-i mai scape. După ce îl pocnise în moalele capului, desigur, se așezase liniștit la vreo budană și se cinstea de zor, gîndindu-se că „l-a achitat“. „L-a achitat Dudu zîmbi prin întuneric. Un sughiț se înfipse ca un sfredel in pîcla deasă. Dudu încremeni cu mina pe pistol, la pîndă. „El e I 11 achit cțt ai zice...“. Simți în gură un danf de Sauvignon și își luă seama: „vinul casei!“. Trebuia să fie mai atent și să-și inghită afurisitele astea de sughiuri, altminteri... — Hic! De data asta nu mai încăpea nici o îndoială : sughițase infractorul. — N-are nici un rost să te mai ascunzi, amice. Ieși la iveală, că îi dau cep la burtă și e păcat de vin!— Hic! — Ieși, cu te rog cu frumosul! — Hîc-hîc ! —■ Nu fi obraznic! — Hîc,hîc-hîc! Nici nu mă gîndesc. Pentru astfel de „elemente“, nu cunosc ștrendu. Hic-hîc! Hîc-hîc ! — Termină cu argumentele, că nu mă las înduioșat! — Hic ! bni Dudu din rărunchi. Nu, ca să te înveți minte! — Hîc-hîc ! — Hic,hîc-hîc! Sughițurile zburau în dreapta și în stiigă, țiuind, ca intr-un film cu bandiți. In cele din urmă, cu magazia „automatului“ sleită, Dudu Dumitru renunță la luptă și un sforăit gros se așternu pașnic peste butiile pline. Singurul inconvenient al istorioarelor relatate mai sus este că, în toate, eroii mei au fost „deranjați“ din somn, de către organele de control. Păcat. Visau așa de frumos și cu atît de mult devotament ! De altfel, din îndeletniciri asemănătoare au fost „deranjați” și paznicii de la Consiliile populare Ghizela, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc și Săcălaz. Mare lucru și cu controalele astea inopinate , vin cînd... nici nu visezi! SERGIU ȘIHARU rIVISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ // DRAPELUL ROȘU - 8.256 contraste cotidiene Acum, nu după o săptămînă! In ziua de 19 iulie 1971, Anatol Agapie, din Timișoara, Piața Crucii nr. 2, s-a dus la Oficul poștal nr. 6. A solicitat un mandat telegrafic pentru a trimite la Mangalia Nord suma de 500 de lei. L-a completat, a dat banii, a primit recipisa nr. 736 și a plecat liniștit. După aproape o săptămînă a primit vestea că banii încă nu au ajuns. La oficiul timișorean nu i s-a dat nici un fel de lămurire, doar că „banii au plecat“. In rest... n-au ajuns. Omul, fiind îngrijorat, ne întreabă ce să facă. Oficiul municipal de poștă și telecomunicații poate interveni. S-o facă, dar nu după o săptămînă! O oră pe zi? De un timp încoace, distribuirea pîinii la brutăria din comuna Beba Veche se face numai o dată pe zi, seara între orele ÎS,30 19,30. Cine nu vine în acest intersival riscă să rămână fără. Din cauza aceasta, începînd cu ora 17,30 la poarta brutăriei (care stă încuiată pină la ora H) se adună o grămadă de oameni. Și asta fără a mai aminti busculada și forfota ce se produce în rînd în momentul cînd se pornește distribuirea. Oare nu s-ar putea schimba orarul unității asigurîndu-se pentru deservirea populației un program corespunzător pentru a se evita aglomerația ? Ce are de spus, în acest sens, conducerea cooperativei ? Ce păzea paznicul?. Desfășurîndu-și activitatea pe raza comunei Racovița, lucrătorii postului de miliție din localitate au surprins un individ cu o cantitate de 880 kg grîu, furat de la ferma a 2-a Hitiaș a I.A.S. Buziaș. Spre surprinderea lor, hoțul nu era altul decit paznicul fermei, Pavel Pisat, domiciliat în satul Hitiaș la nr. 225. Avînd în grijă pe timp de noapte combinele I.A.S., el sustrăgea din bunchere griul care rămînea acolo și-l depozita intr-un lan de porumb în așteptarea zilei cînd putea să-l ridice pentru a-l vinde la Bacova. Ceea ce este de-a dreptul indignat în cazul paznicului „strîngător“, îl constituie antecedentele sale. Înainte vreme, P. Pilat lucrase ca gestionar la bufetul din Hitiaș și fusese înlăturat ca necorespunzător. Oare cei de la fermă, cînd l-au angajat, n-au știut acest lucru ? Merita acest om să păzească bunurile I.A.S. ?! Un apel Viorel Giura, din comuna Sasca- Montană, județul Caraș-Severin, ne adresează în rîndurile sale un apel: „Sînt soț și tată a patru copii, dar într-o bună zi, Dumitra, soția mea, m-a părăsit cu copii cu tot și după e și în ziua de azi. Mi-e dor de copii, de căminul pe care l-am întemeiat acum aproape 20 de ani. Vă rog din suflet ajutați-mă să-mi regăsesc familia“. Soția sa, Dumitra Giura, se pare că se află in orașul Sînnicolaul Mare și scrisoarea de față ei îi este adresată. Va găsi oare ecoul așteptat ? Nemulțumitului... Deși avea un salariu bun, Aurel Faur, muncitor la întreprinderea Apemin din Buziaș, nu era mulțumit. S-a gîndit să se ocupe de lucruri necintite ca să-și amplifice venitul. A sustras de la întreprindere o cantitate însemnată de sodă caustică, iar de la șantierul 104 construcții din localitate diferite țevi pentru schele și alte materiale. Fiind prins asupra faptelor, nemulțumitul va da acum socoteală în fața instanțelor judecătorești. Horticultorii sunt prea departe? Înspre restaurantul „Pădurea verde“— amenajările din ultima vreme îl prezintă de la sine — duce o alee care nu se mai... prezintă în aceeași notă de frumos. Rondurile au rămas nesăpate de mai multă vreme, florile s-au veștejit și nu le mai îngrijește nimeni, iarba crește în voie, fără s-o cosească cineva. Situația nu ni s-ar părea atît de contrastantă, dacă pe Aleea C.F.R. nu și-ar avea sediul și Întreprinderea horticolă — imitate chemată să îngrijească toate zonele verzi din oraș. Nu văd oare horticultorii noștri dincolo de pragul casei lor ? Rubrică realizată de : N. PIRVU, V. ION, F. BOȚ, VAL. DIMA și C. PETRE á T >