Drapelul Roşu, mai 1973 (Anul 29, nr. 8798-8824)
1973-05-29 / nr. 8822
• 2 • Cortină la festivalul ..Timișoara muzicală- S-a încheiat Festivalul .,Timișoara muzicală“, prestigioasă manifestare cultural-artistică, organizată sub auspiciile Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Timiș. Finalul celor două săptămâni de concerte și spectacole oferite de Filarmonica de stat „Banatul“ și Opera de stat l-a constituit reprezentația, de duminică seara, cu opera Carmen. Trăsătura definitorie a manifestărilor a fost dată de strădania organizatorilor de a pune în valoare creația românească contemporană, precum și bogatul tezaur al valorilor muzicale din patrimoniul universal. In acest fel, contribuția celor două instituții artistice timișorene la dezvoltarea dragostei pentru frumos, a respectului față de valorile artistice naționale și universale, s-a subscris nobilei misiuni care le revine in educarea socialistă a oamenilor muncii din județul nostru. Calitatea artistică a concertelor și spectacolelor a cunoscut un nivel mult sporit prin prezențele prestigioase pe podiumul Filarmonicii sau pe scena lirică — personalități de muzicieni și formații din țară și de peste hotare care s-au impus prin arta lor interpretativă pe plan mondial. Astfel, putem spune că iubitorii artei muzicale au avut prilejul să guste, pe parcursul celei de-a XII-a ediții a Festivalului „Timișoara muzicală“, adevărate momente de înaântare artistică Aplauzele care s-au stins de curind în sălile de concert și spectacole au răsplătit pe merit o prestigioasă manifestare, intrată în tradiția orașului de pe Bega. Un memorabil spectacol „Carmen" in rolul titular Elena Cernei, artistă emerită De la nuvela lui Prosper Mérimée, la opera cu același nume a lui Charles Bizet, Carmen, ca tipologie feminină, suferă unele mutații, care o fac să depășească condiția impusă de primul ei creator. Accepțiunea umană a unei Carmensimbol cheamă în mintea noastră acel prototip al femeii spaniole, pasionată și minoră, numită tpopular maja. Imortalizată de Goya pe celebrele sale prize Metamorfoza aceasta are o singură explicație : muzica celui de al doilea făuritor. După mai multe peregrinări creatoare, Bizet are revelația sudului, cu aceleași consecințari, și hazul ........................ altor mari creatori. Sulta .„Arleziana“, prin tematică și imagine sonoră, este o veritabilă repetiție la Carmen. (De mmmmmmmmmmmm altfel, ascultăm din această fermecătoare muzică in baletul actului IV). Contactul cu elementul muzical provensal, atit de înrudit cu cel parțial, înseamnă pentru Bizet o modificare structurală, care admv artei ,are o irezistibilă putere de convingere. Melodia capătă ardență armoniile devin subtile, orchestra ia aspectul unei paiete de culori vii — totul de un gust artistic ireiroșabil, încă un pas și compozitorul capt să creeze capodopera vieții sale. La 3 martie 1875 avea loc, la Opera comică din Paris, premiera și eșecul operei „Carmen"; exact patru luni mai tîrziu, Bizet murea in amărăciune, neimplinind vtrsta de 37 de ani Cumplita nedreptate făcută creatorului a fost răzbunată de insăși opera sa care atinge, in curând, o sută de ani pe scenele lumii Dintre muzicieni, cerut spontan acela care s-a lăsat cude muzica operei „Carmen” devenind imediat după cădere, un profet al timpului ei . — a fost Ceaikovski El căuta, adesea, refugiu in muzica lui Bizet, fugind de propria-i auri sonoră : „Nu pot citiii scena finală fără să fiu emoționat până la lacrimi. Sunt convins că peste vreo zece ani „Carmen" va fi cea mai populară operă din lume" Prezența Elene Cernei in rolul titular al spectacolului timișorean de duminică seara a atras un public numeros și entuziast, pe deplin răsplătit in speranțele sale. Intr-adevăr, această mare artistă, Intruchipind o Carmen cuceritoare, a demonstrat întreaga sa artă interpretativă, la cel mai înalt jocul și vocea Elenei Cernei nivel, se desfășoară natural, fără urmă de crispare, derutind .........an min......... o bogăție de nuanțe, care nu exclude duioșia și ingenuitatea. Felul cum știe să renunțe, uneori, la chipul de femeie fatală, umbrele sau înseninările ce-i întunecă sau luminează figura, revelează în perfecțiunea lor, ipoStaze noi pentru Carmen. Elena Cernei cittă cu maximă economie, rezervîndu-și, în permanență, disponibilități vocale, pe care le revarsă în sală, la momentul potrivit, cu o dicțiune rar intilnită. De aceea, Habanera, Seguidilla, aria din actul III și finalul operei capătă culori neobișnuite in exprimarea frumoasei artiste. Tenorul Nicolae Stant in Don Jose, transmite personajului său un fond uman convingător, mai ales din momentul cândi devine celălalt Jose, al iubirii oarbe pentru Carmen. Arta florii ți transfigurarea din final sunt momente de o vie emoție în vocea și expresia tînărului cîntăreț, dovedind afinitate pentru acest rol dificil. îuiia Mare, cu vocea-i puternică și bine timbrată a cîntat un Escamilio dezinvolt, cu aplauze bine meritate la faimoasa arie a toreadorului. Soprana Marieta Grebinișan, artistă emerită, dat vnață Micaelei, subliniind, cu vocea sa, zbuciumul sufletesc al inocentului personal în roluri și-au adus aportul , celelalte Elena Crivăț, Monica Stoian, Vasile Tcaciuc, Tomiță Popescu, Al- Serae. Corpul de bast, în plenitudinea sa, a susținut, cu vervă, dansul spaniol, evidențiind remarcabilul talent al soliștilor Maria Bardizan, Rodica Murgu, Fr. Valkay. Corul a impresionat prin sonoritate amplă și execuție îngrijită — incă o ocazie de a sublinia meritele maestrului de cor Eduard Weiser. Orchestra are, în această operă, o particularitate timbrală deosebită, ceea ce pune în valoare o serie de instrumentiști ca primul flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, harpă. Cornelia Voina posedă calitățile unui adevărat maestru de operă, imprimînd propria-i siguranță ansamblului dv.,ci și instrumente, pe care l-a condus la succes. Acest „Carmen" va rămâne multă vreme un spectacol memorabil. OVIDIU MANOLE Ultimul concert simfonic din cadrul Festivalului „Timișoara muzicală" a fost dirijat de Robert Hannel, personalitate marcantă a vieții muzicale din R.D. Germană, a cărui carieră a cunoscut o permanentă ascensiune Dirijorul a înscris, in agenda sa de lucru, o prodigioasă colaborare cu Opera comică din Berlin, Teatrul din Cottbus, Filarmonica din Dresda și cu alte instituții muzicale din țara sa Din 1911S. Robert Hannel era prim-dirijor al Orchestrei mari de la Radio Berlin și conducător muscal al concertelor „Berolina". oaspete al țării noastre, in cadrul „Zilelor muzicii din R.D. Germană“ Robert Hannel a fost prezent și la festivalul timișorean, dovedindu-se nu numai un talentat și înzestrat dirijor, dar și un excelent interlocutor, — Maestre Robert Hannel, ați dirijat ultimul simfonic din cadrul festivalului „Timișoara muzicală" întrucît ați stat cîteva zile în „orașul florilor", cum îl numim noi, timișorenii, ați avut prilejul să urmăriți și alte manifestări muzicale din cadrul festivalului. Ce impresii ne puteți împărtăși ? — Intr-adevăr, sunt, de câteva zile aici, la Timișoara și, fără să exagerez, am o impresie extraordinară despre spectacolele muzicale la care am fost prezent. Sunt spectacole de o uimitoare varietate : concerte simfonice sau de muzică de carnet concerte corale, spectacole de operă. In acest oraș, din cile am putut să-mi dau seama se desfășoară o viață muzicală exemplară. Doresc că și celelalte festivaluri timișorene, care vor avea loc în anii următori, să se bucure de același succes, că prezenta ediție a „Timișoarei muzicale". — Concertul simfonic extraordinar dirijat de dv. face parte dintre manifestările prilejuite de „Zilele muzicii din R.D. Germană". Ce loc ocupă ele în cadrul schimburilor cultural-artistice dintre țara noastră și țara dv. ? — Cred că aceste manifestări constituie un schimb de experiență musical foarte rodnic, aici pentru noi, cit si pentru 4v„ un prilej de cunoaștere reciprocă, a muzicii celor doua popoare. Noi, cei din R. D. Germană, cunoaștem foarte multă muzică românească, cunoaștem literatura muzicală românească clasică, rapsodiile lui Enescu, de asemenea muzica de cameră. In ultima vreme am făcut cunoștință cu muzica românească modernă. In ce ne privește, ne bucurăm că vă putem prezenta unele lucrări ale tinerilor noștri compozitori și că putem publicului român sau afla reacțiile de muzica noastră.— Sînteți la primul contact cu Orchestra Filarmonicii din Timișoara. Cum puteți caracteriza colaborarea cu această formație ? — Pentru un dirijor este intotdeauna un fapt îmbucurător și interesant să cunoască o nouă orchestră. In cazul meu, istoria se repetă, aici, la Timișoara, am. Cunoscut, în adevâratul înțeles al cuvântului, o orchestră bună. Componenții săi îndrăgostiți de muzici și, ceea sunt ce m-a impresionat în mod deosebit, sunt receptivi la muzica modernă. Cu toate că timpul a fost scurt, i-am cunoscut bine profesională, ci nu numai pe linie și ca oameni, in orașul dv. legind multe prietenii. Sînteți pentru prima oară la pupitrul Filarmonicii „Banatul, dar nu dirijați pentru prima oară o orchestă simfonică din țara noastră— Inara dv. am mai fost in urmă cu cUiva ani, prin 196S, find am dirijat orchestă radio. De asemenea, în urmă cu mai bine de o săptămînă, m-am aflat la pupitrul orchestrei Pharmonicii din Iași, tot in cadrul schimburilor prilejuite „Zilele muzicii din R.D. Germană de Ia ambele ocazii am lucrat cu două orchestre foarte bune și impresiile mele sunt deosebit de favorabile. — Mi-ați vorbit, in cuvinte alese, despre colaborarea dv. cu instituțiile muzicale din Româ Brav vă dovediți un profund cunoscător al muzicii noastre. Toate acestea mă fac să cred că veți reveni, cu plăcere în țara noastră— Sper din toată inima să revin intruzit, după cum v-am mai spus cunosc viata muzicală din tara dv. și orchestrele cu care am colaborat mi-au lăsat o impresie deosebită. In plus, doresc sa contribui si, eu la schimburile culturale dintre Republica Socialistă România și R. D. Germană. Interviu consemnat de MARIA MARGIVEANU, WALDEMAR KÜHN CRONICĂ DE SPECTACOL O viață muzicală exemplară"... Interviu cu dirijorul Robert Hanne (R.D.G-) e scene și ecrane MARȚI, 29 MAI £ 3 Teatrul Național TURNEUL TEATRULUI „INSIEME" MODENA (ITALIA), cu piesa AMANTUL MILITAR O Teatrul german de (20)S stat . A DISPĂRUT CAROLINA (19,30). CINEMATOGRAFE .3 Modern: FATA CARE VINDE FLORI (8, 11.30. 17,15. 20, grădină 21). EDIȚIE SPECIALA. UN OM PENTRU OAMENI, OMAGIUL TARII. TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU. □ Arta : ELIBERAREA III (9, 11.15. 14. 18 30 1». 21.15). STEAUA DE TINICHEA (grădină ora 21) : Q Parc : ADIO. ARME (10, 14. 17). ASTA-NEAHA DANSAM IN FAMILIE (grădină 20) : O Studio : AM INCALCAT LEGEA (9, 11. 111. 18. 20)a Melodia SECERA VIN rUL SĂLBATIC (9, U. 15, 17. 9. 21): I—I Victoria • PASAREA LIBERA (10) BAMBI (14. 16, 18. 20) : I—I MUncitoresc — Fratella : EVADARE IN TĂCERE (16) MAYEIRI ING (18) I—I Strau" DIRECTORUL roșie — Mehala (14) TREI DIN VIRGINIA (17. 19)1 i.rc.pl 23 August • CASA OFLIN CALEA FERATA A IT.L. CASA DE SUB ARBORI. KJP HI '71 AȘ Q DINAmO BĂRBATUL CARE A VENIT DUPĂ BUNICA SIMHOI IA CP FLAcăra : FUGA E SANAIOASA. ÎN NImI ASH MARE O ArtA • AI TREU EA NKTA a Pare O AFACERE Televiziune MARȚI, 29 MAI 9,00 Teleșcoală Biologie , Fiziologia excreției, Matematică (clasa a VIII a) • Probleme recapitulative. Limba română (clasa a VIII-a): „Compoziția" — modalități de realizare. 10,00 Țelex. 10,05 Publicitate. 10,10 Avanpremieră. 10,15 Teleenciclopedia. 10,55 Tele cinemateca pentru tineret, „Strălucește steaua mea". 12,20 Pe-un picior de plai. 12,45 52 de inițiative in 52 de săptămâni. 13,00 Telejurnal- 17,30 Curs de limba rusă- Secția a 53-a. 18,00 Telex. 18,05 Publicitate. 18,10 Steaua polară 18,40 Universitatea TV. Istoria civilizațiilor. Dicționar politic : UNICEF, știință . Plasma in industria modernă. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal Cincinalul înainte de termen 1973 — an houtăritor. 20,00 Cintecul sâptămînii: „Primul loc de pe pămint". 30,05 Reflector. 20,20 Seară de teatru : „Singurul martor" de A. și B. Tur- In distribuție: Dina Cocea, Amza Pellea, Valeria Gagealov, Virgil Ogășanu, Violeta Andrei, Emmerich Schaffer, Elena Albu, Mi*ea Alexandru, Alfred Demetriu, Dimitrie Dunea, Alexandru Mihailopol, Gheorghe Pufulete, Ioana Ciomiran, Gabriela Ursan, Qana Moldovan, Popa Pavalache. 22.10 24 de ore. Contraste in lumea capitalului. 22.30 Gala maeștrilor < Nicolae Secăreanu 1 In«L«14 ■ • ■ vi** îmbunătățirea calității (Urmare din pag. I dicații bazate pe o apreciere lucidă a situației, a posibilităților insuficient folosite, suntem datori să finalizam cu exigență rezultatele activității pe acest tărîm, să punem în evidență rezervele, să activizăm comisiile muncitorești pentru controlul calității produselor ca ele să pună în valoare, în mult mai mare măsură, experiența înaintată, talentul și inițiativa celor mai buni muncitori. — Ce direcții prioritare considerați că trebuie să stea» centrul atenției ! — Socotin primul rând că ar trebui accelerată asimilarea produselor noi de către întreprinderile constructoare, de mașini. Se semnalează in acest sens imirzien nejustificate la unele produse, decalaje între realizarea seriei zero și producția propriu-zisă, insuficienta grijă pentru calificarea personalului in cazul introducerii in fabricație a unor noi produse. Mașina de găurit tip MG. 3, cerută insistent, de industrie, a fost lansată în producție cu două luni intîrziere de uzina Electromotor, ramlnerile in urmă la F.A.E.M. sunt determinate și de lipsurile in pregătirea fabricației .. Stă la indemîna fiecărei conduceri de întreprindere să depășească stările de fapt prin organizarea mai riguroasă a muncii in serviciile de concepție,, elaborarea unor procese tehnologice bine gindite, care să tină cont de cuceririle tehnicii celei mai noi, grija deosebită pentru perfecționarea calificării etc. In industria timișeană o pondere deosebită o are producția bunurilor de larg consum. Ce măsuri socotiți că ar trebui luate pentru ridicarea activității in acest sector? — Sunt destule posibilități jorificate și in acest domeniu. Ceva- Un aspect negativ il constituie faptul că deși unitățile industriei ușoare, alimentare Își realizează planul de asimilare, in rețeaua comercială ajung incă puține produse noi și moderne, întreprinderile noastre, dar și organizațiile comerciale, sondează in mică măsură opinia și cerințele cumpărătorilor ca să poată determina, cu mai multă precizie, structura producției pentru piață. Reînnoirea producției, necesitatea obiectivă cerută de însuși progresul societății, se va ridica la cotele maxime în măsura in care va fi întărită activitatea de concepție, de organizare a producției și a muncii. — Desigur, pengă activitatea de concepție, și execuția produselor trebuie să fie ireproșabilă. . — Realizările pe acest tărîm sînt fără îndoială semnificative. Multe colective de pot mîndri cu creșterea ponderii produselor de calitatea 1, cu inițiative luate pentru conferi mărcii fabricii o înaltă valență. Multe Întreprinderi au valorificat cu succes roadele căutărilor întreprinse de către institutele de cercetări vizînd elaborarea a noi produse. Înlocuirea unor materii prime deficitare, perfecționarea tehnologiei Accentul pus de conducerea de partid pe îmbunătățirea calității produselor — ce se va materializa intr-un viitor apropiat In obligativitatea unităților producătoare de a elibera certificate de garanție, de calitate, cu angajarea răspunderii patrimoniale a unităților producătoare — ne îndeamnă să privim rezultatele, în general bune, printr-o prismă critică, să luăm măsuri hotărâte pentru eliminarea unor neajunsuri ce mai persistă pe alocuri. Este vorba, între altele, de reducerea procentajului de rebuturi, determinată de introducerea in fabricație a unor materii prime și materiale necorespunzătoare, de nerespectarea strictă a disciplinei tehnologice. — Toate acestea presupun întărirea muncii compartimentelor de control tehnic al calității. . — ... și bineînțeles a consiliilor muncitorești și a comisiilor special create în acest scop, care, să recunoaștem deschis, sunt încă în „fază de organizare“ in multe unități. Ori, nu destule întreprinderi persistă încă probleme„ tehnice nesoluționate pînă la capăt, se admit neglijențe in execuția unor produse care după aceea trebuie remediate cu cheltuieli nu o dată mari. Conducerile întreprinderilor, comisiile de control muncitoresc al calității au o mare răspundere la angrenarea cadrelor de specialiști in activitatea de îmbunătățire și modernizare a tehnologiilor, in îmbunătățirea documentațiilor tehnice de execuție, în asigurarea funcționării ireproșabile a mașinilor și utilajelor etc. Calitatea produselor e o noțiune complexă care trebuie să antreneze grijă, atenție, responsabilitate de la recepționarea materiilor pînă la comportarea produsului la beneficiari. Sarcinile de ordin tehnic se îmbină aici cu cele de pregătire,a cadrelor, cu altele de ordin social privind mai ales ajutorarea muncitorilor cu o slabă calificare, ridicarea nivelului întrecerii socialiste. Forme ale maselor la conducerea participării Întrecerii, cum sunt autocontrolul prin atestat, vor putea juca în continuare un rol deosebit cu condiția stimulării eforturilor, a cointeresării materiale a salariaților. Cu o exigență sporită vor trebui să lucreze compartimentele de controlul calității, să semnaleze la timp dar să și prevină asemenea fenomene ca goana după cantitate, munca neritmică, „rabaturile" ce se admit incă la unele operații sau faze de lucru. Analizele in curs de desfășurare in unitățile economice vor trebui să constituie un prilej de perfecționare a muncii, de valorificare a rezervelor existente. Subliniem și de această dată că răspunderea principală 11 revine directorului unității economice printr-o informare bine pusă care 1 ® punct, prin sondaje și urmărirea neajunsurilor tipice este diter să exercite un control permanent asupra calității. Ajutoare prețioase, verificate in muncă ii stau alăturii organele C.T.C., comisiile de controlul calității, șefii de secții, masa largă a muncitorilor Cetățenii din Zona Circumvalațiunii II Timișoara lucrează la amenajarea și buna întreținere a spațiilor verzi. Un exemplu care poate fi urmat și de locuitorii din alte cartiere. (Foto: NICU MARICA) (Urmare din pag. 1) la întreținerea culturilor și comitetele comunale de Partid Belint, Gărpiniș, Ceneî, Uivai Topolovățu Mare și altele Cele mai multe unități agricole de pe raza de activitate a acestor localitali au încheiat praștial, mecanic și manual, pe suprafața ocupată cu sfeclă de zahăr și porumb, alăturinduse astfel pericolul de îmburuienare a culturilor. Este demn de evidentiat că in sprijinul antrenării tuturor artelor posibile, la lucru au fost si sunt folosite cele mai eficace forme și metode ale muncii de Partid De la adunările organizațiilor de partid birourilor organizațiilor și ședințele de bază, consacrate acestui imperativ, la analizele concrete, operative, tinute, seara, cu factorii responsabili, gama metodelor de atenționare și mobilizare este completată cu discuții ale agitatorilor, tinute, dimineața, in drum spre tarlale, in pauzele pentru masă, seara, la întoarcerea de la cimp, in sat. „Este o bătălie care trebuie cîștigată", „cîmpul ne solicită pe toti", „nu poți ramine indiferent cînd e vorba de soarta producției agricole" sînt expresii, îndemnuri care vin adesea în discuție, declanșează efrgii umane, conduc la o pasionată întrecere a lucrătorilor de pe ogoare. Pe inginerul Traian Dascălueful fermei nr. 4 a Intreprinderii agricole de stat din Liebling, l-am găsit la cimp, acolo unde se află, de dimineață pînă seara, cum ne spuneau tovarășii din conducerea întreprinderii. O întrebăm cum acționează în calitate de conducător al fermei, dar și ca agitator ? — Am înțeles că e necesar să mă aflu permanent intre oameni. Mă interesează, in mod deosebit calitatea lucrărilor, respectarea densității, folosirea din plin forței umane și mecanice, evitarea deplasărilor fără rost a tractoarelor și a oamenilor. Seara, uneori și la parcursul zilei, evidențiez pe acei ce se remarcă în muncă, îndemn pe cei cu rezultate mai slabe in producție să nu rămînă în urma colegilor Ion Dintre tractoriștii care s-au remarcat in mod deosebit la întretinere, aș aminti pe Constantin Galban, Luca Virgil,Adam Loci și Marin Stoian. Ultimul dintre ei, deși tînăr, lucrează cu mult spor, caută să se întreacă cu cei mai experimentați mecanizatori.. Dezideratul „Cu toate forțele întreținerea culturilor" ii găsim presa zent și in edițiile gazetelor de perete și satirice. La cooperativa agricolă de producție din Checea, de pildă, caricatura care înfățișează pe unii cooperatori lucnnd la cimp, iar pe alții stînd la umbră, dormind sau ln compania unei sticle, este însoțită de mai multe nume de oameni care nu vin la lucru. Dintre ei amintim pe Ilie Lungu, Aurora Mițotă, Aurica Solozan și alții. Tovarășul Vasile Rotari, secretarul comitetului de partid din cooperativă, ne mărturisea intenția de a afișa, zilnic, la gazeta de perete și la cea satirică, numele cooperatorilor care nu vin la timp sau execută lucrări de slabă calitate Este o intenție lăudabilă care trebuie materializată operativ. O poziție combativă la adresa trindăviei am găsit și la gazeta satirică din comuna Foeni, între altele, satira este îndreptată aici spre tinerii care duc o viață parazitară. Astfel, la actuala ediție, lui I. Moldovan și Dorel L. Părtan colectivul de redacție le-a dedicat următoarele versuri: „Frați de păhărel / lancu si Dorel I Au un obicei: / Umblă cu ciupeala / In amiaza mare / în sat s-a aflat / Că li s-a-nfundat / S-a dus „prietenia* ! Dar și ome-«ta*. Ar fi de dorit ca peste tot, astfel de atitudini retrograde să primească riposta cuvenită a opiniei publice,. Profitând de faptul că îngrijitorii mulgători de la cooperativa agricolă din Cenei au mers in orele lor libere la timp pentru a da o mină de ajutor la întreținerea culturilor, câțiva cetățeni certați cu legea, au dat lovitura la furaje. Cooperatorii cinstiri, care știu să prețuiască averea comună, nu i-au lăsat însă pe făptași să-și facă de cap. Așa au ajuns să fie sancționați și caricaturizați la gazeta satirică Dumitru Constantin, Vasile Botnar și Gheorghe Malacca, pentru încercarea de a sustrage din hrana animalelor cooperativei. Atitudini și atitudini. Evidențiind ceea ce e pozitiv, de natură să mobilizeze oamenii la lucru, la creșterea producției agricole, apărarea și lărgirea averii obștești, amintim că este datoria organelor și organizațiilor de partid, a tuturor cetățenilor, de a nu admite trîndăvia, delăsarea, ciupeală, sau alte tendințe străine eticii și echității socialiste. Știind că de felul în care sînt întreținute culturile, de pregătirea temeinică a campaniei pentru, seceriș care bate la ușă, depinde pîinea poporului, este necesar ca munca de partid să răspundă, cerinței operativ, feste tot, acestor cu putere de convingere, de mobilizare. FORȚA muncii educative (Caricatură apărută la gazeta satirici din cooperativa agricolă de producție ( Checea). Unii dau zor cu prășitul . Alții cu rachiul și dormitul 1 DRAPELUL ROȘU S.822 contraste cotidiene IN GARA Sâmbăta după-amiază am fost oaspetele Stației C.F.R. Timișoara Nord, timp de aproape o oră. Ca să constați unele neajunsuri — pentru remedierea cărora nu se cer eforturi mari ci interes și o deosebită grijă pentru pasager — nu este nevoie să fii, neapărat, gazetar. Oricare alt cetățean poae împrumuta carnetul de însemnări și stiloul notînd niște lucruri vizibile care nu pot face, insă, casă bună cu principala „poartă" de intrare în Orașul nostru. Nimic nou: 30' intîrziere La ora 15,49 trenul accelerat nr. 131 venind din direcția București trebuia să sosească „la linia 2". Au trecut vreo zece minute și locomotiva pe care o bănuim in capul garniturii nu dă nici un semn de viată. Nu ne facem griji spunindu-ne că are o justificată (sau „ne“) intîrziere. Ca să ne convingem, vrem să consultăm biroul de informații. Aici, insă, s-a format un „find" atb de mare incit ne va fi imposibil să obținem informația dorită. Va sosi trenul înaintea ei ! Nefiind singurii care ne interesăm de „131“ sugerăm o soluție simplă, necostisitoare, pe o tablă, cu cretă, se poate scrie cuvenitul anunț de intîrziere! Ce fac difuzoarele? Ni s-ar putea reproșa că anunțul prisosește, devreme ce există o stafie de amplificare și cuvenitele ei megafoane instalate pe peron, dar inexistente în holul mare, restaurant, pe coridoare. Ele funcționează, intr-adevăr, dar cum ? Spre convingerea noastră ne apropiem de o „pîlnie" agățată in colpl exterior al acoperișului peronului. Din cînd în cînd o voce anunță: „Trenul cursă de persoane"... etc... Volumul e așa de mic incit (i-ar fi necesar un alt aparat de amplificare ca să poți înțelege ceea ce te interesează. Asta ca să nu mai vorbim despre absența, din textul succintelor comunicate, a unor cuvinte pe care călătorii ar vrea să le audă. O facem noi: „vă dorim călătorie plăcută". Ceva despre curățenie... La prima vedere s-ar putea crede că intr-un asemenea lac, în care curația zilnică este maximă, ciar fi aproape imposibil sa menții o Curățenie perfectă. Circumstanțe atenuante se pot găsi, dar nu vrem să insistăm atit de mult asupra vinovăției celor chemați să gospodărească „poarta" de intrare in oraș, cit mai ales asupra unui alt fapt. Cine este, în fond, principalul vinovat ? Am urmărit Spatiile abia măturate. După numai citeva minute locurile pe unde a trecut mătura erau acoperite cu tot felul de hirtii, mucuri de țigări, resturi de mîncare etc. Cine le aruncase ! In nici un caz cei care măturaseră, ci o parte din călătorii care vor o curățenie perfectă in gară. Călătorul are, se înțelege, aceeași îndatorire civică: să respecte curățenia orașului! In cele din urmă de ce nu se aplică mai ferm, Hntărirea nr. 3 a Consiliului popular municipal î ...și despre speculanți Este aproape imposibil ca intr-un loc atit de aglomerat să reti-l întîlnești pe amatorul de ciupeală. Dacă îi pari circumspect nu te invită. Tace, te privește cu o mare curiozitate, nu te invită să cumperi pungi „din pachet" cu 50 bani bucata. Poate mai mult decit in alte zile, sîmbăta vin prin gară adunînd in jurul lor „roiuri“ de curioși și mai putini cumpărători. Oferă spre vinxare, pungi din material plastic, Portmonee cu imagini indecente, ilustrate, lănțișoare, inele și altele. „De un asemenea comerț necivilizat, Timișoara nu are nevoie / Să i se pună capăt neînfiiziat! Preveniți accidentele! Legătura dintre holul mare și peroanele stafiei se face — după cum se știe — printr-un pasaj „la sol", care traversează liniile paralele. Din momentul în care, pe aici, trebuie sa treacă o garnitură (și trec des !) se naște pericolul unui accident. Din păcate, unele au și avut loc. Cu toate insistențele ceferiștilor, „feriți linia 2 peron", unii călători indisciplinați sau grăbiți (pe unii i-a costat scump!) se încumetă să traverseze linia chiar dacă locomotiva îi șuieră „în ureche". Vina le este evidentă, dar avem o sugestie de, să zicem, citeva... sute de lei. Confecționarea unor bariere, sau porti mobile cu ajutorul cărora să fie oprita trecerea pietonilor prin pasajul cu pricina închise și deschise timp ele pot preveni unele accidadente chiar și tragice. .. .După o intîrziere de aproape 30 de minute acceleratul 131 sosește in satie. .. In numele călătorului : NICOLAE PIRVU