Dreptatea, iunie 1928 (Anul 2, nr. 186-211)

1928-06-11 / nr. 195

2 SIFILISUL TRATATÍ-L CU PASTILELE SIGMARGYL Dr. M. POMARET < Arsenic • Mercur - Bismuth Ce scriu doctorii de la noi din ţară despre trata­mentul sifilisului prin pastilele SIGMARGYL Onor* Agenţia Sigmargyl , Bucureşti îmi fac o deosebită plăcere de a vă comunica rezultatele experien­ţelor făcute cu preţiosul D­vs. preparat Sigmargyl. Pentru o elucidare cât mai bună, vă trimit mai jos in copie observaţiile celor doi bolnavi trataţi cu pastilele Sigmargyl. „ NI. Bolnavul S. V.s’a prezentat subsemnatului cu şancru primar cu adenopatia dublă consecutivă. Presc­riindu-i pastilele de Sigmargyl, după 15 zile de tratament am revăzut bolnavul la care șancrul dispăruse complet rămânând numai adenopatia care era mult micșorată și care a dispărut în urma altei cutii de pastile după o pauză prealabilă. In urma acestor frumoase rezultate, recomand cu căldură pastilele de Sigmargyl, şi celor­lalţi nofraţi, şi celorlalţi confraţi.. Primiţi vă rog Domnule reprezentant deosebita mea stimă şi consi­­draţiune, dr. maceian REBRIŞOREAN Medicul Secundar al spita­­­lului Militar Bistriţa. Multe scrisori din partea D-lor Medici stau la dispoziţia oricui. Gât de mare este folosul pentru acei ce nu pot urma cura de injecţii, pre­cum şi uşurinţa de control şi administrare a Sigmargylului constitue marea lui valoare. Trimitem celor interesaţi la cerere în mod gratuit literatura şi in­strucţiuni. Depozit de engro» Agenţia SIGMARGYL Bucureşti str. Râureanu No. 5 N. B. Observaţi ca fiecare flacon să aibă ambalajul alb, număr de serie şi semnătura Dr. M. Pomaret în roşu. *6­2 REMINGTON PORTABLE Cea mai durabilă maşină de scris, ce poate fi întrebuinţată ori şi unde şi de to­t. REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA NICOLAE IVANOVICI, Calea Victoriei, Pasagiul Villacros ___________________ Telefon 347­­­68. ___ ___ Atelier special pentru aurit, argintat, nichelat şi oxidat Se execuţi prompt şi conştiin­cios cu preturile cele mai conve­nabile la Tom­a Dumitrescu Strada Colţei, 35 Reparăm perfect orice sistem de ceasornic, şi tot felul de bijuterii. IA SA! AÎO Rul'flBfSb ELECTRIC PENTRU VOIAJ' (110-150 220 VQLTlJ . fL care va face servicii • ’ 'J de nepreţuit, sau daoau.u. RĂMÂNEŢI ACASĂ cumpăraţi „fierbatorul simplu care vă economiseşte zilnic 5-10 lege lemne, cu o cheltuială de 40*50 bani la muripila: Mamwînul „FERROWATT­­Jmaşini-materiale Sl CÂMPl ELECTRICS cBucureşti-S­tr.Smâp­dan, 4Î A apărut SIMON ROMAN de Gh. Vlădescu-Albeşt­i 5. Lei exemplarul Alt avion prăbuşit la Buzău PILOTUL OMORÂT. — AVIO­NUL DISTRUS BUZĂU, 9­ — Azi dimineaţă pe la orele 8, un avion tip Morarie, pilo­tat de locotenentul Petrovici Gheor­ghe, din grupul 3 aviaţie Galaţi, s-a prăbuşit pe terenul din tirul ae­rodromului. Pilotul Petrovici a fost omorât. Avionul a fost sfărâmat. Un nou raid peste Atlantic LONDRA 9­ (Rador). — Din Trepassoy, (Terra Nouva-Ameri­­ca), se anunță că avionul „Fiends­­chip“, și-a amânat plecarea spre a traversa Oceanul Atlantic, pentru mâine 10 iunie. Starea lui Ciang-So-Lin LONDRA 9. (Rador). — Agen­ţia Reuter, anunţă că ştirea relativ la starea generalului Ciang-So­lin, sunt încă neconfirmate. Celor cari s‘a prezentat la domiciliul său din Mukden, spre a se interesa de sta­rea sănătăţii generalului, li s‘a co­municat că acesta nu-i poate primi. Pe de altă parte, circulă svonul cum că generalul Ciang-Sa-Ya. »*■ fi murit. APEL pentru creierea unui fond de re­zistenţă In lupta de răsturnare a guvernului Lupta de răsturnare a ,­•**­vernului, in afară de e­­nergie in suflet, cere mij­loace materiale nu numai pentru a susţine întreaga acţiune de propagandă şi organizare a adunărilor publice, dar mai ales pen­tru ajutorarea celor ce vor cădea victimă în lup­ta de rezistenţă cetăţe­nească şi a familiilor a­­cestora. In acest îndoit scop, par­tidul naţional-ţărănesc se îndreaptă către toţi mem­brii şi aderenţii săi, pre­cum şi către toţi cei ce so­­cot necesară o schimbare grabnică a sistemului de guvernare, prin violenţă şi fraude, cu rugămintea să-şi dea obolul lor. Pentru adunarea aces­tui fond s-a alcătuit un co­mitet compus din d-nii­­. Mihalache, St. Popovici, V. J­adgearu şi G. Ştefă­­nescu. Subscrierile pot fi încre­dinţate ori­căreia din sus­­numitele persoane cei ce vor subscrie sunt rugaţi a-şi arăta dorinţa dacă înţeleg ca numele lor să apară în ziar. Lista No. 18 Suma din urmă: 1.465.581 Vasile Pavlov, avocat 3.925 G. Hoisescu 13.40­1 Un comerciant 50.000 G. B. . 8.000 Maior A. Bârsan 1.000 Ioachim Moldoveanu 100 Dr. T. 1.000 Mişu Cantacuzio 100.000 St. M. 7.000 Virgil Kerciu 30.000 Dr. Alexandru P. Ilie 2.000 1.592.006 Cronica judiciară PROCESUL D-LUI WILDERMAN In ziarul nostru de la 3 Iunie a­­c. am relatat pe scurt, desbaterile procesului d-lui M­ Wilderman cu Ministerul de Interne, ce au avut loc la 1 Iunie în fata Curţii de Apel, secta IV* Acum d. Wil­derman ne trimite o scrisoare în care ne dă lămuriri mai ample referitoare la acel proces. Facem cu plăcere loc acestor amănunte, cu atât mai mult cu cât ele sunt şi în interesul cetitorilor noştri. In primul rând d. Wilderman arată că este inventatorul unui procedeu electric pentru fabrica­rea sodei şi potasei caustice (1905—1910) şi că invenţia sa nu este în legătură cu fabricarea nut­riţiunilor sau a gazelor asfixian­te, aşa cum se susţine de adver­sarii săi. Apoi d-sa arată că invenţia sa a vândut-o consorţiului Stinnes înainte de război, care profitând de influenţa sa, în timpul războ­iului când d- Wilderman se gă­sea internat în lagăr, în baza u­­nor bilanţuri false, ia răpit a­­vutul şi l-a vândut unei societăţi engleze pe preţul de 780.000 lire sterline, cu toate protestele făcu­te la timp de inventator, care sus­­ţine că această avere ar reprezen­ta după evaluările experţilor cir­ca 3 000.000 lire sterline­­O treime din întreprinderea vândută era proprietatea inventatorului, lu­cru cunoscut de cumpărătoare, care are interesul să se răpească d-lui Wilderman calitatea de ce­tățean român pentru a nu se mai putea judeca de tribunalul Arbi­traj din Paris. D-sa mai arată că în timpul războiului a inventat o metodă de anihilarea instantanee a afec­tului gazelor asfixiante, invenţie ce n’a putut-o valorifica atunci fiind internat- Aceste lucruri au fost dovedite în faţa T. A- M. la Paris şi la Curtea noastră de Ca­saţie în 1925-In sfârşit d .Wilderman arată că d- Tătărescu, în trecuta guver­nare liberală, i-a liberat în trei rânduri certificate de naţionali­tate română, cel din urmă men­ţionând chiar că această calitate e definitivă, fapt confirmat de Curtea de Casaţie. In urmă d- Goga şi subsecretarul său Buc­­­şan, determinat de adversarii săi, au emis un decret de anulare a a­­cestui certificat. VERDICTUL JURAŢILOR IN PROCESUL CRIMEI DIN STR. DR. FELIX Dri dimineaţă la ora 6, după ce toată noaptea au continuat desbaterile, juraţii, după o deli­berare de 20 minute, au adus un verdict negativ, în faţa căruia, curtea a pronunţat achitarea lui Vasilescu, condamnându-l însă la un milion lei despăgubiri ci­vile, în favoarea familiei victi­mei. ȘANTAJUL INCE­RCAT A­­SUPRA ARHIMANDRITULUI SCRIBAN Arhimandritul Scriban primi­se în ultimele zile două scris­ri­­una ca fiind trimisă din partea ziarului „Renaşterea“ şi cealaltă semnată Schwartzfeld, prin care i se cerea suma de 20.000 lei, pentru a nu se începe o campa­nie de presă pe tema unei pre­tinse vieţi desonorată a arhi­mandritului. Văzând că este vorba de un şantaj, cuvioşia sa a invitat acasă pe autorii scri­sorilor, în număr de patru, unde, în cursul unei „tocmeli“, au fost surprinşi de autorităţi şi ares­tat­. Ei se numesc: Umberto Gentilini, Vasile Nistor, Ion Po­pa şi David Danenfeld. D. Pro­curor Dante, a dat contra lor, rechizitor pentru excrocherie. ACŢIUNEA IN CONTENCIOS A D-LUI WILDERMAN Eri a continuat în faţa Curtei de Apel secţia IV-a, desbaterile actiunei în contencios prin care d-l Wilderman cerea anularea decretului ce-i retrăsese calita­tea de cetăţean minlîk D-nii avocaţi Xeni şi Djuvara au susţinut cererea de interven­ţie a societăţii „Pulf“, cărora le-a răspuns, pe cale de replică, d. avocat Istrate Micescu, din partea reclamantului. Curtea a amânat pronunțarea, asupra incidentului de inadmisi­bilitate a cererei de intervenţie a societăţei engleze „Pulf“, la 13 iunie. . Procesul de spionaj PRIMELE DEPOZIŢII ALE MAR­TORILOR ŞEDINŢA DE VINERI Se deschide la ora 4 sub preşe­dinţia d-lui colonel Fometescu. Se începe interogatoriul inculpa­ţilor. Toţi neagă faptele ce li se impu­tă, arătând cum au fost prinşi anul trecut de siguranţă, cum au dat pri­mele declaraţii şi presiunea ce s‘ar fi pus de organ­ele poliţieneşti pen­tru a face declaraţii. Apărarea critică sistemul de in­terogare ce s‘a luat acuzaţilor şi împotrivirea dintre declaraţiile lor şi ordonanţă­­i . Se supnea la o ordonanţă că s‘au găsit asupra lor arme şi muniţii şi totuşi nici un­­corp delict n‘a fost a­­dus înaintea judecăţii. Şedinţa s-a ridicat la ora 7. Azi urmează depunerile martori­lor. ŞEDINŢA DE SAMBATA dii dimineaţă a continuat la con­siliul de război procesul celor 15 spioni. Prezidează d. col. Fometescu­ Se continuă cu interogatorul ul­timilor acuzaţi. D. comisar regal cere să se în­ceapă audierea martorilor şi infor­matorilor. UN INCIDENT Apărarea, a ridicat un incident. A cerut şedinţă secretă, pentru a­numite depuneri­ Consiliul după scurtă deliberare a respins incidentul. Informatorul Procopie Nica, dă relaţii amănunţite asupra rolului în organizaţia de spionaj, a soţiei lo­­cot. Cekate, a lui Plucci şi a lui Ne­delea. Spune că i s‘au cerut de unii har­ta drumurilor ţării, dar n‘a procura­t-o neavând de unde. Din întrebările făcute acuzaţilor multe din depunerile sale nu cores­pund cu răspunsurile lor. Şedinţa s-a ridicat la ora 12. Ea va continua după amiază. Lupta de la Mărăşti de FILIMON TAN­IAC Aminiri din războiul României pentru narea Ardealului Mişcarea artistică şi cu curaj Dupâ nefericitul asalt dela Ră­coasa (28 Faur 1917) întreg frontul din Vrancea a fost cuprins de o cumplită amorţeală. O iarnă grea se lăsase asupra codrului. Primele Îngheţate şi înfundate de ninsoare împiedecau mişcările, iar prin desi­şul brazilor cărările Îşi pierduseră urma lor sub aşternutul alb de ză­padă. Pe lângă aceste greutăţi şi re­voluţia rusească a influenţat ţinuta armatei române, căci cele 6 divizii româneşti de care dispunea genera­lul Averescu dela părăul Gaşinului până la vale la Varniţa, aveau legă­tură şi la dreapta şi la stânga cu trupe ruseşti, despre cari nu se ştia cu siguranţă, că vor putea sau nu vor putea ţinea frontul lor când va veni la adecă. Astfel toată nădejdea statului major se sprijinea numai în virtutea militară, în destoinicia cu­rat eroică a celor 6 divizii româneşti, cari şi ele duceau o viaţă destul de grea şi amărâtă după retragerea lor din Ardeal. Dar nici din partea duş­manului nu se prea întrezăria vre­o dorinţă de activitate războinică Prea erau istovite şi puterile lui Astfel în afară de unele ciocniri în­tre patrule ce se întâlniau câte un­dată rătăcind prin văgăunele mim­ţilor, nu s’au deslănţuit lupte mai mari. Dar şi când a trecut iarna grea, când a sosit vremea desgheţului şi a puhoaielor, când a sosit vremea soa­relui de primăvară, când s’au scurs şiroaele şi s’au uscat suişurile, fron­tul din Vrancea nu s’a trezit din a­morţeala sa. Şi aceasta pare că a fost un dar dela Dumnezeu, căci statul major şi guvernul din Iaşi a putut săvârşi refacerea armatei ro­mâneşti. Adecă, nu atât statul ma­jor şi guvernului, ci îndeosebi gen­ialul Berthelot, astăzi omul cel mai cunoscut şi mai preaslăvit în tot Ardealul, a pus la cale şi a săvârşit refacerea şi organizarea armatei cu totul desorganizate. Cât de trebuin­cioasă a fost această refacere se poate cunoaşte între altele din sim­plul fapt, că pe urma dezastrului din Muntenia d. e­ divizia 12 de care făceau parte regimentele 42, 43, 54 şi 66, sosind în Mai la front, şi-a o­cupat sectorul Varniţa cu părţi din regimentele 44, 45, 46, 60, 61, 62, 08 şi 70. Aici este a se căuta meritul în­tr’adevăr extraordinar al general­u­lui Berthelot, care a depus o muncă uriaşă şi serviciul cauzei româneşti, căci toată virtutea militară a solda­tului, tot eroizmul lui nu era ia stare să ţină piept cu strategia şi cu organizaţia duşmanului, pe atunci cu mult mai superioară celei româ­neşti. Generalul Berthelot, şeful mi­siunei franceze pe lângă stat majo­rul românesc, şi a câştigat pe lângă meritul personal şi recunoştinţa în­tregului neam românesc. Berthelot a fost acela, care a redat viteazului soldat român încrederea trebuin­cioasă în izbânda armelor romă­neşti. Şi această izbândă s’a arătat la lupta dela Mărăşti. — Mărăştii sunt un sat în Vrancea, câţiva chilomeni spre apus de flăcoasti şi câţiva spre miazănoapte de malul stâng al Şu­şiţei. Un sătişor de munte ca multe altele, despre cari lumea nu prea aude vorbindu se, dacă nu se întâm­plă vre un lucru mare, vre-o străş­nicie ce ajunge între ştirile ziarelor din târgurile cele mari. Şi la Mi­răşti s’a întâmplat acea străşnicie, în care n’ar fi crezut trupele şi con­ducerea austro-ungară germană nici într’o sută de ani, că armata ro­mână ar mai fi în stare să facă un atac şi să aibă un succes pe câmpul de luptă. Nu a fost amintită în tele­gramele Puterilor centrale lupta de la Mărăşti, în care soldatul român de astăzi a dovedit, că este vrednicul urmaş al eroilor de la Ple­na, că este vrednic de porecla de Curcan ,­­ schimbată în renume. Era prin luna lui Iulie. Zile fru­moase şi senine înlesniau recolta de vară. Lumea din Ardeal cetia şi credea în ştirile de războiu, răspân­dite din partea Puterilor centrale prin gazetele ungureşti şi ici-colea printr’un ziar nemţesc, rătăcit prin satele ocupate de trupe germane. Cine s’ar fi gândit la o ofensivă românească, dacă întreg frontul ro­mânesc a fost dat pradă uitării. Căci alte afaceri războinice umpleau gazetele cu ştiri sensaţionale. In Rusia bântuia revoluţia, şi Kerenski neaflând alt canal pentru scurge­rea acestui potop de sânge l-a trimes pe Brussilov să cucerească Galiţia cu orice preţ. In Franţa scriitorul Herva se ruga la conducătorii Alia­ţilor ca la nişte Dumnezei, ca să-i sprijinească pe Brussilov cu o pu­ternică ofensivă pe frontul de vest. Din Galiţia vine ca un trăsnet tele­grama lui Hindenburg despre cuce­rirea oraşului Zlociov ca despre un succes strălucit în contra Ruşilor. Şi între toate aceste deodată una tot nouă ! La Mărăşti se mişcă Ro­mânii ! — încă în 19 Iulie nu s’a mişcat nimica pe întreg frontul so­tre Garpaţi şi Marea Neagră — şi în 20 se mişcă Românii ! — Şi la Mărăşti! — Da, la Mărăşti în preaj­ma regimentului 5 dalmatin din di­vizia 218 mixtă I — Şi aşa a fost 1 Din încăerări mai mici pe frontul corpului VIII de armată (austro­­ungară) şi pe frontul grupei Gero, s’a început harta, In 21 şi 22 Iulie s’au desvoltat luptele pe sectorul Gaşinu-Şuşiţa, in 23 Românii trec la atac mai puietuic, a, , j .n s frontul Carpaţilor ajunge la crâncene şi înverşunate.­u scurtă pregătire cu artileria, 10­­mânii au eşit din tranşeele lor şi sau năpustit asupra poziţiilor duş­mane. Trei zone de asalt au fost pre­văzute de către statul major. Oi dintâi asalt avea să ajungă linia Găurile, Vizantea, Câmpurile şi Dealul mare. Al doilea avea să stră­bată până la linia Valea sării,­­lieu­lui Teiuşului, dealul Acivei, dealul Răchitişul mare, K­otileşti şi Dealii babei- Al treilea avea să cucerească linia Valea sării şi pe părăul Rut­nei în sus până la vârful Clăbuciu­lui. Cine a cetit descrierea munţi­lor Vrancei în România pitorească a lui Alex. Vlăhuţă va pricepe cu ce greutate au fost însărcinaţi soldaţii români, cari au ajuns, au străbăt­u şi au cucerit toate trei zone de asalt, cari au străpuns şi au rupt frontul german şi au izgonit pe duşman din toate întăriturile şi poziţiunile sale dela Mărăşti şi până la gra­niţa Ardealului, dincoace de Boveja, că fugeau Honvezii şi Prusacii de rupeau pământul şi s’au oprit abia peste munţi pe linia Boreţc-Ghelenţa şi Zăbala. Se vor pricepe şi cuvintele generalului Berthelot despre glorio­sul şi viteazul soldat român, se va pricepe ce însămnătate au cuvintele de recunoştinţă, când vorbeşte Ber­thelot despre cele ce a văzut el cu ochii la Mărăşti, la Mărăşeşti şi pe alte locuri, unde organizaţia lui şi a dat mâna cu vitejia soldatului ro­mân şi a săvârşit fapte de glorie eternă. Iar voi, viteji Români din regi­mentele ardelene, ce aţi ştiut să cu­ceriţi cetatea Ivangorodului rusesc, întindeţi cu dragoste frăţeascâ mânile voastre ostaşilor români -din regimentele Mihai Viteazul, Negru Vodă, Rovine şi celelalte, cari au venit în Ardeal să vă asigure liber­tatea mult dorită, căci fraţi sunteţi de acelaş neam, de aceiaş lege ţi de aceiaş vitejie românească ! neatâr- Informatiuni Implinindu-se 10 ani dela moartea lui Barbu Delavrancea, se va face In cur­sul acestei luni, desvelirea bustu­lui comnadat de ministerul artelor in scuarul din str4 Delavrancea (­■■­ seaua Kiseleff). Bustul este opera sculptorului C. Medrta. CULOAREA DE NEGRU D-nii casieri ai organizaţi­­u­nilor locale din Culoarea de Negru sunt înştiinţaţi pe acea­stă cale că între 15—30 Iunie a c., se va face controlul tutu­ror casierilor,­­ pentru care lucru sunt rugaţi să aranjeze chitanţierele. Controlul pe or­ganizaţi­uni se va anunţa la timp. Casier g-ral, Sterică Ionescu. * Membrii circ. 22-a sunt con­vocaţi la Clubul Central, Ca­lea Victoriei No. 49, Duminică 10 Iunie a. c.., orele 10. Căutăm corespondenţi hainei în provincie. Ofertele cu recomandaţi­unile necesare se vor trimite secreta­r. Capitală se află de câtăva vre­me, o apreciată scriitoare suedeză d-na Fra Annie Quensel. Colaboratoare a marelui cotidian Dagens Nyheter (Ştirile zilei), a re­vistei Vecko Journalen (ziarul săp­­tămânei), şi sciitoare de talent, d-na Quensel face în România o vastă anchetă, privind mai cu sea­mă arta noastră veche şi modernă. D-na Quensel a fost primită în audienţă de M. S. Regina Maria, de A- S. Regală Principesa Elena. Eri, a vizitat sub conducerea d-lui profesor N. lorga, Mănăstirea Văcăreşti, iar astăzi a plecat la Vă­lenii de Munte spre a cunoaşte în­deaproape şcoala de Misionare. Găzduit la legaţia Suediei, d-na Quensel pleacă zilele acestea la Si­naia, la Curtea de Argeş, la Bran şi apoi în Transilvania, spre a-şi desăvârşi notele despre România. Paris, 9 (Rador). — Din Lisa­bona se anunţă că poliţia a ares­tat o bandă de conspiratori, care plănuiau o serie de atentate poli­tice, din fericire zădărnicite. Prin­tre arestate sunt unii pati aveau «resătuit ca Moscova.: f* Producţia Conservatorului CLASELE D-LOR ION LIVESCU ŞI N. SORIANU Joi, 7 iunie, ora 3 p­­m., în sala Teatrului Naţional, a fost prima producţie a claselor de dramă şi comedie. In „Suflete Tari“ de d. Camil Pe­­trescu, (actul II, scena III) d-ra Nelly Cutava, a interpretat rolul Ioanei Boiu, cu resurse bogate de voce, cu variaţie de ton, cu ironie elegantă. Distanţă, stăpână pe sine a dat dovadă de temperament, de ţinută şi de pricepere. Primită cu simpatie de public — de­sigur e o făgăduială pentru viitor. D. Artur Manea, a jucat cu inteli­genţă, dificilul rol al lui Pietraru In „Dezertorul“ de d. Mihail Sor­bul, d-ra Niţescu Simona a dovedit calităţi pentru comedia burlească. In „Patima roşie“ de Mihail Sor­bul a apărut d-ra Suzana Policrat, în rolul Tofanei. A dat dovadă de temperament, de gest îngrijit şi de oarecare dreţimne (deşi grasiază). Unele stângăcii de moment, de­si­gur vor fi înlăturate mai târziu. Din clasa maestrului Soreanu d-ra Duţescu Virginia şi d. Stroe Nicolae au interpretat o scenă din „Michela“ de Flers şi Caillavet D-ra Duţescu are siluetă de cap po­trivită pentru roluri de ingenuă de comedie. D. Stroe Nicolae, simpatic şi co­municativ. D-ra Guşeilă Elena în „L’argon a dovedit mult entuziasm tineresi D-ra Cornelia Mihail intr’o­scent din „Omul de altădată“ a dovedi oarecare temperament. De altfe scena nu-i e străină. Simpatică în „Modelul“ d-ra Eu­genia Dimitriu, în rolul Luizei Ber­nier-Desigur, meritul elevilor de joi, revine şi excelenţilor maeştrii: D­­. Livescu şi N. Soreanu. Plini de râvnă în tuncarea artis­tică a elevilor, ei au trecut din jocul lor sacru şi tinerelor elemente. D . însemnări teatrale TEATRUL MIC DE VARA (GU­­­DINA MARCONI CAL. GRI­VI­ŢEI : GINERILE D-LUI PRE­FECT COMEDIE IN 3 ACTE LOCALE DE PAUL GUSTI Teatrul de cartier a fost o ad­mirabilă idee. Publicul a îmbră­ţişat-o cu căldură, ocupând până la ultimul loc frumoasa grădini de vară unde continuă d. Mişu Vat­tino, frumoase serie de spectacole­­inaugurată la Teatrul Mic. „Ginerile d-lui prefect“, piesa, cu care a fost începută stagiunea de vară, deşi nu e o premieră in sensul cuvântului, a fost primită destul de bine de public şi e der­­inată la o lungă serie. Interpreta­rea s’a străduit şi a reuşit să re­glea această uşoară comedie, pen­tru a realiza maximum de amu­zament­e şi aplauzele la scenă deschisă au răsplătit pe deţinăto­­rii rolurilor. 7). Mişu Fotino cu o vervă de bună calitate a regăsit în rolţ­a „ginerelui d-lui prefect“ una din cele mai complecte creaţii ale ca­rierii d-sale, ştiind să stârn­­mz­ zâmbetul şi râsul sgomotos la fiecare replică. Un partener de valoare a fost d. Costică Tineriu şi un cadru de­săvârşit a fost înfăptuit de jo­i doamnelor Annie Capustin, Bern­­nce Anny, Sylvia Dumitrescu şi de donii Chamel Pizone, Antoniu ION I Cereţi VADUL HOŢILOR roman de VASILE SAVEL Lei 60 La toate librăriile Spectacolele zilei TEATRUL CĂRĂBUŞ (lânase Negru pe alb cu Josephina Baker CINEMA CAPITOL. — Criqueti.. şi flirtul ei cu Norma Sharer şi comedie. CINEMA ODEON. — „Cele qui de mine’ (Aceea care stăpâneşte Soara Gallone şi Leon Math.. CINEMA LIPSCANI. — Un simbol al femeii. Seara trupa Garry si Mica Baker. CINEMA SCALA. — Zigoto în răz­boi. Un divorţ în lumea mică ?­ Mătuşa marinarului. Sora frozio­­niştii Dalmed et Yonna. CINEMA MARNA. — Azi voiaj le nuntă cu Harry l­ieih . Paudlier şi experienţele dr. King CINEMA FLACARA. — Umbra „A­mantului“, „Le Vertige“ şi revista cu D’Ayol. CINEMA FACL Attlala Traian Bigamie, cu Maria Iacobini şi Verebeş, şi comicul francez Zi­bral. GRAUIAN ŞI SALA CINEMA FI­LANTROPIA. —Faust cu Em Jan­nings, Gosta Eckmann şi Camil­a Horn. CâRŢÎREVISTE Vlasia No. 30 de sub direcţia d-lui N. Baboeanu, revistă de polemică şi luptă scrisă de vi­­guroşi polemişti. „Buletinul societăţii academice de turism din Bucovina“, anul H, No. 4 — 5. Din pubicaţiile Academiei Româ­ne, tipărite în editura „Cultura Na­ţională“. — „Flore di virtu, în literatura românească de N- Cartojan, confe­renţiar universitar. Lei 60. — „Patru documente de la Ştefan cel Mare, de Gigore Nandris. Lei 75. PATIMA DE HATBAN este ti­tlul celui de al doilea roman din colecfia „N. Arcaş", ce apare în e­­ditura Ancora" Bucureşti. In „Patimă de bătrân" se relevă, în peripeţii emoţionante, uneltirile criminale la cari se dedă un om ajuns la vârsta matură, când­­ cu­pins de îndârjirea unei draposti cotropitoare, a cărei împărtăşire­­ se refuză de fiinta la care noi- Prețul lei 35.

Next