Drapelul Roşu, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8283-8308)

1971-09-19 / nr. 8299

t ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8­299 ♦ Duminică, 19 septembrie 1971 ♦ 6 pagini, 30 bani V A In pag. De la loturile demonstrative — la cultura mare Responsabilitatea conducerii, responsabilitate politică VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN In cursul zilei de sâmbătă, 18 septembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Verdeț și Maxim Berghianu a continuat vizita de lucru în județul Caraș-Severin. De la reședința județului se pleacă la primele ore ale dimineții. Cetățenii Reșiței, care pe tot parcursul vizitei de vineri au înconjurat cu multă căldură și dragoste pe conducăto­rul partidului și statului, au dat din nou străzilor „Cetății de foc“ imaginea specifică marilor sărbători, prin entu­ziastele și strălucitoarele manifestări populare. In aplau­zele și uralele mulțimii, coloana de mașini străbate centrul orașului, îndreptîndu-se spre Caransebeș. Vizita secretaru­lui general în municipiul Reșița, prilejuită și de împlini­rea a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă pe aceste meleaguri, dialogul fructuos cu activiști de partid și de stat, cu cadre de conducere din economia județului, cu muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile mu­nicipiului. Indicațiile date reprezintă un puternic factor mobilizator pentru activitatea viitoare a reșițenilor, pen­tru dezvoltarea continuă, multilaterală a județului Caraș- Severin. ...Caransebe s­­feră entuziastă. In aceeași atmos­plină de căldură, conducătorii de partid și de stat străbat arterele principale ale ora­șului. Aproape întreaga populație a venit în intimpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Prin aplauze și urale, oamenii muncii Își exprimă nețărmurita bucurie de a avea in mijlocul lor pe conducătorul parti­dului și statului, dragostea și re­cunoștința față de conducerea partidului și statului pentru grija ce le-o poartă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți oaspeți sunt invitați să vizi­teze noua uzină în care procesul de producție se desfășoară conco­mitent cu lucrările de construcții și montaj. La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă ura­rea „Bine ați venit la mijlocul nos­tru, iubiți conducători de partid și de stat“. Muncitori și muncitoare înconjoară pe oaspeți și le oferă buchete mari de flori. Sunt de față ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, primul se­cretar al Comitetului orășenesc Caransebeș al P.C.R., Nicolae Magda, și colectivul de conducere al uzinei. Vizita în întreprindere Începe cu o prezentare a profilului unității și a stadiului de construcție. Prin intermediul unor grafice și ma­chete, directorul uzinei, îng. Va­­­sile Uscat, arată că, în final, între­prinderea va produce anual 66.000 tone construcții metalice pentru hale industriale și pentru alte ne­voi ale economiei naționale, precum și diferite ansamble sudate pentru construcția de mașini. In prezent, uzina este intrată parțial In func­țiune pentru o capacitate anuală de 20.000 de tone. Se vizitează prima hală de pro­ducție intrată în funcțiune. Ea o­­cupă o suprafață de aproximativ 45.000 mp pe care sunt amplasate utilaje moderne, purtînd în marea lor majoritate marca unor uzine constructoare de mașini din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dis­cută cu muncitorii asupra unor pro­bleme legate de procesul de pro­ducție, de condițiile de muncă și de viață, se interesează de stadiul îndeplinirii primelor sarcini de pian și recomandă constructorilor de mașini să aibă tot timpul în a­­tenția lor folosirea rațională a ma­șinilor cu care lucrează, a suprafe­țelor destinate procesului tehnolo­gic, în vederea sporirii productivi­tății muncii și a producției de con­strucții metalice. — Aveți posibilități, spune tova­rășul Nicolae Ceaușescu, să depășiți producțiile planificate. In legătură cu viitoarele construc­ții care vor întregi uzina în urmă­toarele etape de dezvoltare din ac­tualul plant cincinal — alte 5 hale de producție, o fabrică de oxigen cu o capacitate de 250 metri cubi pe oră, o centrală termică — oas­peții sunt informați că lucrările se desfășoară din plin, corespunzător graficului de producție la zi. Apreciind succesele de pînă acum, secretarul general recomandă­­ con­structorilor să găsească cele mai bune soluții pentru­­ scurtarea ter­menelor de intrare in funcțiune a tuturor obiectivelor industriale, prevăzute pentru această uzină, să se îngrijească din timp de continua­rea lucrărilor în același ritm și pe timpul iernii, să folosească pe sca­ră largă prefabricatele, care asi­gură o productivitate mare in con­strucții. In încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducă­tori de partid și de stat sunt încon­jurați din nou de muncitorii, tehni­cienii și inginerii uzinei. Secretarul general al partidului le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează noi succese in muncă, multă sănătate și fericire. Sosind in comuna Obreja, oas­peții sunt întimpinați la intrare de tineri călăreți ce poartă cu mîndrie pe piepturi panglica tricoloră. Fete si flăcăi in costume naționale în­conjoară — ca un adevărat viu — pe secretarul general brio al partidului. Primarul comunei, Tu­­dor Drăgan, adresează cuvinte de bun venit. Un bătrin țăran coope­rator, Ion Țiron, oferă, după datina străbună, pîine și sare, întreaga suflare a comunei, pre­cum și țăranii cooperatori din sa­tele din preajmă își exprimă, prin puternice urale și ovații, sentimen­tele de profundă recunoștință dragoste față de partid și conducă­și­torul său, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Adresîndu-se secretarului gene­ral, președintele cooperativei, ing. Petru Sava, înfățișează dezvoltarea unității, preocupările și perspecti­vele marii lor gospodării. C.A.P. Obreja are un profil complex­­agricol, zootehnic și pomicol. Obrejenii vorbesc cu satisfacție și despre dezvoltarea comunei lor, unde 95 la sută din case sunt noi, unde s-au construit în ultimii ani 4 școli, 4 cămine, două complexe comerciale. Țăranii cooperatori își iau un călduros rămas bun de la oaspeți, ovaționind, aplaudind, rostind cu dragoste numele secretarului ge­neral al partidului, în dar, sunt oferite frumoase șter­gare și costume naționale, cusute in fir, in motive specifice folclo­rului bănățean. Tovarășul Nicolae Ceaușescu u­­rează locuitorilor comunei multă sănătate, fericire, succese tot mai mari. In vechiul centru muncitoresc Oțelul Roșu, al cărui trecut, pre­zent și viitor s-au legat și se leagă organic de existența uzinei ce-i poartă numele, oamenii mun­cii români, germani, maghiari și de alte naționalități, care lucrează aici, înfrățiți în muncă și în idea­luri, primesc cu o deosebită căldu­ră și bucurie pe secretarul gene­ral al partidului, venit în mijlocul lor pentru a sărbători împreună împlinirea a 175 de ani de exis­tență a metalurgiei pe aceste me­leaguri. La intrarea în Uzina „Oțelul Roșu“, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sunt salutați de Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Ioan Cozmuță, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid, de membri ai comitetului de direc­ție și ai comitetului de partid, de reprezentanți ai organelor locale și de numeroși siderurgiști. Directorul uzinei, ing. Otto, prezintă succesele cu Takacs care colectivul întreprinderii cinstește aniversarea, face un scurt istoric al evoluției producerii și prelucră­rii metalului, transformărilor pe­trecute in viața Unității și a celor care muncesc aici. O mică expoziție prezintă produsele pe care se fa­brică metalurgiștii Oțelului Roșu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a­­preciază eforturile făcute de co­lectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de aici în domeniul rea­lizării de instalații, dispozitive diferite utilaje prin mijloace pro­și prii, cu ajutorul cărora au fost modernizate și perfecționate faze tehnologice și s-a obținut o pro­ductivitate sporită. Secretarul gene­ral al partidului felicită pe unii dintre inventatorii și inovatorii prezenți,­­ în continuare, este vizitată oțe­­lăria. Secretarul general, oaspeți, asistă la elaborarea ceilalți unei șarje de oțel la cuptorul nr. 1­ de către echipa maistrului Gh. Ior­­gan și a prim-topitorului Gh. Va­­siloaie. In continuare, se vizitează hala laminorului de platine, unde se realizează semifabricate pentru pro­ducerea tablei subțiri laminate la cald, folosită In diverse domenii ale economiei. In fața machetei uzinei, are loc o discuție referitoare la perspecti­vele de dezvoltare in actualul cin­cinal a acestei bătrîne, dar astăzi întinerite vetre industriale, modul cum se transpun in viață indicați­ile deosebit de importante pe care le-a dat secretarul general al partidului la întîlnirea cu lucră­torii și cadrele de conducere din întreprinderile metalurgice și con­structoare de mașini din luna apri­lie a acestui an, cu privire la ne­cesitatea dezvoltării Uzinei Oțelul Roșu, pentru ca ea să-și aducă o contribuție tot mai substanțială la asigurarea cu metal a economiei noastre naționale. In cadrul discuției care are loc, se subliniază necesitatea devan­sării termenului de construcție a noii oțelării, țînând seama de interesele generale atît ale uzinei, cit și ale economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii ministeru­lui și uzinei să ia toate măsurile pentru realizarea investițiilor pre­văzute în actualul cincinal, fapt care va contribui la unei producții sporite asigurarea de oțel, intr-o­ gamă mult diversificată. În același timp, s-a indicat­­ să se gă­sească cele mai corespunzătoare soluții pentru utilizarea cu maxi­mum de eficiență ecomomică vechilor const­rucții. Este apreciat a faptul că noile instalații de la Oțelul Roșu vor fi proiectate de către institutele noastre de spe­cialitate și că marea majoritate a utilajelor vor fi realizate de in­­­dustria noastră constructoare de mașini. în încheierea vizitei, gazdele roagă pe secretarul general și partidului să semneze pe prima pagină a cărții de onoare a uzi­nei „Oțelul Roșu“, dedicată ani­versării a 175 de ani de metalur­gie pe aceste meleaguri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu scrie : ,,Cu prilejul implinirii a 175 de ani de existență a uzinei și pentru realizările obținute în producție in anii construcției so­cialismului, adresei muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, între­gului colectiv precum și conduce­rii uzinei „Oțelul Roșu“ cele mai calde felicitări și le urez noi și însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor mari și de răspundere ce le revin în actualul cincinal, multă sănătate și fericire“. In semn de amintire a vizitei făcute în acest moment aniversar, directorul uzinei inmînează secre­tarului general al partidului, în numele colectivului de giști, un­ album cuprinzînd siderul­ima­gini din istoricul Întreprinderii,­­ al mișcării muncitorești de pe Va­lea Bistrei. Este, de asemenea, oferită o mi­nunată vază, sculptată cu măies­trie de metalurgistul Mircea Mun­­teanu, urmaș al unei vechi fami­lii de siderurgiști din uzină, re­­prezentind un topit­or turnînd o probă de oțel. Pe tot parcursul vizitei, in uzi­nă, metalurgiștii primesc cu o deosebită căldură pe secretarul general al partidului. Oțelari, lu­­minoriști, tineri și vîrstnici, oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu bu­chete de flori. Și urează multă să­nătate, îi mulțumesc pentru­­ cin­stea făcută de a se vizita între­prinderea, pentru, grija, neobosită față de condițiile lor de muncă și de viață — vom răspunde, prin fapte, prin noi, sucesc in muncă acestei griji, spun oamenii. In hala de bare trase are loc un miting , consacrat­ sărbătoririi a 175 de ani de siderurgie la Oțelul Roșu. Apariția la tribună a tovarăși­lor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, a celorlalți condu­cători de partid și de stat este in­­tîmpinată cu puternice și înde­lungi aplauze, eu ovații și urale. Mitingul este deschis de tovară­șul Trandafir Cocârlă, prim-secre­tar al Comitetului județean Caraș- Severin al P.C.R. Sub cupola vastei hale, răsună minute în șir „Ceaușescu—P.C.R., Ceaușescu și poporul". Are loc solemnitatea înminării unor ordine și titluri ale Republi­cii Socialiste România, conferite cu prilejul aniversării a 175 ani de activitate neîntreruptă de uzinei, pentru contribuția adusă la a industrializarea țării și participa­rea activă la opera de construire a socialismului în patria noastră. înaltele distincții au fost înmî­­nat­e de tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu, secretar general al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat al președintele Republicii Socialiste România. Secretarul Consiliului de Stat, to­varășul Constantin Stătescu, a dat citire decretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care se conferă Ordinul „23 August“ clasa I Uzinei „Oțelul Ro­șu“, precum și titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și Ciocanul" tovarășului Ilie A. Lințu. (Continuare in pag. a Iha) Discuție in fața machetei privind dezvoltarea Uzinei „Oțelul Roșu" V S-. La Uzina Electromotor, in cadrul acțiunii de autoutilare s-au proiec­tat și executat numeroase mașini și utilaje. IN IMAGINE , „masinile mecanice" destinate manipulării rotoarelor intre unele faze ale prelu­crării, din linia tehnologică de fabricație Investițiile, la nivelul angajamentelor Obiectivele restante— urgent puse în exploatare Cînd vor intra în funcțiune halele de pasâri de la Giroc. Printre obiectivele menite să contribuie la transpunerea in fapte a programului național de dezvoltare a zootehniei se numă­ră și complexele intercooperatiste de creștere și ingrășare a porci­lor și păsărilor. Un asemenea complex, la care sunt­­ asociate 31 de unități, a început să prindă contururi și la Giroc.­­ Prin terminarea construcțiilor de hale, prevăzute în plan in a­­cest complex, vor putea fi cres­cuți anual 390.000 de pui pentr­u carne, 84.000 găini ouătoare și 58.000 puicuțe pentru reproducție. In acest an, prin darea parțială în funcțiune a primelor capaci­tăți de producție, complexul este prevăzut să livreze 1.600.000 de ouă și 225 tone de carne. Dacă constructorii și-ar fi ono­rat obligațiile contractuale pri­vind darea în funcțiune, la ter­men, a obiectivelor prevăzute, a­­tunci sarcina de plan atît la ouă cit și la carne putea fi nu numai realizată, ci și depășită. Cum a­­cest lucru nu s-a întâmplat — conducerea șantierului­­ întreprinderii de construcții Azur­a in­dustriale dovedind, de la bun în­ceput, lipsă de seriozitate și răs­pundere în Îndeplinirea obiective­lor prevăzute — complexul nu-și va putea realiza nici măcar ju­mătate din planul de carne. Fiind prevăzut cu hale și insta­lații moderne de creștere a păsă­rilor pentru ouă și carne, acest important complex intercoopera­­tist trebuia să intre în funcțiune, cu întreaga capacitate, la 30 iu­nie a.c. Dacă analizăm însă stu­­diul lucrărilor observăm că, deși s-au folosit peste 9 milioane lei din valoarea investițiilor pre­văzute ,la Giroc, cele 60.000 de găini și puicuțe pentru înlocuire, precum și păsările cu care se vor popula și celelalte hale, vor ris­ca să intre în iarnă fără ca aici să fie terminate lucrările de la centrala termică și definitivat, cele privind alimentarea cu ener­gie electrică , de forță. Amintim aici faptul că la fer­ma de la Jebel, aparținătoare a­­celuiași complex și unde lucrările de reamenajări s-au făcut in re­gie proprie, stadiul acestora este mult mai avansat. Primele trei hale au fost populate, iar la alt# B. BURi­ (Continuare în pag. a IIl-a) Rezultate bune la unitățile ceferiste Răspunzînd sarcinilor sporite ce revin organizațiilor de tran­sport în sezonul de toamnă, u­­nitățile din cadrul Regionalei C.F.R. au îndeplinit și depășit planul pe primele 15 zile­­ ale lunii septembrie la toți indica­torii. Efortul depus de toate co­lectivele de muncă s-a materia­lizat, între altele, în depășirea substanțială a principalilor in­dicatori calitativi. In condițiile creșterii vitezei comerciale, au fost depășite sarcinile stabilite la „tone­ expediate" cu 7,1 la su­tă, la „rulajul vagoanelor mar­fă" cu 5,2 la sută etc., in timp ce „încărcătura pe vagon mar­fă" a crescut cu 1,2 la sută. O mai bună organizare a muncii in toate sectoarele, intensitatea crescîndă a întrecerii socialiste au contribuit la rezultatele bu­ne ale harnicelor colective ce­feriste. ¥ 9 PARTIDUL MI-A INSUFLAT TĂRIE Străbatem de mai bine de un ceas străzile Lugojului. Cel ce mă însoțește, un bărbat înalt, vîrst­­nic, este un lugojean îndrăgostit de orațul său. Aproape fiecare colț, aproape fiecare palmă de pă­­mint îi evocă ceva : o amintire de altădată, un crîmpei de viață. Un om. Nl înțeleg: aici au trăit moții ți Strămoșii săi, părinții, intr-una din vechile case acoperi­te cu paie, în care s-a născut ți a copilărit. — Lugojul de azi, îmi spune, e mîndria noastră, a tuturor. Dacă l-ați fi văzut dv. in­ copilăria mea, presărat cu hirtoape, cu maidane insalubre, cu lămpațe de gaz, l-ați mai recunoaște acum, sub actuala lui înfățișare? Nu, zic, fiecare generație aduce aportul ei în is­toria orațului, nu trebuie nimic uitat, nici negat. Dar generația noastră, epoca noastră, ultimele aproape trei decenii au însemnat foarte mult în viața orațului. Desigur, Coriolan Rusalin Mioc are perfectă dreptate. Deci n-am putut vedea orațul acum o jumă­tate de veac și mai bine nu e greu să-l compar cu trecutul, în­deosebi cunoscîndu-i perpetua în­florire din ultimii ani, prezentul socialist. Insă ceea ce mă uimeș­te ți mă emoționează cel mai mult este energia și vigoarea acestui harnic cetățean al Lugojului, ca­re ți-a dăruit, atiția ani, atîtea anotimpuri din viață, înfrumuse­țării ți gospodăririi orașului natal. Pentru că n-a existat acțiune mai însemnată la care el să nu parti­cipe, alături de ceilalți cetățeni, mai apoi alături de alegătorii săi. Vechi activist obștesc, deputat încă din primele alegeri, comunist din anul 1947, el a fost riind pe rînd un animator și mobilizator, lucrător în salopetă la importan­ta acțiune de construire a b­ran­­dului, la lucrările canalului Cer­­nobora, ale celui de pe Cimpul Libertății pînă la Cortei, la înăl­țarea Stadionului tineretului. Sînt, la mijloc, multe veri, primăveri ți toamne ți cineva ar fi trebuit — ar fi meritat — să le noteze intr-un jurnal. Altcineva insă, ți nu însoțitorul meu, care nici azi nu se îndeletnicește cu astfel de treburi. Pentru ei,­deți la vîrsta cind oamenii se bucură de o bi­nemeritată odihnă dînsul încă lu­crează­­ ca președinte al Casei de ajutor reciproc a pensionarilor. Săptămînal participă la consiliul popular municipal, la ședințele comisiei de judecată. Octavian Muntoiu, secretarul consiliului popular municipal, mi-a mărturisit că „decanul deputați­lor noștri, tovarășul Mioc, e un om energic, hotărât, ascultat și sti­mat de cei cu care lucrează". Cit despre Calea Caransebeșului, care face parte din circumscripția nr. 96, asistenta Rozalia Marcu spu­nea că „e foarte bine gospodărită și se numără printre cele mai fru­moase din oraș". Nu de mult s-a introdus aici si lumină fluores­ valentina dim­a (Continuare in pag. a III-a) PROFILURI CONTEMPORANE rr

Next