Drapelul Roşu, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 8309-8335)
1971-10-28 / nr. 8332
[• 2 Este un adevăr dovedit de viața că opinia colectivă poate juca orivind rolul unui judecător mult mai intransigent decit orice instanță, deoarece ecoul său răspindește unde de influență mult mai largi in conștiința vinovaților. Uneori, acestea depășesc cu mult potențialul de eficiență al oricărei alte sentințe judecătorești. Tocmai în virtutea unui asemenea deziderat, legiuitorul a considerat oportună înființarea unor organe obștești de influențare și jurisdicție, de comisiilor de tipul judecată, care își desfășoară activitatea chiar în cadrul colectivelor de muncă. Prezența lor aici este cu atît mai mult necesară cu cit procesul de educare a salariaților nu la sfîrșit absolvirea o dată cu unei școli sau alta, după cum nu poate fi considerat desavirșit numai In mijlocul familiei. Iată de ce In rîndurile de față îmi propun să relatez cite ceva despre felul in care, in întreprinderea noastră, comisiile de judecată înțeleg să folosească menirea ce le este acordată pentru educarea salariaților în spiritul respectului față de muncă, in spiritul disciplinei în societate. De la început trebuie să spun că, scontind tocmai pe puterea de influențare obștească a opiniei colective, în anumite cazuri mai deosebite, președinții celor două comisii de judecată, care ființează î n Întreprinderea noastră, au apelat la organele sindicale pentru mobiliza un număr cît mai mare de salariați la ședințele respective. Așa a fost cazul cu Florian Indei, salariat de la noi, care și-a însușit bunuri care nu-i aparțineau și cu care a fost descoperit în gară. Pentru fapta lui a ajuns la organele judecătorești. Am desprins din acest caz concluzia că judecarea sa în public ar avea multe rezonanțe cu efect educativ în mase. Judecătoria din Timișoara a convenit astfel ca să se deplaseze cu tot completul de judecată chiar în incinta întreprinderii și în fața a peste 250 de salariați, mobilizați de birourile grupelor sindicale și comitetele de secții, în strînsă colaborare cu comisiile de judecată, a transformat procesul respectiv într-un proces al opiniei publice. Cu acest prilej, vinovatul a fost condamnat la un an și patru luni închisoare. Din păcate ședințe de mare amploare, create de comisiile de judecată înseși, n-au mai avut loc în întreprinderea noastră, deși s-au mai ivit abateri care puteau servi drept mijloc de educare civică în masă. Recunoscînd situația de fapt și socotind-o drept o lipsă a comitetului sindicatului, trebuie să spunem că, de la o vreme, ședințele comisiilor de judecată sînt publice numai cu numele, ele desfășurîndu-se, în majoritatea cazurilor, cu participarea numai a părților și a martorilor necesari elucidării cauzei aflate pe rol. In astfel de condiții, activitatea comisiilor de judecată se limitează doar la latura lor de jurisdicție, ignorîndu-se cealaltă latură, cel puțin la fel de importantă, a influenței obștești care este și scopul ultim al existenței acestor organisme. Nimic de zis, există bunul obicei ca hotăririle comisiilor să se aducă la cunoștința grupelor din care fac parte Împricinații In adunările lunare. Ele se afișează, de asemenea, pe un panou special confecționat și instalat la loc vizibil. In felul acesta, se asigură, desigur, un fel de opinie colectivă împotriva făptuitorului și abaterilor sale. Dar numai un „fel“ de opinie, pentru că grupa sindicală constituie, totuși, un nucleu restrîns, limitînd luarea de atitudine numai la membrii grupei sale, iar în cazul afișării, nici măcar la atît. Or, așa cum spuneam, scopul judecării unor abateri în mijlocul colectivului de muncă îl constituie tocmai formarea unei largi opinii colective, încît pe viitor să se prevină repetarea unor astfel de fapte. Avînd în vedere asemenea deficiențe, comitetul sindicatului urmărește în prezent să determine birourile grupelor sindicale, pe președinții comisiilor de judecată și pe ceilalți factori interesați să înțeleagă că activitatea lor nu se poate rezuma doar la o publicitate în principiu, pentru că nu se poate face educația numai așa. și. principiu. A judeca cu ușile închise, într-un birou unde, adesea, și cei ce trebuie să fie prezenți obligatoriu pentru rezolvarea cauzei stau înghesuiți, înseamnă denatura rolul și menirea unor oraganisme concepute a-și canaliza eficiența prin influențare obștească. N-aș vrea totuși să se înțeleagă că neg importanța diversificării metodelor de popularizare. Dimpotrivă, împărtășesc punctul de vedere că în procesul complex de educare opinia grupei sindicale. In urma comunicării hotăririlor comisiei și afișarea hotăririlor sunt tot atâtea mijloace de popularizare care nu trebuie neglijate. Dar a te rezuma numai la atic, aceasta înseamnă că efectul educativ scontat apare ciuntit. Mergind pe urmele lipsurilor constatate, am găsit că lipsa de publicitate a dezbaterilor comisiilor noastre de judecată are mai multe cauze. Ele provin fie dintr-o greșită interpretare și înțelegere a îndatoririlor, față de care lipsuri birourile grupelor sindicale și chiar comitetul sindicatului însuși, aveau datoria și trebuiau să ia atitudine de combatere fermă, fie dintr-o atitudine comodă, rezultat al mersului pe linia unei minime rezistențe. Trebuie avut în vedere însă că oricare ar fi cauza, efectul rămîne același, la fel de supărător și anume : lacune In educația angajaților. Acestea se pot combate numai printr-o susținută muncă de lămurire. In care scop trebuie uzat de întreaga gamă de metode și mijloace ce stau la îndemîna sindicatelor. Și noi suntem hotărîți să folosim toate aceste mijloace pentru a întări activitatea unor organisme ce se vor în centrul atenției publice, Intărindu-le și consolidîndu-le tocmai prin forța opiniei colectivului. ROMUL MILEA președintele comitetului sindicatului de la Electromotor Timișoara in practica comisiilor de judecată DEZBATERI PUBLICE CU REZONANTE EDUCATIVE OMUL POTRIVIT (Urmare din pag. 1) îmbinînd cunoștințele profesionale, experiența în muncă, aptitudinile personale, nivelul politico-ideologic, ținuta morală cu condițiile de studii și vechime. Altfel spus, promovarea în funcții de conducere se face din rindul acelor cadre care au, pe lîngă o înaltă pregătire profesională și un nivel politic și ideologic ridicat, o ținută morală corectă in societate, sunt buni conducători politici la locurile lor de muncă. Noile măsuri reprezintă, de fapt, politica partidului in domeniul promovării cadrelor, care așa cum este firesc, trebuie să aibă loc pe baze strict științifice. In acest cadru se cuvine subliniată prevederea potrivit căreia încadrarea și promovarea în muncă în unitățile socialiste de stat se fac pe bază de verificare a cunoștințelor teoretice și practice prin examene sau concursuri — toate acestea constituind un pas deosebit în Înfăptuirea dezideratului „Omul potrivit la locul potrivit“. Prin aplicarea prevederii la care ne referim se urmărește să se asigure o mai judicioasă și exigentă selecționare a cadrelor, impusă de cerințele progresului tehnic, ale organizării superioare a producției și a muncii. Legea prevede că examenele sau concursurile se organizează numai pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate și administrativ atît în funcțiile de execuție cît și pentru cele de conducere. Pentru muncitori, încadrarea în categorii de calificare se face pe bază de probă practică și verificarea cunoștințelor profesionale. Pentru a asigura un caracter deschis, democratic, a examenelor și concursurilor, legea prevede, totodată, ca posturile vacante să se afișeze sau să se publice in presă. In mod practic, după ținerea examenului sau concursului, organul de conducere colectivă sau, după caz, conducătorul unității va încadra sau promova în postul vacant pe acela dintre candidații reușiți care, pe lângă rezultatele obținute, are recomandări favorabile din partea colectivului unde și-a desfășurat activitatea și a primit cele mai bune aprecieri și calificative în ultimii doi ani. Cu alte cuvinte, o asemenea modalitate de ocupare a posturilor vacante previne subiectivismul, favoritismul și nepotismul — tare care s-au manifestat în acest domeniu — creînd un cadru deplin echitabil și obiectiv pentru promovarea cadrelor exclusiv în raport cu gradul de pregătire, experiență, competență și capacitate organizatorică, de corectă atitudine cetățenească. Rețin, de asemenea, atenția în mod deosebit exigențele mult sporite prevăzute în lege cu privire la promovarea cadrelor în funcțiile de director, director general și alte funcții echivalente — luîndu-se în considerare calitățile deosebite pe care trebuie să le întrunească conducătorii unităților socialiste de stat ca organizatori competenți ai producției și ai muncii, ca militanți activi în înfăptuirea politicii partidului în domeniile lor de activitate. Criteriile legiferate pentru promovarea în asemenea funcți se referă la acei specialiști care întrunesc condiții de studii și vechime, au ocupat succesiv diferite funcții de conducere, au acumulat o bogată experiență în acest domeniu, au dovedit un înalt grad de pregătire profesională, au o comportare ireproșabilă in societate, sunt absolvenți ai Institutului central de pregătire a cadrelor de conducere din economie și administrația de stat, sau ai unui alt curs de perfecționare. In funcția de director sau director general, promovarea se face fără susținerea unui examen sau concurs, prin numire de către organul de conducere colectivă al unității ierarhic superioare, din rândul a trei candidați propuși de o comisie special instituită în acest scop la organul superior unității la care este postul vacant. Mai mult, luind în considerare că în economia noastră, aflată în plin proces de modernizare, nu este cu putință să îndeplinești un bune condițiuni funcția de director fără cunoașterea și însușirea temeinică a științei conducerii, legea stipulează obligația directorilor în funcțiune la data apariției acestui act normativ să absolve, pînă la sfîrșitul anului 1976, un curs de perfecționare a pregătirii în domeniul conducerii și organizării producției și a muncii. Adoptată într-un moment în care economia noastră, întreaga noastră societate, se află angajată în realizarea unor obiective de mare anvergură, noua lege — abordind pe baze principiale noi și intr-un mod unitar întreaga activitate de încadrare și promovare a cadrelor — va contribui, prin prevederile sale, la valorificarea superioară a capacităților creatoare ale oamenilor muncii — factor determinant de care depinde in cel mai înalt grad progresul necontenit economic și social, înfăptuirea exemplară a sarcinilor complexe stabilite de conducerea partidului pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. VREMEA PENTRU 28 OCTOMBRIE : Vreme nestabilă, cu cerul mai mult noros ziua. Vor cădea precipitații izolate, mai ales in regiunea de munte. Vintul va sufla moderat, cu unele intensificări din nord. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —3 și 2 grade, iar maximele între 10 și 15 grade. PENTRU 29 ȘI 30 OCTOMBRIE : Vreme In curs de îmbunătățire cu cerul variabil și temperatura în creștere. PENTRU MUNTE : Vreme rece, cu cerul mai mult noros ziua. Vor cădea precipitații slabe, izolate, sub formă de lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla moderat spre puternic din nordi. 28 OCTOMBRIE 1971 16,15 Deschiderea emisiunii — Handbal feminin : R.D.G.—Olanda (Trofeul Carpați). 17,15 Timp și anotimp în agricultură: 17,30 Emisiune în limba maghiară 18,30 Handbal una—Iugoslavia feminin : Roma(Trofeul Carpați). In pauză, la ora 18,55 — „1.001 de seri“ — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10 Legile in atenția opiniei publice. Criterii științifice echitabile în promovarea cadrelor. 20,25 „Nuntă maramureșeană“. 20,50 Antologie Charles Chaplin. 21,30 Interpretul săptămînii : Aida Moga. 21,45 Cadran internațional. 22,35 Virtuoși ai baletului — Magdalena Popa, Marina Kondratieva, Toni Sander, Vladimir Tihonov, Scott Douglas. 22,55 Telejurnalul de noapte. Binecunoscutele boilere electrice fabricate la ELECTROMETAL Timișoara, in fața „examenelor“ standului de probă. PE SCENE $1 ECRANE JOI, 28 OCTOMBRIE—I Teatrul Național : TACHE, IANKE ȘI CADIR (19,30); □ Teatrul maghiar de stat : INTRE DOUA, NU TE PLOUA ! (19,30). CINEMATOGRAFE Modern : OMUL ORCHESTRA (16,45, 19, 21) și FILME DOCUMENTARE (8, 14,30); □ Arta : ÎNTOARCEREA SFINTULUI LUCA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Parc : BRIGADA DIVERSE IN ALERTA (10, 14, 16, 18, 20); □ Studio : MOARTEA FILATELISTULUI (11, 17, 19, 21) și FILME DOCUMENTARE (15); r~) Melodia : SETEA (9) și PREȚUL PUTERII (11, 15, 17, 19, 21); □ Victoria : PE LUCIUL GHEȚII (10, 16, 18, 20) Și ȘEFUL SECTORULUI SUFLETE (14) ! I—I MUncitoresc — Fratelia : ÎNGERII NEGRI (16, 19); I—I Steaua roșie — Mehala : BALUL DE SIMBATA SEARA (17, 19); I Muncitoresc — Freidorf: VRĂJITORUL (17, 19). LUGOJ □ 23 August. ARTICOLUL 420. BUZIAȘ—I Dinamo : SAPTAMINA NEBUNILOR. SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : CORTUL ROȘU. SIMBOLIA I—I FLAcărA . BALADA PENTRU CEI CĂZUȚI. DETA □ Parc : ȘAPTECAI. HAIDUCII LUI Primul roman al tinerului scriitor Iosif Lupulescu era clar povestit și parțial cuprins, în prima sa carte (Aș fi vrut să fie marți, nuvele și povestiri). In umbra stăpînului confirmă nu numai o bună cunoaștere a mediului muncitoresc — în speță, a celui hunedorean — ci și capacitatea reală de a aborda o problematică umană de cert interes și de actualitate. Ne reîntîlnim, ca și în prima carte, cu o echipă de tineri oțelari, care prelungește relațiile de muncă între o viață personală de grup, nu lipsită de pasiuni și nici de contradicții, dar năzuind către o etică unică, a muncii și vieții deopotrivă, in care simțim din plin spiritul de cinste și omenie, un romantism sui generis, generozitatea muncitorească. Reintilnirea de-acum cu Viorel Minciună, Surdu, Gherasim, Titel, nu e lipsită nici de surprize, literar vorbind, plusul de experiență, asociat curajului de a aborda „genul proteic" se face simțit în nu puține episoade ale cărții. In maniera sa, a unui realism liric chiar sentimental, Iosif Lupulescu face vizibil efortul de a „topi" materialul de viață intr-o tramă revelatorie, exprimînd dincolo de imaginile fulgurante ale unui oraș muncitoresc, idee care ni se pare dominantă I aceea a dificultăților integrării morale, ale trăirii în luciditate prin comunicare omenească. E, de fapt, un „comentariu“ sensibil despre prietenie, despre rigorile ei, despre solidaritatea de grup, despre dragoste. Adaptarea echipei la un mediu care ii domină viața — cuptorul fiind Intr-un fel un adevărat personaj, un colos omniprezent — nu e nici simplă nici ușoară. Cei cinci și-au îndeplinit stagiul sub arme (amintirile acestuia Încă îi urmăresc, alcătuind, compozițional, un Întreg plan al cărții) și-au regăsit toți locul de muncă, iubitele, locuința. Dar intervin inerții sufletești, ceva greu și amorf, care ii rețin ades pe acești tineri, de un nestăpînit elan vital. Dureroasă este și singurătatea lor, o singurătate de grup, e drept, dar numele ei e tot singurătate ; și asta, deși cu meșterul tinerii se află în cele mai bune relații, aproape paterne. (In fața lui, nici unul nu Îndrăznește să fumeze, ca pe vremea uceniciei). Dar comunicarea lor se reduce la platou, generațiile nu intervin una in viața alteia. Cartea sesizează și o altă antinomie, nu lipsită de implicații dramatice : dacă, profesional, cei din echipă au ajuns la categoria maximă de salarizare, moralicește ei au încă un lung drum înainte. Năzuința lor spre împlinire, spre așezarea sentimentelor, dominantă, se opune unei comportări arogante, viciate de individualism. In plan moral, ei caută și se caută, acționînd adesea prăpăstios, din naivitate ori din timiditate. Citabil, în acest sens, episodul care revelează sufletul de cavaler intirziat, tandru și generos, al lui Viorel Minciună, care întîlnește pe stradă o fată de condiție îndoielnică și — ca s-o înalțe în proprii ei ochi, o invită la un magazin de modă și o îmbracă după pofta inimii. Evident, gestul său abrupt nu are efectul scontat de cavalerul cu suflet donquijotesc, nefericit prin timiditate (pe cit de temerar se dovedește in fata cuptorului încins). Vorbeam mai sus des o necomunicare în grup din pricina intruziunii unei morale străine ; aceasta devine sentiment, trăit dureros de către unii, un sentiment nostalgic, aproape permanent. Și cel care strică echilibrul, armonia, e Titel, poreclit Sergentul, tipul orgolios, neonest și infatuat, aspirînd la nemeritatele poziții de șef. E sancționată prin acest tip însăși mentalitatea arivistă ca atare, învîrteala și „căprăria” visului devenind — în episodul de la tunel, deplin stabilizate epic. Și nu întîmplător în final, Titel, cel nedemn de prietenia bărbătească, e executat simbolic și definitiv. Chiar din rezolvările pe care le propune, Iosif Lupulescu se trădează ca un sentimental, ca o conștiință pasionantă, care iși iubește ori își detestă personajele, prelungind în structura romanului o concepție neobiectivată a realismului său. Desigur, această manieră poate fi la fel de bună ca oricare alta. Și dacă avem o obiecție, aceasta privește zonele destul de compacte de „steril“, mai ales ale începutului cărții, pasaje care vădesc o anumită incongruență in compoziție. Ilustrativ, ca elemente pasive, de completare a unui ciclu, sunt concepute personajele feminine, cu excepția poate a Ilenei. Desigur, ne-am fi putut aștepta și la o problematizare mai complexă, la o realitate subtextuală mai bogată. E lesne de înțeles că pentru o sinteză mai cuprinzătoare încă trebuie să așteptăm, Iosif Lupulescu fiind la început. El ne-a dat, totuși, ca In umbra stăpînului o bună carte despre formația muncitorească, o carte adevărată, lipsită de stridențe, pasionată, afirmînd un talent robust și febril, care găsește în realitatea imediată teme și idei ce-l recomandă atenției noastre neobosite. SIMION DIMA • Iosif Lupulescu „In umbra stăpînului“ — Editura Eminescu, 1971, 184 pag. Cronica literară UN ROMAN AL FORMAȚIEI MUNCITOREȘTI*) PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE • PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE Răgaz pentru însușirea... tablei înmulțirii Oficiul județean de turism Timiș ne comunică, sub semnăturile tovarășilor Grigore Robescu, director comercial și Ion Milu, șeful serviciului comercial . „Referitor la cazul ospătarului Ladislau Orbán, menționat in ziarul dv. prin nota intitulată „O bhizară aritmetică“, apărută la 12 octombrie pentru modul de comportare, susnumitul a fost prelucrat In ședință cu tot personalul complexului „Cina“ și retrogradat, pe timp de o lună, ca manipulant“. O măsură justă, care va avea, poate, darul de a-i pune pe ginduri pe tinăr. Ladislau Orbán își va putea reîmprospăta noțiunile de aritmetică și, mai ales, cîteva principii elementare de morală. O bună aprovizionare Referitor la articolul apărut in ziarul „Drapelul roșu", din 9 septembrie 1971, sub titlul „Ghiocelul vitregit", I.C.R.L. Timișoara ne face cunoscut. Cele sesizate în legătură cu lipsa unor sortimente de prăjituri faptului că agregatul s-au datorat de vitrină frig a fost defect și a trebuit să fie ridicat și dus la I.R.U.C. pentru reparații. Neavînd condiții de păstrare la frig, din punct de vedere igienico-sanitar, unitatea nu s-a putut aproviziona corespunzător cu produse de cofetărie ușor alterabile. Articolul apărut a fost imediat analizat împreună cu șeful de unitate, Ioan Cherciu, s-au luat măsuri de înlocuire a agregatului și s-a făcut o bună aprovizionare. Pentru faptul că nu s-a răspuns în termen la articolul apărut, a fost sancționat tovarășul S. Cociș, șeful serviciului comercial, prin decizia nr. 298 din 13 / 1971, cu „avertisment“, conform Legii nr. 1/1970. Vă cerem scuze pentru întirzierea răspunsului și vă asigurăm că, in viitor, nu se vor mai repeta asemenea neajunsuri. Semnează tovarășa Emilia Orban, director. Parcul va fi mai bine întreținut Deși venită cu oarecare intirziere, scrisoarea de răspuns primită din partea Serviciului de gospodărie comunală și locativă, de pe lângă Consiliul popular al municipiului Timișoara, ne bucură, totuși, prin conținutul său concret. Iată ce ni se relatează : „Ca răspuns la articolul publicat la rubrica „Contraste cotidiene“, in ziarul „Drapelul roșu“ nr. 8.281/29 august 1971, intitulat „Miresmele parcului“, vă comunicăm următoarele idele sesizate In articol au fost reale, fapt pentru care întreprinderea Horticola a luat toate măsurile ca aspectul parcului alăturat străzii Predeal să-și schimbe fața, ceea ce se și poate constata in prezent la fața locului. Lucrătorii de la Sectorul III ai întreprinderii Horticola execută cu mai multă regularitate lucrări de curățire a terenului de frunze, semănat ierburi perene (pe locurile unde copiii și trecătorii distrug), plivitul și prășitul straieturilor cu trandafiri și alte flori, cositul peluzelor verzi, măturarea aleilor etc. Din păcate, aceste eforturi sunt considerabil diminuate de faptul că încă nu toți cetățenii înțeleg destinația parcurilor, aruncind la întîmplare resturi de mîncare și alte diferite reziduuri. Acest parc este specific in felul său prin îmbinarea armonioasă a denivelărilor de teren cu terase de trandafiri, plante perene și mireasma teilor și salcimilor (în sezonul cînd sunt in floare). Pe bună dreptate, deci, acest parc trebuie cît mai bine întreținut, ceea ce o vom face cu mai multă insistență de acum înainte“. Pîinea va fi mai bună In ziarul „Drapelul roșu din 30 septembrie 1971 a apărut articolul „Gramajul" pîinii. Cooperativa de consum Săcălaz ne răspunde următoarele i Pină in prezent, noi nu am fost sesizați din partea cetățenilor pentru asemenea nereguli. Cu ocazia anchetei făcute s-a constatat că, Intr-adevăr, la pîinea coaptă a existat o lipsă la gramaj de cite 50-60 grame, pe care brutarii o justifică prin faptul că, la cererea consumatorilor, pânea se coace mai mult in cuptor. Nu am avut ocazia să verificăm aluatul, insă ulterior ne-am deplasat inopinat și am cîntărit aluatul care a avut gramajul respectiv. In ceea ce privește calitatea plinii, brutăria Beregsău a fost renumită că face pline de o calitate foarte bună, însă au fost cîteva cazuri cînd a lipsit drojdia comprimată, nefiind cerută la timp, și nn această perioadă scurtă s-a făcut pline cu drojdie uscată care, desigur, nu a avut o calitate destul de corespunzătoare. Perioada a fost scurtă, doar de o zi, două, în care cetățenii au manifestat nemulțumiri. Au fost luate măsuri și situația a fost remediată. Pentru faptul că nu s-au respectat normele de coacere și s-au creat aceste nemulțumiri, cît și pentru faptul că nu s-a sesizat conducerea cooperativei din timp pentru lipsa de drojdie, responsabilul brutăriei a fost sancționat cu „mustrare cu avertisment". Ceilalți, cu mustrare scrisă, iar la salariile lunii septembrie-octombrie, vor fi penalizați cu 10 la sută. DRAPELUL ROȘU-8.332 contraste cotidiene Stăpin vitregi tea Conform Legii privind activitacantinelor-restaurant pentru salariați, cantina fabricii Ceramica din Jimbolia a fost declarată ca unitate cu un asemenea profil și preluată de cooperativa de consum din localitate. In virtutea aceleiași legi, cantinele-restaurant sunt scutite de plata impozitului pe circulația mărfurilor, beneficiind de rabatul comercial în vederea dezvoltării si îmbunătățirii activității. Cantina-restaurant Ceramica a fost insă frustrată pînă acum de un astfel de drept. Și de cine credeți f Tocmai de noul său stapîn, care, deși au trecut mai multe luni de cînd funcționează sub noua formă de organizare, cooperativa de consum din Jimbolia, nu s-a învrednicit orașul să verse noii sale unități nici un leu din rabatul tinerelui ce i se cuvenea. De ce oare ? Doar, legea nu-i dă dreptul să se comporte ca un stăpin vitreg . Inițiativă binevenită Cun citeva zile în urmă, in Piața Libertății a fost montat primul panou cuprinzînd schema rețelei transportului în comun (tramvai, troleibuz, autobuz) din Timișoara. Inițiativa aparține /.T.T., aceste scheme avînd menirea să-i orienteze pe călători asupra modului în care pot să circule în Timișoara. Ele cuprind toate traseele, stațiile de oprire și denumirea lor, fiind racordate la rețeaua electrică. în următoarele zile vor fi montate alte panouri în Piața Traian și Gara de Nord, urmnd ca, 1972, să fie instalate alte 7 schen me. Contravenții... Intr-una din zilele trecute, Miliția municipiului Timișoara a inițiat un control pe străzile orașului. Tema: cum circulăm? în numai cîteva ore au fost depistați 833 de contravenienți, din care 144 au fost amendați pe loc. Alți 689 au fost avertizați, dintre ei, cei mai mulți fiind studenți. La șoferi, 7 nu au respectat marcajele, tot 7 nu au oprit la stop, alți 3 nu au respectat lumina semafoarelor. Unui număr de patru șoferi le-a fost anulat dreptul de a mai conduce. Deci: „cum circulăm ?*. O. C. L. P. P. nu răspunde Locatarul Petre Toadere (Calea Șagului, bloc 43 A, scara C, ap. 14) a adresat o sesizare O.C.L-P P. Timișoara, prin care reclamă faptul că boxa pentru care a plătit 3.470 lei nu poate fi folosită din cauza unor conducte. Depeșa T a fost înregistrată sub numărul 2623 din 28 mai 1971. N-a primit nici un răspuns. La 18 septembrie , a scris din nou și a rămas numai cu numărul de înregistrare : 4.923. A trecut o lună și nu i s-a răspuns fapt, unicul caz. Locatarului E. Sala, în nici un fel- Nu este, demon din blocul H (Zona Circumvalațiunii) i s-a răspuns „așa-șiașa“ la mai multe sesizări în legătură cu garajul pe care îl inundă ploile- Și atunci te întrebi: la O.C L.P.P- obligația de a răspunde în termen sesizărilor oamenilor muncii este facultativă ? 150 de ouă... ...au fost reținute, contrar regulilor generale de comerț, de către vînzătoarea Florica Panea, de la magazinul intercooperatist de pe lov Tinereții. Faptul s-a petrecut duminică, 24 octombrie, în jurul orei 10,30. Peste 50 de cumpărători așteptau să fie serviți cu acest produs, dar li s-a răspuns pe un ton obraznic că „e pe terminate“. Mare a fost mirarea oamenilor cînd au observat că amintita vînzătoare a oprit, chipurile, pentru ea și colege , cofraje cu ouă- A fost sesizat responsabilul și ouăle au fost puse in vînzare. Sunt fapte pe care, noi, cumpărătorii le combatem cu toată tăria, și care trebuie să dispară din comerțul nostru. De ce? Sîmbătă, 23 octombrie a.c., ora 17,43, am fost la magazinul nr. 2 al O.C.L- Textile-încălțăminte (cu sediul la „Țăndărică“) și am cerut „decor import“, lățime 130 cm. Magazinul s-a închis la ora 18— Luni, la 13,30, imediat după deschidere, am fost din nou, pentru a mai cumpăra puțin, dar vînzătoarea Florica Fliundra, mi-a răspuns : „nu mai avem“. Bine, dar sîmbătă a mai rămas ceva.. l-a sărit în ajutor și casierița Coșereanu cu : „da, ce crezi Stela că noi o ținem sub tejghea“. Am plecat contrariați de o asemenea atitudine. Responsabilul Liviu Toma ne-a demonstrat contrariul : in pivniță se găsea un vin din același material de vreo 33 de metri. Dar vînzătoarele nu știau nimic de el. De ce i ! Rubrică realizată de : C. PETRE, N. PIRVU și V. NICULESCU