Dreptatea, iunie 1928 (Anul 2, nr. 186-211)
1928-06-11 / nr. 195
2 SIFILISUL TRATATÍ-L CU PASTILELE SIGMARGYL Dr. M. POMARET < Arsenic • Mercur - Bismuth Ce scriu doctorii de la noi din ţară despre tratamentul sifilisului prin pastilele SIGMARGYL Onor* Agenţia Sigmargyl , Bucureşti îmi fac o deosebită plăcere de a vă comunica rezultatele experienţelor făcute cu preţiosul Dvs. preparat Sigmargyl. Pentru o elucidare cât mai bună, vă trimit mai jos in copie observaţiile celor doi bolnavi trataţi cu pastilele Sigmargyl. „ NI. Bolnavul S. V.s’a prezentat subsemnatului cu şancru primar cu adenopatia dublă consecutivă. Prescriindu-i pastilele de Sigmargyl, după 15 zile de tratament am revăzut bolnavul la care șancrul dispăruse complet rămânând numai adenopatia care era mult micșorată și care a dispărut în urma altei cutii de pastile după o pauză prealabilă. In urma acestor frumoase rezultate, recomand cu căldură pastilele de Sigmargyl, şi celorlalţi nofraţi, şi celorlalţi confraţi.. Primiţi vă rog Domnule reprezentant deosebita mea stimă şi considraţiune, dr. maceian REBRIŞOREAN Medicul Secundar al spitalului Militar Bistriţa. Multe scrisori din partea D-lor Medici stau la dispoziţia oricui. Gât de mare este folosul pentru acei ce nu pot urma cura de injecţii, precum şi uşurinţa de control şi administrare a Sigmargylului constitue marea lui valoare. Trimitem celor interesaţi la cerere în mod gratuit literatura şi instrucţiuni. Depozit de engro» Agenţia SIGMARGYL Bucureşti str. Râureanu No. 5 N. B. Observaţi ca fiecare flacon să aibă ambalajul alb, număr de serie şi semnătura Dr. M. Pomaret în roşu. *62 REMINGTON PORTABLE Cea mai durabilă maşină de scris, ce poate fi întrebuinţată ori şi unde şi de tot. REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA NICOLAE IVANOVICI, Calea Victoriei, Pasagiul Villacros ___________________ Telefon 34768. ___ ___ Atelier special pentru aurit, argintat, nichelat şi oxidat Se execuţi prompt şi conştiincios cu preturile cele mai convenabile la Toma Dumitrescu Strada Colţei, 35 Reparăm perfect orice sistem de ceasornic, şi tot felul de bijuterii. IA SA! AÎO Rul'flBfSb ELECTRIC PENTRU VOIAJ' (110-150 220 VQLTlJ . fL care va face servicii • ’ 'J de nepreţuit, sau daoau.u. RĂMÂNEŢI ACASĂ cumpăraţi „fierbatorul simplu care vă economiseşte zilnic 5-10 lege lemne, cu o cheltuială de 40*50 bani la muripila: Mamwînul „FERROWATTJmaşini-materiale Sl CÂMPl ELECTRICS cBucureşti-Str.Smâpdan, 4Î A apărut SIMON ROMAN de Gh. Vlădescu-Albeşti 5. Lei exemplarul Alt avion prăbuşit la Buzău PILOTUL OMORÂT. — AVIONUL DISTRUS BUZĂU, 9 — Azi dimineaţă pe la orele 8, un avion tip Morarie, pilotat de locotenentul Petrovici Gheorghe, din grupul 3 aviaţie Galaţi, s-a prăbuşit pe terenul din tirul aerodromului. Pilotul Petrovici a fost omorât. Avionul a fost sfărâmat. Un nou raid peste Atlantic LONDRA 9 (Rador). — Din Trepassoy, (Terra Nouva-America), se anunță că avionul „Fiendschip“, și-a amânat plecarea spre a traversa Oceanul Atlantic, pentru mâine 10 iunie. Starea lui Ciang-So-Lin LONDRA 9. (Rador). — Agenţia Reuter, anunţă că ştirea relativ la starea generalului Ciang-Solin, sunt încă neconfirmate. Celor cari s‘a prezentat la domiciliul său din Mukden, spre a se interesa de starea sănătăţii generalului, li s‘a comunicat că acesta nu-i poate primi. Pe de altă parte, circulă svonul cum că generalul Ciang-Sa-Ya. »*■ fi murit. APEL pentru creierea unui fond de rezistenţă In lupta de răsturnare a guvernului Lupta de răsturnare a ,•**vernului, in afară de energie in suflet, cere mijloace materiale nu numai pentru a susţine întreaga acţiune de propagandă şi organizare a adunărilor publice, dar mai ales pentru ajutorarea celor ce vor cădea victimă în lupta de rezistenţă cetăţenească şi a familiilor acestora. In acest îndoit scop, partidul naţional-ţărănesc se îndreaptă către toţi membrii şi aderenţii săi, precum şi către toţi cei ce socot necesară o schimbare grabnică a sistemului de guvernare, prin violenţă şi fraude, cu rugămintea să-şi dea obolul lor. Pentru adunarea acestui fond s-a alcătuit un comitet compus din d-nii. Mihalache, St. Popovici, V. Jadgearu şi G. Ştefănescu. Subscrierile pot fi încredinţate oricăreia din susnumitele persoane cei ce vor subscrie sunt rugaţi a-şi arăta dorinţa dacă înţeleg ca numele lor să apară în ziar. Lista No. 18 Suma din urmă: 1.465.581 Vasile Pavlov, avocat 3.925 G. Hoisescu 13.401 Un comerciant 50.000 G. B. . 8.000 Maior A. Bârsan 1.000 Ioachim Moldoveanu 100 Dr. T. 1.000 Mişu Cantacuzio 100.000 St. M. 7.000 Virgil Kerciu 30.000 Dr. Alexandru P. Ilie 2.000 1.592.006 Cronica judiciară PROCESUL D-LUI WILDERMAN In ziarul nostru de la 3 Iunie ac. am relatat pe scurt, desbaterile procesului d-lui M Wilderman cu Ministerul de Interne, ce au avut loc la 1 Iunie în fata Curţii de Apel, secta IV* Acum d. Wilderman ne trimite o scrisoare în care ne dă lămuriri mai ample referitoare la acel proces. Facem cu plăcere loc acestor amănunte, cu atât mai mult cu cât ele sunt şi în interesul cetitorilor noştri. In primul rând d. Wilderman arată că este inventatorul unui procedeu electric pentru fabricarea sodei şi potasei caustice (1905—1910) şi că invenţia sa nu este în legătură cu fabricarea nutriţiunilor sau a gazelor asfixiante, aşa cum se susţine de adversarii săi. Apoi d-sa arată că invenţia sa a vândut-o consorţiului Stinnes înainte de război, care profitând de influenţa sa, în timpul războiului când d- Wilderman se găsea internat în lagăr, în baza unor bilanţuri false, ia răpit avutul şi l-a vândut unei societăţi engleze pe preţul de 780.000 lire sterline, cu toate protestele făcute la timp de inventator, care susţine că această avere ar reprezenta după evaluările experţilor circa 3 000.000 lire sterlineO treime din întreprinderea vândută era proprietatea inventatorului, lucru cunoscut de cumpărătoare, care are interesul să se răpească d-lui Wilderman calitatea de cetățean român pentru a nu se mai putea judeca de tribunalul Arbitraj din Paris. D-sa mai arată că în timpul războiului a inventat o metodă de anihilarea instantanee a afectului gazelor asfixiante, invenţie ce n’a putut-o valorifica atunci fiind internat- Aceste lucruri au fost dovedite în faţa T. A- M. la Paris şi la Curtea noastră de Casaţie în 1925-In sfârşit d .Wilderman arată că d- Tătărescu, în trecuta guvernare liberală, i-a liberat în trei rânduri certificate de naţionalitate română, cel din urmă menţionând chiar că această calitate e definitivă, fapt confirmat de Curtea de Casaţie. In urmă d- Goga şi subsecretarul său Bucşan, determinat de adversarii săi, au emis un decret de anulare a acestui certificat. VERDICTUL JURAŢILOR IN PROCESUL CRIMEI DIN STR. DR. FELIX Dri dimineaţă la ora 6, după ce toată noaptea au continuat desbaterile, juraţii, după o deliberare de 20 minute, au adus un verdict negativ, în faţa căruia, curtea a pronunţat achitarea lui Vasilescu, condamnându-l însă la un milion lei despăgubiri civile, în favoarea familiei victimei. ȘANTAJUL INCERCAT ASUPRA ARHIMANDRITULUI SCRIBAN Arhimandritul Scriban primise în ultimele zile două scrisriuna ca fiind trimisă din partea ziarului „Renaşterea“ şi cealaltă semnată Schwartzfeld, prin care i se cerea suma de 20.000 lei, pentru a nu se începe o campanie de presă pe tema unei pretinse vieţi desonorată a arhimandritului. Văzând că este vorba de un şantaj, cuvioşia sa a invitat acasă pe autorii scrisorilor, în număr de patru, unde, în cursul unei „tocmeli“, au fost surprinşi de autorităţi şi arestat. Ei se numesc: Umberto Gentilini, Vasile Nistor, Ion Popa şi David Danenfeld. D. Procuror Dante, a dat contra lor, rechizitor pentru excrocherie. ACŢIUNEA IN CONTENCIOS A D-LUI WILDERMAN Eri a continuat în faţa Curtei de Apel secţia IV-a, desbaterile actiunei în contencios prin care d-l Wilderman cerea anularea decretului ce-i retrăsese calitatea de cetăţean minlîk D-nii avocaţi Xeni şi Djuvara au susţinut cererea de intervenţie a societăţii „Pulf“, cărora le-a răspuns, pe cale de replică, d. avocat Istrate Micescu, din partea reclamantului. Curtea a amânat pronunțarea, asupra incidentului de inadmisibilitate a cererei de intervenţie a societăţei engleze „Pulf“, la 13 iunie. . Procesul de spionaj PRIMELE DEPOZIŢII ALE MARTORILOR ŞEDINŢA DE VINERI Se deschide la ora 4 sub preşedinţia d-lui colonel Fometescu. Se începe interogatoriul inculpaţilor. Toţi neagă faptele ce li se impută, arătând cum au fost prinşi anul trecut de siguranţă, cum au dat primele declaraţii şi presiunea ce s‘ar fi pus de organele poliţieneşti pentru a face declaraţii. Apărarea critică sistemul de interogare ce s‘a luat acuzaţilor şi împotrivirea dintre declaraţiile lor şi ordonanţăi . Se supnea la o ordonanţă că s‘au găsit asupra lor arme şi muniţii şi totuşi nici uncorp delict n‘a fost adus înaintea judecăţii. Şedinţa s-a ridicat la ora 7. Azi urmează depunerile martorilor. ŞEDINŢA DE SAMBATA dii dimineaţă a continuat la consiliul de război procesul celor 15 spioni. Prezidează d. col. Fometescu Se continuă cu interogatorul ultimilor acuzaţi. D. comisar regal cere să se înceapă audierea martorilor şi informatorilor. UN INCIDENT Apărarea, a ridicat un incident. A cerut şedinţă secretă, pentru anumite depuneri Consiliul după scurtă deliberare a respins incidentul. Informatorul Procopie Nica, dă relaţii amănunţite asupra rolului în organizaţia de spionaj, a soţiei locot. Cekate, a lui Plucci şi a lui Nedelea. Spune că i s‘au cerut de unii harta drumurilor ţării, dar n‘a procurat-o neavând de unde. Din întrebările făcute acuzaţilor multe din depunerile sale nu corespund cu răspunsurile lor. Şedinţa s-a ridicat la ora 12. Ea va continua după amiază. Lupta de la Mărăşti de FILIMON TANIAC Aminiri din războiul României pentru narea Ardealului Mişcarea artistică şi cu curaj Dupâ nefericitul asalt dela Răcoasa (28 Faur 1917) întreg frontul din Vrancea a fost cuprins de o cumplită amorţeală. O iarnă grea se lăsase asupra codrului. Primele Îngheţate şi înfundate de ninsoare împiedecau mişcările, iar prin desişul brazilor cărările Îşi pierduseră urma lor sub aşternutul alb de zăpadă. Pe lângă aceste greutăţi şi revoluţia rusească a influenţat ţinuta armatei române, căci cele 6 divizii româneşti de care dispunea generalul Averescu dela părăul Gaşinului până la vale la Varniţa, aveau legătură şi la dreapta şi la stânga cu trupe ruseşti, despre cari nu se ştia cu siguranţă, că vor putea sau nu vor putea ţinea frontul lor când va veni la adecă. Astfel toată nădejdea statului major se sprijinea numai în virtutea militară, în destoinicia curat eroică a celor 6 divizii româneşti, cari şi ele duceau o viaţă destul de grea şi amărâtă după retragerea lor din Ardeal. Dar nici din partea duşmanului nu se prea întrezăria vreo dorinţă de activitate războinică Prea erau istovite şi puterile lui Astfel în afară de unele ciocniri între patrule ce se întâlniau câte undată rătăcind prin văgăunele mimţilor, nu s’au deslănţuit lupte mai mari. Dar şi când a trecut iarna grea, când a sosit vremea desgheţului şi a puhoaielor, când a sosit vremea soarelui de primăvară, când s’au scurs şiroaele şi s’au uscat suişurile, frontul din Vrancea nu s’a trezit din amorţeala sa. Şi aceasta pare că a fost un dar dela Dumnezeu, căci statul major şi guvernul din Iaşi a putut săvârşi refacerea armatei româneşti. Adecă, nu atât statul major şi guvernului, ci îndeosebi genialul Berthelot, astăzi omul cel mai cunoscut şi mai preaslăvit în tot Ardealul, a pus la cale şi a săvârşit refacerea şi organizarea armatei cu totul desorganizate. Cât de trebuincioasă a fost această refacere se poate cunoaşte între altele din simplul fapt, că pe urma dezastrului din Muntenia d. e divizia 12 de care făceau parte regimentele 42, 43, 54 şi 66, sosind în Mai la front, şi-a ocupat sectorul Varniţa cu părţi din regimentele 44, 45, 46, 60, 61, 62, 08 şi 70. Aici este a se căuta meritul într’adevăr extraordinar al generalului Berthelot, care a depus o muncă uriaşă şi serviciul cauzei româneşti, căci toată virtutea militară a soldatului, tot eroizmul lui nu era ia stare să ţină piept cu strategia şi cu organizaţia duşmanului, pe atunci cu mult mai superioară celei româneşti. Generalul Berthelot, şeful misiunei franceze pe lângă stat majorul românesc, şi a câştigat pe lângă meritul personal şi recunoştinţa întregului neam românesc. Berthelot a fost acela, care a redat viteazului soldat român încrederea trebuincioasă în izbânda armelor romăneşti. Şi această izbândă s’a arătat la lupta dela Mărăşti. — Mărăştii sunt un sat în Vrancea, câţiva chilomeni spre apus de flăcoasti şi câţiva spre miazănoapte de malul stâng al Şuşiţei. Un sătişor de munte ca multe altele, despre cari lumea nu prea aude vorbindu se, dacă nu se întâmplă vre un lucru mare, vre-o străşnicie ce ajunge între ştirile ziarelor din târgurile cele mari. Şi la Mirăşti s’a întâmplat acea străşnicie, în care n’ar fi crezut trupele şi conducerea austro-ungară germană nici într’o sută de ani, că armata română ar mai fi în stare să facă un atac şi să aibă un succes pe câmpul de luptă. Nu a fost amintită în telegramele Puterilor centrale lupta de la Mărăşti, în care soldatul român de astăzi a dovedit, că este vrednicul urmaş al eroilor de la Plena, că este vrednic de porecla de Curcan , schimbată în renume. Era prin luna lui Iulie. Zile frumoase şi senine înlesniau recolta de vară. Lumea din Ardeal cetia şi credea în ştirile de războiu, răspândite din partea Puterilor centrale prin gazetele ungureşti şi ici-colea printr’un ziar nemţesc, rătăcit prin satele ocupate de trupe germane. Cine s’ar fi gândit la o ofensivă românească, dacă întreg frontul românesc a fost dat pradă uitării. Căci alte afaceri războinice umpleau gazetele cu ştiri sensaţionale. In Rusia bântuia revoluţia, şi Kerenski neaflând alt canal pentru scurgerea acestui potop de sânge l-a trimes pe Brussilov să cucerească Galiţia cu orice preţ. In Franţa scriitorul Herva se ruga la conducătorii Aliaţilor ca la nişte Dumnezei, ca să-i sprijinească pe Brussilov cu o puternică ofensivă pe frontul de vest. Din Galiţia vine ca un trăsnet telegrama lui Hindenburg despre cucerirea oraşului Zlociov ca despre un succes strălucit în contra Ruşilor. Şi între toate aceste deodată una tot nouă ! La Mărăşti se mişcă Românii ! — încă în 19 Iulie nu s’a mişcat nimica pe întreg frontul sotre Garpaţi şi Marea Neagră — şi în 20 se mişcă Românii ! — Şi la Mărăşti! — Da, la Mărăşti în preajma regimentului 5 dalmatin din divizia 218 mixtă I — Şi aşa a fost 1 Din încăerări mai mici pe frontul corpului VIII de armată (austroungară) şi pe frontul grupei Gero, s’a început harta, In 21 şi 22 Iulie s’au desvoltat luptele pe sectorul Gaşinu-Şuşiţa, in 23 Românii trec la atac mai puietuic, a, , j .n s frontul Carpaţilor ajunge la crâncene şi înverşunate.u scurtă pregătire cu artileria, 10mânii au eşit din tranşeele lor şi sau năpustit asupra poziţiilor duşmane. Trei zone de asalt au fost prevăzute de către statul major. Oi dintâi asalt avea să ajungă linia Găurile, Vizantea, Câmpurile şi Dealul mare. Al doilea avea să străbată până la linia Valea sării,lieului Teiuşului, dealul Acivei, dealul Răchitişul mare, Kotileşti şi Dealii babei- Al treilea avea să cucerească linia Valea sării şi pe părăul Rutnei în sus până la vârful Clăbuciului. Cine a cetit descrierea munţilor Vrancei în România pitorească a lui Alex. Vlăhuţă va pricepe cu ce greutate au fost însărcinaţi soldaţii români, cari au ajuns, au străbătu şi au cucerit toate trei zone de asalt, cari au străpuns şi au rupt frontul german şi au izgonit pe duşman din toate întăriturile şi poziţiunile sale dela Mărăşti şi până la graniţa Ardealului, dincoace de Boveja, că fugeau Honvezii şi Prusacii de rupeau pământul şi s’au oprit abia peste munţi pe linia Boreţc-Ghelenţa şi Zăbala. Se vor pricepe şi cuvintele generalului Berthelot despre gloriosul şi viteazul soldat român, se va pricepe ce însămnătate au cuvintele de recunoştinţă, când vorbeşte Berthelot despre cele ce a văzut el cu ochii la Mărăşti, la Mărăşeşti şi pe alte locuri, unde organizaţia lui şi a dat mâna cu vitejia soldatului român şi a săvârşit fapte de glorie eternă. Iar voi, viteji Români din regimentele ardelene, ce aţi ştiut să cuceriţi cetatea Ivangorodului rusesc, întindeţi cu dragoste frăţeascâ mânile voastre ostaşilor români -din regimentele Mihai Viteazul, Negru Vodă, Rovine şi celelalte, cari au venit în Ardeal să vă asigure libertatea mult dorită, căci fraţi sunteţi de acelaş neam, de aceiaş lege ţi de aceiaş vitejie românească ! neatâr- Informatiuni Implinindu-se 10 ani dela moartea lui Barbu Delavrancea, se va face In cursul acestei luni, desvelirea bustului comnadat de ministerul artelor in scuarul din str4 Delavrancea (■■ seaua Kiseleff). Bustul este opera sculptorului C. Medrta. CULOAREA DE NEGRU D-nii casieri ai organizaţiunilor locale din Culoarea de Negru sunt înştiinţaţi pe această cale că între 15—30 Iunie a c., se va face controlul tuturor casierilor, pentru care lucru sunt rugaţi să aranjeze chitanţierele. Controlul pe organizaţiuni se va anunţa la timp. Casier g-ral, Sterică Ionescu. * Membrii circ. 22-a sunt convocaţi la Clubul Central, Calea Victoriei No. 49, Duminică 10 Iunie a. c.., orele 10. Căutăm corespondenţi hainei în provincie. Ofertele cu recomandaţiunile necesare se vor trimite secretar. Capitală se află de câtăva vreme, o apreciată scriitoare suedeză d-na Fra Annie Quensel. Colaboratoare a marelui cotidian Dagens Nyheter (Ştirile zilei), a revistei Vecko Journalen (ziarul săptămânei), şi sciitoare de talent, d-na Quensel face în România o vastă anchetă, privind mai cu seamă arta noastră veche şi modernă. D-na Quensel a fost primită în audienţă de M. S. Regina Maria, de A- S. Regală Principesa Elena. Eri, a vizitat sub conducerea d-lui profesor N. lorga, Mănăstirea Văcăreşti, iar astăzi a plecat la Vălenii de Munte spre a cunoaşte îndeaproape şcoala de Misionare. Găzduit la legaţia Suediei, d-na Quensel pleacă zilele acestea la Sinaia, la Curtea de Argeş, la Bran şi apoi în Transilvania, spre a-şi desăvârşi notele despre România. Paris, 9 (Rador). — Din Lisabona se anunţă că poliţia a arestat o bandă de conspiratori, care plănuiau o serie de atentate politice, din fericire zădărnicite. Printre arestate sunt unii pati aveau «resătuit ca Moscova.: f* Producţia Conservatorului CLASELE D-LOR ION LIVESCU ŞI N. SORIANU Joi, 7 iunie, ora 3 pm., în sala Teatrului Naţional, a fost prima producţie a claselor de dramă şi comedie. In „Suflete Tari“ de d. Camil Petrescu, (actul II, scena III) d-ra Nelly Cutava, a interpretat rolul Ioanei Boiu, cu resurse bogate de voce, cu variaţie de ton, cu ironie elegantă. Distanţă, stăpână pe sine a dat dovadă de temperament, de ţinută şi de pricepere. Primită cu simpatie de public — desigur e o făgăduială pentru viitor. D. Artur Manea, a jucat cu inteligenţă, dificilul rol al lui Pietraru In „Dezertorul“ de d. Mihail Sorbul, d-ra Niţescu Simona a dovedit calităţi pentru comedia burlească. In „Patima roşie“ de Mihail Sorbul a apărut d-ra Suzana Policrat, în rolul Tofanei. A dat dovadă de temperament, de gest îngrijit şi de oarecare dreţimne (deşi grasiază). Unele stângăcii de moment, desigur vor fi înlăturate mai târziu. Din clasa maestrului Soreanu d-ra Duţescu Virginia şi d. Stroe Nicolae au interpretat o scenă din „Michela“ de Flers şi Caillavet D-ra Duţescu are siluetă de cap potrivită pentru roluri de ingenuă de comedie. D. Stroe Nicolae, simpatic şi comunicativ. D-ra Guşeilă Elena în „L’argon a dovedit mult entuziasm tineresi D-ra Cornelia Mihail intr’oscent din „Omul de altădată“ a dovedi oarecare temperament. De altfe scena nu-i e străină. Simpatică în „Modelul“ d-ra Eugenia Dimitriu, în rolul Luizei Bernier-Desigur, meritul elevilor de joi, revine şi excelenţilor maeştrii: D. Livescu şi N. Soreanu. Plini de râvnă în tuncarea artistică a elevilor, ei au trecut din jocul lor sacru şi tinerelor elemente. D . însemnări teatrale TEATRUL MIC DE VARA (GUDINA MARCONI CAL. GRIVIŢEI : GINERILE D-LUI PREFECT COMEDIE IN 3 ACTE LOCALE DE PAUL GUSTI Teatrul de cartier a fost o admirabilă idee. Publicul a îmbrăţişat-o cu căldură, ocupând până la ultimul loc frumoasa grădini de vară unde continuă d. Mişu Vattino, frumoase serie de spectacoleinaugurată la Teatrul Mic. „Ginerile d-lui prefect“, piesa, cu care a fost începută stagiunea de vară, deşi nu e o premieră in sensul cuvântului, a fost primită destul de bine de public şi e derinată la o lungă serie. Interpretarea s’a străduit şi a reuşit să reglea această uşoară comedie, pentru a realiza maximum de amuzamente şi aplauzele la scenă deschisă au răsplătit pe deţinătorii rolurilor. 7). Mişu Fotino cu o vervă de bună calitate a regăsit în rolţa „ginerelui d-lui prefect“ una din cele mai complecte creaţii ale carierii d-sale, ştiind să stârnmz zâmbetul şi râsul sgomotos la fiecare replică. Un partener de valoare a fost d. Costică Tineriu şi un cadru desăvârşit a fost înfăptuit de joi doamnelor Annie Capustin, Bernnce Anny, Sylvia Dumitrescu şi de donii Chamel Pizone, Antoniu ION I Cereţi VADUL HOŢILOR roman de VASILE SAVEL Lei 60 La toate librăriile Spectacolele zilei TEATRUL CĂRĂBUŞ (lânase Negru pe alb cu Josephina Baker CINEMA CAPITOL. — Criqueti.. şi flirtul ei cu Norma Sharer şi comedie. CINEMA ODEON. — „Cele qui de mine’ (Aceea care stăpâneşte Soara Gallone şi Leon Math.. CINEMA LIPSCANI. — Un simbol al femeii. Seara trupa Garry si Mica Baker. CINEMA SCALA. — Zigoto în război. Un divorţ în lumea mică ? Mătuşa marinarului. Sora frozioniştii Dalmed et Yonna. CINEMA MARNA. — Azi voiaj le nuntă cu Harry lieih . Paudlier şi experienţele dr. King CINEMA FLACARA. — Umbra „Amantului“, „Le Vertige“ şi revista cu D’Ayol. CINEMA FACL Attlala Traian Bigamie, cu Maria Iacobini şi Verebeş, şi comicul francez Zibral. GRAUIAN ŞI SALA CINEMA FILANTROPIA. —Faust cu Em Jannings, Gosta Eckmann şi Camila Horn. CâRŢÎREVISTE Vlasia No. 30 de sub direcţia d-lui N. Baboeanu, revistă de polemică şi luptă scrisă de viguroşi polemişti. „Buletinul societăţii academice de turism din Bucovina“, anul H, No. 4 — 5. Din pubicaţiile Academiei Române, tipărite în editura „Cultura Naţională“. — „Flore di virtu, în literatura românească de N- Cartojan, conferenţiar universitar. Lei 60. — „Patru documente de la Ştefan cel Mare, de Gigore Nandris. Lei 75. PATIMA DE HATBAN este titlul celui de al doilea roman din colecfia „N. Arcaş", ce apare în editura Ancora" Bucureşti. In „Patimă de bătrân" se relevă, în peripeţii emoţionante, uneltirile criminale la cari se dedă un om ajuns la vârsta matură, când cupins de îndârjirea unei draposti cotropitoare, a cărei împărtăşire se refuză de fiinta la care noi- Prețul lei 35.