Drapelul Roşu, mai 1973 (Anul 29, nr. 8798-8824)

1973-05-29 / nr. 8822

• 2 • Cortină la festivalul ..Timișoara muzicală-­ S-a încheiat Festivalul .,Timișoara muzicală“, prestigioasă mani­festare cultural-artistică, organizată sub auspiciile Comitetului d­e cul­tură și educație socialistă al județului Timiș. Finalul celor două săp­­tămâni de concerte și spectacole oferite de Filarmonica de stat „Bana­tul“ și Opera de stat l-a constituit reprezentația, de duminică­ seara, cu opera Carmen. Trăsătura definitorie a manifestărilor a fost dată de strădania organizatorilor de a pune în valoare creația românească contemporană, precum și bogatul tezaur al valorilor muzicale din pa­trimoniul universal. In acest fel, contribuția celor două instituții ar­­tistice timișorene la dezvoltarea dragostei pentru frumos, a respectu­­lui față de valorile artistice naționale și universale, s-a subscris nobi­lei misiuni care le revine in educarea socialistă a oamenilor muncii din județul nostru. Calitatea artistică a concertelor și spectacolelor a cunoscut un nivel mult sporit prin prezențele prestigioase pe podiumul Filarmonicii sau pe scena lirică — personalități de muzicieni și for­mații din țară și de peste hotare care s-au impus prin arta lor inter­pretativă pe plan mondial. Astfel, putem spune că iubitorii artei mu­zicale au avut prilejul să guste, pe parcursul celei de-a XII-a ediții a Festivalului „Timișoara muzicală“, adevărate momente de înaântare artistică Aplauzele care s-au stins de curind în sălile de concert și spectacole au răsplătit pe merit o prestigioasă manifestare, intrată în tradiția orașului de pe Bega. Un memorabil spectacol „Carmen" in rolul titular Elena Cernei, artistă emerită De la nuvela lui Prosper Méri­­mée, la opera cu același nume a lui Charles Bizet, Carmen, ca tipolo­gie feminină, suferă unele mutații, care o fac să depășească condiția impusă de primul ei creator. Ac­cepțiunea umană a unei Carmen­­simbol cheamă în mintea noastră acel prototip al femeii spaniole, pa­sionată și minoră, numită tpopular maja. Imortalizată de Goya pe ce­lebrele sale prize Metamorfoza a­­ceasta are o singură explicație : muzica celui de al doilea făuritor. După mai multe peregrinări crea­toare, Bizet are revelația sudului, cu aceleași conse­­cința­ri, și h­­­azul ........................ altor mari creatori. Sulta .„Arleziana“, prin tematică și i­­magine sonoră, este o veritabilă repeti­ție la Carmen. (De mmmmmmmmmmmm altfel, ascultăm din această fermecătoare muzică in ba­letul actului IV). Contactul cu ele­mentul muzical provensal, atit de înrudit cu cel­­ parțial, înseamnă pentru Bizet o modificare structu­rală, care admv artei ,are o irezis­tibilă putere de convingere. Melo­dia capătă ardență armoniile devin subtile, orchestra ia aspectul unei paiete de culori vii — totul de un gust artistic irei­roșabil, încă un pas și compozitorul c­apt să creeze capodopera vieții sale. La 3 martie 1875 avea loc, la Opera comică din Paris, premiera­ și eșecul operei „Carmen"; exact patru luni mai tîrziu, Bizet murea in amărăciune, neimplinind vtrsta de 37 de ani Cumplita nedreptate făcută creato­rului a fost răzbunată de insăși o­­pera sa care atinge, in curând, o sută de ani pe scenele lumii Dintre muzicieni, cerut spontan acela care s-a lăsat cu­de muzica operei „Carmen”­­ devenind imediat du­pă cădere, un profet al timpului ei . — a fost Ceaikovski El căuta, ade­sea, refugiu in muzica lui Bizet, fugind de propria-i auri sonoră : „Nu pot citiii scena finală fără să fiu emoționat până la lacrimi. Sunt convins că peste vreo zece ani „Carmen" va fi cea mai populară operă din lume" Prezența Elene Cernei in rolul titular al spectacolului timișorean de duminică seara a atras un pu­blic numeros și entuziast, pe deplin răsplătit in speranțele sale. Intr-a­devăr, această mare artistă, In­­truchipind o Carmen cuceritoare, a demonstrat întreaga sa artă inter­pretativă, la cel mai înalt jocul și vocea Elenei Cernei nivel, se desfășoară natural, fără urmă de crispare, derutind .........an min......... o bogăție de nuan­țe, care nu exclude duioșia și ingenui­­tatea. Felul cum știe să renunțe, u­­neori, la chipul de femeie fatală, um­brele sau însenină­rile ce-i întunecă sau luminează figura, revelea­ză în perfecțiunea lor, ipoS­taze noi pentru Carmen. Elena Cer­­nei cittă cu maximă economie, re­­zervîndu-și, în permanență, dispo­nibilități vocale, pe care le revar­să în sală, la momentul potrivit, cu o dicțiune rar intilnită. De a­­ceea, Habanera, Seguidilla, aria din actul III și finalul operei capătă culori neobișnuite in exprimarea frumoasei artiste. Tenorul Nicolae Stant in Don Jo­se, transmite personajului său un fond uman convingător, mai ales din momentul cândi devine celălalt Jose, al iubirii oarbe pentru Car­men. Arta florii ți transfigurarea din final sunt momente de o vie e­­moție în vocea și expresia tînărului cîntăreț, dovedind afinitate pentru acest rol dificil. îuiia Mare, cu vo­cea-i puternică și bine timbrată a cîntat un Escamilio dezinvolt, cu aplauze bine meritate la faimoasa arie a toreadorului. Soprana Marie­­ta Grebinișan, artistă emerită, dat vnață Micaelei, subliniind, cu­­ vocea sa, zbuciumul sufletesc al inocentului personal în roluri și-au adus aportul , celelalte Elena Crivăț, Monica Stoian, Vasile Tca­­ciuc, Tom­iță Popescu, Al- Serae. Corpul de bas­t, în plenitudinea sa, a susținut, cu vervă, dansul spa­niol, evidențiind remarcabilul ta­lent al soliștilor Maria Bardiz­an, Rodica Murgu, Fr. Valkay. Corul a impresionat prin sonoritate amplă și execuție îngrijită — incă o oca­zie de a sublinia meritele maestru­lui de cor Eduard Weiser. Orches­tra are, în această operă, o parti­cularitate timbrală deosebită, ceea ce pune în valoare o serie de in­strumentiști ca primul flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, har­pă. Cornelia Voina posedă calită­țile unui adevărat maestru de ope­ră, imprimînd propria-i siguranță ansamblului d­­v.,ci și instrumente, pe care l-a condus la succes. Acest „Carmen" va rămâne multă vreme un spectacol memorabil. OVIDIU MANOLE Ultimul concert simfonic din ca­drul Festivalului „Timișoara muzi­cală" a fost dirijat de Robert Han­­nel, personalitate marcantă a vieții muzicale din R.D. Germană, a cărui carieră a cunoscut o permanentă as­censiune Dirijorul a înscris, in a­­genda sa de lucru, o prodigioasă co­laborare cu Opera comică din Ber­lin, Teatrul din Cottbus, Filarmoni­ca din Dresda și cu alte instituții muzicale din țara sa Din 1911S. Ro­bert Hannel er­a prim-dirijor al Or­chestrei mari de la Radio Berlin și conducător mu­scal al concertelor „Berolina". oaspete al țării noastre, in cadrul „Zilelor muzicii din R.D. Germană“ Robert Hannel a fost prezent și la festivalul timișorean, dovedindu-se nu numai un talentat și înzestrat dirijor, dar și un exce­lent interlocutor, — Maestre Robert Hannel, ați dirijat ultimul simfonic din cadrul festivalului „Timișoara muzicală" întrucît ați stat cîte­­va zile în „orașul florilor", cum îl numim noi, timișorenii, ați avut prilejul să urmăriți­ și alte manifestări muzicale din cadrul festivalului. Ce impresii ne pu­teți împărtăși ? — Intr-adevăr, sunt, de câteva zile aici, la Timișoara și, fără să exa­gerez, am o impresie extraordinară despre spectacolele muzicale la care am fost prezent. Sunt spectacole de o uimitoare varietate : concerte sim­fonice sau de muzică de carnet concerte corale, spectacole de ope­ră. In acest oraș, din cile am putut să-mi­ dau seama se­ desfășoară o viață muzicală exemplară. Doresc că și celelalte festivaluri timișorene, care vor avea loc în anii următori, să se bucure de același succes, că prezenta ediție a „Timișoarei muzi­cale". — Concertul simfonic extra­ordinar dirijat de dv. face par­te dintre manifestările prilejui­te de „Zilele muzicii din R.D. Germană". Ce loc ocupă ele în cadrul schimburilor cultural-ar­tistice dintre țara noastră și țara dv. ? — Cred că aceste manifestări con­­stituie un schimb de experiență mus­i­cal foarte rodnic, aici pentru noi, cit si pentru 4v„ un prilej de cu­­noaștere reciprocă, a muzicii celor doua popoare. Noi, cei din R. D. Germană, cunoaștem foarte multă muzică românească, cunoaștem lite­ratura muzicală românească clasică, rapsodiile lui Enescu, de asemenea muzica de cameră. In ultima vreme am făcut cunoștință cu muzica româ­nească modernă. In ce ne privește, ne bucurăm că vă putem prezenta unele lucrări ale tinerilor noștri com­­­pozitori și că putem publicului român sau afla reacțiile de muzica noastră.— Sînteți la primul contact cu Orchestra Filarmonicii din Timișoara. Cum puteți caracte­riza colaborarea cu această for­mație ? — Pentru un dirijor este intotdea­­una un fapt îmbucurător și intere­sant să cunoască o nouă orchestră. In cazul meu, istoria se repetă, aici, la Timișoara, am. Cunoscut, în ade­­vâratul înțeles al­ cuvântului, o or­chestră bună. Componenții săi îndrăgostiți de muzici și, ceea sunt ce m-a impresionat în mod deosebit, sunt receptivi la muzica modernă. Cu toate că timpul a fost scurt, i-am cunoscut bine profesională, ci nu numai pe linie și ca oameni, in orașul dv. legind multe prietenii. Sînteți pentru prima oară la pupitrul Filarmonicii „Bana­tul, dar nu dirijați pentru pri­ma oară o orchestă simfonică din țara noastră­— In­­ara dv. am mai fost in ur­mă cu cU­iva ani, prin 196S, find am dirijat orchestă radio. De aseme­nea, în urmă cu mai bine de o săp­­tămînă, m-am aflat la pupitrul or­chestrei Pharmonicii din Iași, tot in cadrul schimburilor prilejuite „Zilele muzicii din R.D. Germană de Ia ambele ocazii am lucrat cu două orchestre foarte bune și impresiile mele sunt deosebit de favorabile. — Mi-ați vorbit, in cuvinte alese, despre colaborarea dv. cu instituțiile muzicale din Rom­â­­­ Brav vă dovediți­ un­ profund cu­noscător al muzicii noastre. Toa­­te acestea mă fac să cred că veți reveni, cu plăcere în țara noastră­— Sper din toată inima să revin intruzit, după cum v-am mai spus cunosc viata muzicală din tara dv. și orchestrele cu care am colaborat mi-au lăsat o impresie deosebită. In plus, doresc sa contribui si, eu la schimburile culturale dintre Repu­blica Socialistă România și R. D. Germană. Interviu consemnat de MARIA MARGIVEANU, WALDEMAR KÜHN CRONICĂ DE SPECTACOL O viață muzicală exemplară"... Interviu cu dirijorul Robert Hanne­ (R.D.G-) e scene și ecrane MARȚI, 29 MAI £ 3 Teatrul Național­ TUR­NEUL TEATRULUI „INSIEME" MODENA (ITALIA), cu piesa AMANTUL MILITAR O Teatrul german de (20)S stat . A DISPĂRUT CAROLINA (19,30). CINEMATOGRAFE .3 Modern: FATA CARE VIN­DE FLORI (8, 11.30. 17,15. 20, grădină 21). EDIȚIE SPECIA­LA. UN OM PENTRU OAMENI, OMAGIUL TARII. TOVARĂȘU­LUI NICOL­AE CEAUȘESCU. □ Arta : ELIBERAREA III (9, 11.15. 14. 18 30 1». 21.15). STEAUA DE TINICHEA (grădină ora 21) : Q Parc : ADIO. ARME (10, 14. 17). ASTA-NEAHA DANSAM IN FAMILIE (grădină 20) : O Studio : AM INCALCAT LEGEA (9, 11. 111. 18. 20)­­­a Melodia SECERA VIN­ rUL SĂLBATIC (9, U. 15, 17. 9. 21): I—I Victoria • PASAREA LIBE­RA (10) BAMBI (14. 16, 18. 20) : I—I MUncitoresc — Fratella : EVADARE IN TĂCERE (16) MA­­YEIRI ING (18) I—I Strau" DIRECTORUL roșie — Mehala (14) TREI DIN VIRGINIA (17. 19)1 i.rc.pl 23 August • CASA OF­LIN CALEA FERATA A I­T.L. CASA DE SUB AR­BORI. KJP HI '71 AȘ Q DINAmO BĂRBATUL CA­RE A VENIT DUPĂ BUNICA SIMHOI IA CP FLAcăra : FUGA E SANA­­IOASA. ÎN NImI ASH MARE O ArtA • AI TREU EA N­KTA a Pare O AFACERE Televiziune MARȚI, 29 MAI 9,00 Teleșcoală Biologie , Fi­­­ziologia excreției, Matematică (clasa a VIII a) • Probleme reca­pitulative. Limba română (cla­sa a VIII-a): „Compoziția" — mo­dalități de realizare. 10,00 Țelex. 10,05 Publicitate. 10,10 Avanpre­mieră. 10,15 Teleenciclopedia. 10,55 Tele cinemateca pentru ti­neret, „Strălucește steaua mea". 12,20 Pe-un picior de plai. 12,45 52 de inițiative in 52 de săptă­­mâni. 13,00 Telejurnal- 17,30 Curs de limba rusă- Secția a 53-a. 18,00 Telex. 18,05 Publicitate. 18,10 Steaua polară 18,40 Uni­versitatea TV. Istoria civilizați­ilor. Dicționar politic : UNICEF, știință . Plasma in industria modernă. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal Cincinalul înainte de termen 1973 — an hou­tăritor. 20,00 Cin­tecul sâptămî­­nii: „Primul loc de pe pămint". 30,05 Reflector. 20,20 Seară de teatru : „Singurul martor" de A. și B. Tur- In distribuție: Dina Cocea, Amza Pellea, Valeria Ga­­gealov, Virgil Ogășanu, Violeta Andrei, Emmerich Schaffer, E­­lena Albu, Mi*ea Alexandru, Al­fred Demetriu, Dimitrie Dunea, Alexandru Mihailopol, Gheorghe Pufulete, Ioana Ciomir­an, Ga­briela Ursan, Qana Moldovan, Popa Pavalache. 22.10 24 de ore. Contraste in lumea capitalului. 22.30 Gala maeștrilor < Nicolae Secăreanu 1 I­n«L«14 ■ • ■ vi** îmbunătățirea calității (Urmare din pag. I­­ dicații bazate pe o apreciere lucidă a situației, a posibilităților insufi­cient folosite, suntem­ datori să fi­nalizam cu exigență rezultatele ac­tivității pe acest tărîm, să punem în evidență rezervele, să activizăm comisiile muncitorești pentru con­trolul calității produselor ca ele să pună în valoare, în mult mai mare măsură, experiența înaintată, talen­tul și inițiativa celor mai buni muncitori. — Ce direcții prioritare con­siderați că trebuie să stea­­» centrul atenției ! — Socot­in primul rând că ar tre­bui accelerată asimilarea produse­lor noi de către întreprinderile constructoare, de­ mașini. Se semna­lează in acest sens imirzien ne­justificate la unele produse, deca­laje între realizarea seriei zero și producția propriu-zisă, insuficienta grijă pentru calificarea personalu­lui in cazul introducerii in fabrica­ție a unor noi produse. Mașina de găurit tip M­G. 3, cerută insistent, de industrie, a fost lansată în pro­ducție cu două luni intîrziere de uzina Electromotor, ramlnerile in urmă la F.A.E.M. sunt determinate și de lipsurile in pregătirea fabri­cației .. Stă la indemîna fiecărei condu­ceri de întreprindere să depășească stările de fapt prin organiza­rea mai riguroasă a muncii in ser­viciile de concepție,, elaborarea u­­nor procese tehnologice bine gindi­­te, care să­­ tină cont de cuceririle tehnicii celei mai noi, grija deose­bită pentru perfecționarea califică­rii etc.­­ In industria timișeană o pondere deosebită o are pro­ducția bunurilor de larg con­sum. Ce măsuri socotiți că ar trebui luate pentru ridicarea activității in acest sector? — Sunt destule posibilități jorificate și in acest domeniu. Ceva- Un aspect negativ il constituie faptul că deși unitățile industriei ușoare, alimentare Își realizează planul de asimilare, in rețeaua comercială ajung incă puține produse noi și moderne, întreprinderile noastre, dar și organizațiile comerciale, son­dează in mică măsură opinia și ce­rințele cumpărătorilor ca să poată determina, cu mai multă precizie, structura producției pentru piață. Reînnoirea producției, necesitatea obiectivă cerută de însuși progre­sul societății, se va ridica la cotele maxime în măsura in care va fi întărită activitatea de concepție, de organizare a producției și a muncii. — Desigur, pe­­ngă activita­tea de concepție, și execuția produselor trebuie să fie ire­proșabilă. . — Realizările pe acest tărîm sînt fără îndoială semnificative. Multe colective de pot m­îndri cu crește­rea ponderii produselor de calita­tea 1, cu inițiative luate pentru conferi mărcii fabricii o înaltă va­­­lență. Multe Întreprinderi au va­lorificat cu succes roadele căută­rilor întreprinse de către institute­­le de cercetări vizînd elaborarea a noi produse. Înlocuirea unor mate­rii prime deficitare, perfecționarea tehnologiei Accentul pus de conducerea de partid pe îmbunătățirea calității produselor — ce se va materializa intr-un viitor apropiat In obligati­­vitatea unităților producătoare de a elibera certificate de garanție, de calitate, cu angajarea răspunderii patrimoniale a unităților producă­toare — ne îndeamnă să privim re­zultatele, în general bune, printr-o prismă critică, să luăm măsuri ho­­tărâte pentru eliminarea unor nea­junsuri ce mai persistă pe alocuri. Este vorba, între altele, de reduce­rea procentajului de rebuturi, de­terminată de introducerea in fa­bricație a unor materii prime și materiale necorespunzătoare, de nerespectarea strictă a disciplinei tehnologice. — Toate acestea presupun întărirea muncii compartimen­telor de control tehnic al cali­tății. . — ... și bineînțeles a­ consiliilor muncitorești și a comisiilor special create în acest scop, care, să recu­noaștem deschis, sunt încă în „fază de organizare“ in multe unități. Ori, nu destule întreprinderi persis­tă încă probleme„ tehnice nesoluțio­nate pînă la capăt, se admit negli­jențe in execuția unor produse care după aceea trebuie remediate cu cheltuieli nu o dată mari. Con­ducerile întreprinderilor, comisiile de control muncitoresc al calității au o mare răspundere la angrena­rea cadrelor de specialiști in activi­tatea de îmbunătățire și moderniza­­­re a tehnologiilor, in îmbunătățirea documentațiilor tehnice de execu­ție, în asigurarea funcționării ire­proșabile a mașinilor și utilajelor etc. Calitatea produselor e o noțiu­ne complexă care trebuie să an­treneze grijă, atenție, responsabili­tate de la recepționarea materiilor pînă la comportarea produsului la beneficiari. Sarcinile de ordin teh­nic se îmbină aici cu cele de pre­gătire,a cadrelor, cu altele de or­din social privind mai ales ajuto­rarea muncitorilor cu o slabă cali­ficare, ridicarea nivelului întrecerii socialiste. Forme ale maselor la conducerea participării Întrecerii, cum sunt autocontrolul prin atestat, vor putea juca în continuare un rol deosebit cu condiția stimulării eforturilor, a cointeresării materia­le a salariaților. Cu o exigență sporită vor trebui să lucreze compartimentele de con­trolul calității, să semnaleze la timp dar să și prevină asemenea fenomene ca goana după cantitate, munca neritmică, „rabaturile" ce se admit incă la­­ unele operații sau faze de lucru. Analizele in curs de desfășurare in unitățile economice vor trebui să constituie un prilej de pe­rfecționare a muncii, de va­lorificare a rezervelor existente. Subliniem și de această dată că răspunderea principală 11 revine di­­­­rectorului unității economice printr-o informare bine pusă­ care 1 ® punct, prin sondaje și urmărirea neajunsurilor tipice este diter să exercite un control permanent asu­pra calității. Ajutoare prețioase, verificate in muncă ii stau alături­i organele C.T.C., comisiile de con­trolul calității, șefii de secții, masa largă a muncitorilor Cetățenii din Zona Circumvalațiunii II Timișoara lucrează la amena­jarea și buna întreținere a spațiilor verzi. Un exemplu care poate fi urmat și de locuitorii din alte cartiere. (Foto: NICU MARICA) (Urmare din pag. 1) la întreținerea culturilor și comitete­le comunale de Partid Belint, Găr­­piniș, Ceneî, Uivai Topolovățu Ma­re și altele Cele mai multe unități agricole de pe raza de activitate a acestor localitali au încheiat prașt­ia­l, mecanic și manual, pe suprafa­ța ocupată cu sfeclă de zahăr și po­rumb, alăturindu­se astfel pericolul de îmburuienare a culturilor. Este demn de evidentiat că in sprijinul antrenării tuturor­­ artelor posibile, la lucru au fost si sunt folosite cele mai eficace forme și metode ale muncii de Partid De la adunările or­ganizațiilor de partid birourilor organizațiilor și ședințele de bază, consacrate acestui imperativ, la a­­nalizele concrete, operative, tinute, seara, cu factorii responsabili, gama metodelor de atenționare și mobili­zare este completată cu discuții ale agitatorilor, tinute, dimineața, in drum spre tarlale, in pauzele pen­­tru masă, seara, la întoarcerea de la cimp, in sat. „Este o bătălie care trebuie cîștigată", „cîm­pul ne soli­cită pe toti", „nu poți ramine indife­rent cînd e vorba de soarta produc­ției agricole" sînt e­xpresii, îndem­nuri­ care vin­ adesea în discuție, declanșează efr­gii uman­e, conduc la o pasionat­ă întrecere a lucrăto­rilor de pe ogoare. Pe inginerul Traian Dascălu­­­eful fermei nr. 4 a Intre­prinderii agri­cole de stat din Liebling, l-am găsit la cimp, acolo unde se află, de di­mineață pînă seara, cum ne spuneau tovarășii din conducerea întreprin­derii. O întrebăm cum acționează în calitate de conducător al fermei, dar și ca agitator ? — Am înțeles că e necesar să mă aflu permanent intre oameni. Mă interesează, in mod deosebit calitatea lucrărilor, respec­tarea densității, fo­losirea din plin forței umane și me­­­canice, evitarea de­plasărilor fără rost a tractoarelor și a oamenilor. Seara, uneori și la par­­cursul zilei, eviden­țiez pe acei ce se remarcă în muncă, îndemn pe cei cu rezultate mai slabe in producție să nu rămînă în urma co­legilor Ion Dintre tractoriștii care s-au remarcat in mod deosebit la întreti­­­­nere, aș aminti pe Constantin Galban, Luca Virgil,­­A­­dam Loci și Marin Stoian. Ultimul din­tre ei, deși tînăr, lu­crează cu mult spor, caută să se întreacă cu cei mai ex­perimentați mecanizatori.. Dezideratul „Cu toate forțele întreținerea culturilor" ii găsim pre­sa zent și in edițiile gazetelor de pe­rete și satirice. La cooperativa agri­colă de producție din Chec­ea, de pildă, caricatura care înfățișează pe unii cooperatori lucnnd la cimp, iar pe alții stînd la umbră, dormind sau ln compania unei sticle, este în­soțită de mai multe nume de oa­meni care nu vin la lucru. Dintre ei amintim pe Ilie Lungu, Aurora Mi­­țotă, Aurica Solozan și alții. Tova­rășul Vasile Rotari, secretarul comi­tetului de partid din cooperativă, ne mărturisea intenția de a afișa, zilnic, la gazeta de perete și la cea satirică, numele cooperatorilor care nu vin la timp sau execută lucrări de slabă calitate Este o­ intenție lăudabilă care trebuie materializată operativ. O poziție­ combativă la adresa trindăviei am găsit și la gazeta sa­tirică din comuna Foeni, între alte­le, satira este îndreptată aici spre tinerii care duc o viață parazitară. Astfel, la actuala ediție, lui I. Mol­dovan și Dorel L. Părtan colectivul de redacție le-a dedicat următoarele versuri: „Frați de păhărel / lancu si Dorel I Au un obicei: / Umblă cu ciupeala / In amiaza mare / în sat s-a aflat / Că li s-a-nfundat / S-a dus „prietenia* ! Dar și ome-«ta*. Ar fi de dorit ca peste tot, astfel de atitudini retrograde să pri­mească riposta cuvenită a opiniei publice,. Profitând de faptul că îngrijitorii mulgători de la cooperativa agrico­lă din Cenei au mers in orele lor libere la timp pentru a da o mină de ajutor la întreținerea culturilor, câțiva cetățeni certați cu legea, au dat lovitura la furaje. Cooperatorii cinstiri, care știu să prețuiască ave­rea comună, nu i-au lăsat însă pe făptași să-și facă de cap. Așa au a­­juns să fie sancționați și caricaturi­zați la gazeta satirică Dumitru Con­stantin, Vasile Botnar și Gheorghe Malacca, pentru încercarea de a sus­trage din hrana animalelor coopera­tivei. Atitudini și atitudini. Evidențiind ceea ce e pozitiv, de natură să mo­bilizeze oamenii la lucru, la crește­rea producției agricole, apărarea și lărgirea averii obștești, amintim că este datoria organelor și organiza­țiilor de partid, a tuturor cetățeni­lor, de a nu admite trîndăvia, de­lăsarea, ciupeală, sau alte tendințe străine eticii și echității socialiste. Știind că de felul în care sînt între­ținute culturile, de pregătirea temei­nică a campaniei pentru, seceriș care bate la ușă, depinde pîinea poporu­lui, este necesar ca munca de par­tid să răspundă, cerințe­i operativ, feste tot, acestor cu putere de convingere, de mobilizare. FORȚA muncii educative (Caricatură apărută la gazeta satirici din cooperativa agricolă de producție ( Checea). Unii dau zor cu prășitul . Alții cu rachiul și dormitul 1 DRAPELUL ROȘU S.822 contraste cotidiene IN GARA Sâmbăta după-amiază am fost oaspetele Stației C.F.R. Timișoa­ra Nord, timp de aproape o oră. Ca să constați unele neajunsuri — pentru remedierea cărora nu se cer eforturi­ mari ci interes și o deosebită grijă pentru pa­sager — nu este nevoie să fii, neapărat, gazetar. Oricare alt cetățean poa­e împrumuta car­netul de însemnări și stiloul notînd niște lucruri vizibile care nu pot face, insă, casă bună cu principala „poartă" de intrare în Orașul nostru. Nimic nou: 30' intîrziere La ora 15,49 trenul accelerat nr. 131 venind din direcția Bu­curești trebuia să sosească „la­ linia 2". Au trecut vreo zece mi­nute și locomotiva pe care o bă­nuim in capul garniturii nu dă nici un semn de viată. Nu ne facem griji spunindu-ne că are o justificată (sau „ne“) intîrziere. Ca să ne convingem, vrem să con­sultăm biroul de informații. Aici, insă, s-a­ format un „find" atb de mare incit ne va fi imposibil să obținem informația dorită.­­ Va sosi trenul înaintea ei ! Ne­fiind singurii care ne interesăm de „131“ sugerăm o soluție simplă, necostisitoare, pe o tablă, cu cretă, se poate scrie cuvenitul a­­nunț de intîrziere! Ce fac difuzoarele? Ni s-ar putea reproșa că anun­țul prisosește, devreme ce există o stafie de amplificare și cuve­nitele ei megafoane instalate pe peron, dar inexistente în holul mare, restaurant, pe coridoare. Ele funcționează, intr-adevăr, dar cum ? Spre convingerea noas­tră ne apropiem de o „pîlnie" a­­gățată in colpl exterior al aco­perișului peronului. Din cînd în cînd o voce anunță: „Trenul cursă de persoane"... etc... Vo­lumul e așa de mic incit (i-ar fi necesar un alt aparat de ampli­ficare ca să poți înțelege ceea ce te interesează. Asta ca să nu mai vorbim despre absența, din tex­tul succintelor comunicate, a u­­nor cuvinte pe care călătorii ar vrea să le audă. O facem noi: „vă dorim călătorie plăcută". Ceva despre curățenie... La prima vedere s-ar putea crede că intr-un a­­semenea lac, în care curația zilnică este maximă, ci­­ar fi aproape imposibil sa menții o Curățenie perfectă. Circumstanțe atenuante se pot găsi, dar nu vrem să insistăm atit de mult asupra vinovăției celor chemați să gospodărească „poarta" de in­trare in oraș, cit mai ales asupra unui alt fapt. Cine este, în fond, principalul vinovat ? Am urmărit Spatiile abia măturate. După nu­mai citeva minute locurile pe unde a trecut mătura erau acope­rite cu tot felul de hirtii, mu­curi de țigări, resturi de mînca­­re etc. Cine le aruncase ! In nici un caz cei care măturaseră, ci o parte din călătorii care vor o cu­rățenie perfectă in gară. Călăto­rul are, se înțelege, aceeași înda­torire civică: să respecte curățe­nia orașului! In cele din urmă de ce nu se aplică mai ferm, Hntă­­rirea nr. 3 a Consiliului popular municipal î ...și despre speculanți Este aproape imposibil ca in­tr-un loc atit de aglomerat să reti-l întîlnești pe amatorul de ciupeală. Dacă îi pari circums­pect nu te invită. Tace, te pri­vește cu o mare curiozitate, nu te invită să cumperi pungi „din pachet" cu 50 bani bucata. Poate mai mult decit in alte zile, sîm­­băta vin prin gară adunînd in jurul lor „roiuri“ de curioși și mai putini cumpărători. Oferă spre vinxare, pungi din material plastic, Portmonee cu imagini in­decente, ilustrate, lănțișoare, i­­nele și altele. „De un asemenea comerț necivilizat, Timișoara nu are nevoie / Să i se pună capăt neînfiiziat! Preveniți accidentele! Legătura dintre holul mare și peroanele stafiei se face — după cum se știe — printr-un pasaj „la sol", care traversează liniile pa­ralele. Din momentul în care, pe aici, trebuie sa treacă o garni­tură (și trec des !) se naște pe­ricolul unui accident. Din păcate, unele au și avut loc. Cu toate in­sistențele ceferiștilor, „feriți li­nia 2 peron", unii călători indis­­ciplinați sau grăbiți (pe unii i-a costat scump!) se încumetă să traverseze linia chiar dacă loco­motiva îi șuieră „în ureche". Vi­na le este evidentă, dar avem o sugestie de, să zicem, citeva... sute de lei. Confecționarea unor bariere, sau porti mobile cu aju­torul cărora să fie oprita trece­rea pietonilor prin pasajul cu pricina închise și deschise timp ele pot preveni unele acci­da­dente chiar și tragice. .. .După o intîrziere de aproa­pe 30 de minute acceleratul 131 sosește in s­atie. .. In numele călătorului : NICOLAE PIRVU

Next