Dreptatea, octombrie 1928 (Anul 2, nr. 291-316)
1928-10-01 / nr. 291
s Expoziţia de artă franceză intr’un cadru ce a luat o atmosferă solemnă prin prezenţa Augustei noastre Regine, s’a făcut vernisajul primei expoziţii, la noi, a artei franceze în interior- D. ministru Lapedatu, a vorbit despre spiritul ospitalier al poporului român Şi despre darurile sale artistice. Arată emoţia cu care poporul nostru primeşte demonstraţiile fratelui latin şi mulţumeşte, aducând elogii d-lui Paul Leon. D- P. Leon , în cuvinte sobre şi alese, aduce omagiile sale Augustei suverane. Vorbeşte de arta franceză care a fost întotdeauna admirată-Nu este o revoluţie a artei noastre ceia ce se va vedea aci — spune d-sa, ci o evoluţie. Mulţumeşte apoi ministrului Artelor pentru primirea şi concursul ce a binevoit să dea şi termină prezentând selectei asistenţe minunatele mostre ale artei franceze- In cele trei saloane sunt expuse lucrările minuţioase ale lui Brandi, mobilier Joubert ei Petit creatorii editurilor lui Drim, ţesăturile Rodier, minunatele lucrări ale lui Saudoz, un Pleyel, numeroase biblioteci în care se răsfaţă legătura originală Rieffer — vasele de Sévre, Chiitofuri, joailleriile lui Fouquet şi armonia luminoasă a cristalurilor Lalique închee, într’o gamă plină de farmec şi de fast — feerica expoziţie a gustului şi artei franceze — ce probabil va interesa mult pe cunoscători. Asupra acestei expoziţii vom reveni. TEATRU ODEON CINEMA PREZINTĂ PUTERNICA DRAMA MISIUNEA SECRETA Film din viaţa emigranţilor ruşi după romanul lui J. KESSEL Cu SUZY VERNON MICHAEL BOHNEN şi WALTER RILLA Jurnal U. F. A. BALALAICI direcţiunea muzicală: Prof. HUGO SCHWARTZ Preţuri Obişnuite Monopol DER-FILM PROD UTA. Începutul la orele 3. pm Restaurantul Gării Brașov ți.la TELEGRAMĂ to BimlL____I mmm Cil»Alibi ?! Or»Wn. OfflL (mus . •»* gaj92! zioM)l& ‘ JâiîflLEL ■SJBJLŞOJ! I ■— B-R-A S-0 tun ,m m * pati 0HDiy .ja3TAtEATQRnrjTt.flm taaon -0EA~19pmiA'r0EDL * MTI U pentra HVO’ • "4 B Gt ir a HâRU a ROMÂNIEI ( 12 TmSOm ) J2jh. gfcr#-JnES-^BUDQI4t-PASAni ~10*»“Bwjt--31(ITEL. a«"" 71TUL “ " ptj fTflÎPyi Xa rdiOffiE .DH.MUgGHI I -PRIGARDO di * Vi’igii -1b TAVA1 "t ^ynwr^nBTAyTO^AaliCT'" si' ems'tto ^ROSII SALATA Bl^jjjTograf * 1 *V „Bucătărie Românească" Serviciul curat și ieftin Zilnic stie de pasăre Borsuri Moldoveneşti naturale mm Grătar special ■ Ciorbă de burtă şi Tuslama Regală Vinuri de Drăgăşani Patiserie Franceză Bogat Bufet cu răcituri şi pui fripţi D-nii ziarişti, voiajori comerciali Turneele artistice. Excursiunile şcolare, civile şi militare rabt 20 la cută la consumaţie şi mese Restaurantul Gării Braşov Concesionar N. POENARU «a*« Gata şi de Comandă Găsiţi Uniforme şcolare. Costume, Pardesiuri, Trencftoat, Mantale, Impermeabile la „TEXTILA." CENTRALA DE COMENZI Calea Rahovei 10, Tramvai 3,13, 18, 15 şi 20 Statuie 11 Inaie Suter Atelier special pentru aurit, argintat, nichelat şi oxidat Se execută prompt şi conştiincios cu preturile cele mai convenabile la TOMA DUMITRESCU Strada Coltei No. 35 Reparăm perfect orice sistem de ceasornic, şi tot felul de bijuterii Rămâneţi veşnic tineri întrebuinţând renumita tinctură naturală HENOL HOYALE Regina Tineturilor pentru păr lichidă în toate nuanţele dorite Cutia mică lei 100 de 4 ori mai mare lei 250 HENNE HOYALE Renumita plată orientală Totdeauna proaspăt în toate nuanţele Cutia mică lei 100 ♦ mare 150 Se predă lecţii pentru aplicaţie Părul stricat şi alte trusturi se reface cu cea mai mare îngrijire. Cereţi la principalele farmacii, drogherii, coafori şi parfumerii. Acolo unde nu găsiţi trimiteţi costul prin mandat sau ramburs la L’epozit pentru engros. INSTITUT de BEAUTE DORTHEIMER Calea Victoriei, 50 lângă Cinema * SELECT Telef: 27/35 g — Cereţi noul catalog ! CEASORNICĂRIA ŞI BIJUTfiRIA Bucureşti Calea Şerban-Vodi (Piaţa Mare) NICOLAE CRICOVEANU Absolvent al şcoalei technice de cea ■otnic&nedia străinătate ATELIER DE PRECIZIE Plinesc reparaţiuni de ceasornice şi bijuterii cu fieţuri modeste Vă costă fiertul unui litru de apă. vin ceai, sau cu FRERRĂTORUL NOSTRU ELECTRIC NUMAI POSESORII DE INSTALAŢIUNE ELECTRICĂ . SE POT FOLOSI DE EL. Prospecte la cerere. FERROWATTSS Scrisori din Maramureş Statul păgubit cu miliarde. Ministerul justiţiei nu rezolva plângerile Cleptocraţia desfiinţează românismul prin jaf, corupţie şi demoralizare în favorul Groedelenilor şi a finanţei parazitare ungare. Cererea pentru delegarea altui Tribunal, semnată de către d. dr Vasile Filipciuc şi 689 tovarăşi composesori la Ministerul de Justiţie s’a rezolvat fără trimiterea dosarului composesoratului Noi 589 C., 1923 în baza unui simplu referat fără a se vedea procedura atacată şi fără să se respecte procedura prescrisă de ord. 30 din 1909. O simplă fițuică, prin care se respinge cererea, delegarea ne mai ■ având loc- „Nu este cazul" motivează fițuica d-lui Stelian Popescu, deşi trebuia să aducă o hotărâre în regulă în „Numele M. Sale a Regelui” cu motive din dosar. Totul s’a terminat în 14 zile. Dar d. Stelian Popescu s’a sesizat numai de una din cereri, pe când principala cerere în care era for- mulată Plângerea „sa se transpună planul de partaj al inginerilor operatori, pentru fals, excrocherie, fraude și înșelarea Parchetului Tribunalului Sighet" nu s’a rezolvat nici până azi. (Când este vorba de interesele lui Qroedel nimeni nu vede, nu aude, iar purificatorul de la ,,Speranţa” şi Eldorado nu vede fraudele şi cumulul de crime şi lasă să se execute nedreptatea deşi Statul este furat cu 1 jum- mllard lei! PANAMALE MARAMURAŞENE Excrocheria din Dâmbovia se reeditează mai făţiş aici. Groedel a cointeresat tot judeţul la învârtelile sale veroase, în frunte cu prefectul Mihályi Gabor Şi fraţii săi aproape toţi şefii administrativi sunt în consiliul de administraţie a întreprinderilor găliganului, luând tantieme de câte 5 lei, la fiecare metru cub de lemn exploatat. Proprietarii lemnoaselor constrânşi a-şi prăpădi marfa pe tulpină în loc de 300—350 iei cât face, cer doar câte 45 lei, iar intermediarul 80 lei, comision ce face la 1 jum■ milion metrii cubi de lemn 120 milioane lei. Iată de ce îndrăznesc să calce legea şi să strivească un popor deposedăndu-l de principala sa sursă de existenţă prin procedură tâlhărească! In 21 Sept. s’a produs arătarea la Parchetul Tribunalului Maramureş şi sperăm, că fiind inculpaţi şi magistraţii operatorii proporţionalizărei frauduloase — d- Stelian Popescu se va sesiza şi va delega în fine cu forme alt Tribunal să rezolve întâmpinările şi fondul litigiului după rezultatul procedurei penale, până când va suspenda proporţionalizarea respectivă şi executările ei. Purificarea nu poate rămânea o demagogie regionalistă izolată, administraţia necinstită este furioasă mai ales pe d. dr. Vasile Filipciuc, care se expune pentru salvarea intereselor româneşti din ghiarele cioclilor hămisiţi, prin dreptate şi legalitate. COLESP. — IMEli—B—a—o» Scrisori din Iaşi . ti NIBLIUI IRL. - fl Fără perdea. — Dihonia liberalilor ieşeni, lorgitiştii trec la naţional-ţărănişti IAŞI 28. — Citim în presa locală două informaţii publicate la scurt interval: „In urma consfătuirei corifeilor liberali, ce a avut loc la d. Q. Brătianu, s’a hotărât ca alegerile comunale dela Ungheni, cari fuseseră deja amânate odată pentru 30 Sept. să se amâne din nou cu o săptămână, de oarece la 30 Sept. d. Brătianu are o conferinţă la Chişinău”. Frumoşi nu-i aşa? Ce are a face conferinţa dela Chişinău a d-lui Brătianu cu alegerea comunală din Ungheni? Alta: „I. P. S. S. Mitropolitul Pimen şi-a dat asentimentul pentru numirea rectorului Seminarului ttt persoana P. S. Negoiţă, dar numirea nu s’a făcut de oarece d. Lapedatu aşteaptă să obţină asentimentul în ultimă instanţă a d-lui Q. Brătianu”. Şi mai frumos! Noi muritori de rând ştiam că numirile atârnă de unele legi şi regulamente iar nu de hotărârea şefilor de organizări. Prietenii d-lui Brătianu îl fac un prost serviciu cu asemenea lucruri; vrând să-i mărească autoritatea de şef de partid, îl fac pur şi simplu antipatic, căci fiecare va ajunge să reflecteze: Cum Dumnezeu să ajungem să nu mai putem respira fără voia vreunui Brătianu în ţara asta? Şi când vom scăpa de această racilă, D. Brătianu este fără vreun stat de serviciu prea încărcat; profesor universitar, academician, deputat, şef de partid; d-sa trebue să producă fapte pentru a justifica toate acestea; cel mai bun serviciu ce l-ar face prietenii e să-l ajute a te justifica, iar nu a-i creia asemenea situaţiuni. DIHONIA LIBERALILOR IEŞENI Ca şi in restul ţârei şi aci la Iaşi liberalii s’au divizat în mai multe tabere, mai principale sunt două una a carnivorilor cari au ceva consilii de administraţie şi alta c erbivorilor Cari aspiră Şi sughiţă Când întâlneşti un carnivor, explodează în protestări contra Im Stelian Popescu Şi arată patima cu care cercetează şi influenţează justiţia. Blesteme şi ameninţării doresc mai bine retragerea partidului de la Putere numai să se termine odată cu această ,,oribilă, înscenare”. Când întâlneşti un erbivor, spune: bine face Stelian să se termine odată cu acei cari compromit partidul, urmărind numai căpătuiala lor• De ce partidul să ducă ponosul acelora cari înşeală buna credinţă a lui Vintilă? Aşa merge armonia liberalilor la Iaşi... IORGHIŞTII IEŞENI Cei doi-trei partizani cari au mai rămas credincioşi d-lui Iorga, sunt indignaţi de vestea unui pact Averescu-Iorga. Ei au decis să se informeze precis la centru, ce este, şi dacă lucrul se va adeveri sunt hotărâţi a părăsi imediat pe d. Iorga şi a trece la Naţional-Ţărânişti. Aceasta ca o protestare împotriva mocirlei averescane. TEATRUL NAȚIONAL. — Matineu . Viforul seara. Mult sgomot pentru nimic. OPERA. — Lakme. TEATRUL REGINA MARIA- — Matineu şi seara. Omul care a văzut moartea. TEATRUL MIC- — Cabaretul. TEATRUL JIGNITA- —Chaznel cu Nelly Gasman-CINEMA SCALA. Revista Să nu te superi că te’njur şi filmul Malec Cowboy. CINEMA TERRA. — Ken Wagnard şi Insula Dracula şi trupă Juvenal. TEATRUL CINEMA ? TRIANON — Fraţii— „Trohisond’’ cu Jetta Sondal-Victor Varconi-I. Schildkrant şi simphonia unei Capitale. Minunea industriei germane, concert simfonic Jacob-Jaz-CINEMA MARIOARA VOICULESCUBărbatul, femeia, şi-. Păcatul-CINEMA LIPSCANI. — Alteţa sa dansator şi celebra dansatoare d-ra Rasputin. CINEMA SELECT. — Căi greşite (Crise) cu Brigite Helm şi Jack Trevor. CINEMA BULEVARD PALACE. — Căi greşite (Crise) de Brigite Helm- CINEMA ODEON. — „Moulin Rouge” cu Olga Tchechova. CINEMA EFORIA. — La vie de Bohema, 9 acte cu Lillin Gish şi John Gilbert. CINEMA MARCONI- — Jucăria femeilor frumoase (Ultima dragoste lui Don Juan Modern) şi artişti. CINEMA MARNA- — Circul Morţii. şi o frumoasă comedie- FILANTROPIA. — Călugărul negru Rasputin. CINEMA ROMA — Fred Tompsch în Răpitorul Nevestei şi Harry Carey în al 7-lea bandit. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI. — Kiki cu Ronald Colman şi Matchul Tunney-Dempsey şi artişti- CINEMA BASARAB. — Hotel Potemkin sau Ultima oră, cu Jean Angelo. Un match de box în 2 acte §» DREPTATE A America şi acordul naval franco-britanic PARIS 29, (Rador). — Nota de răspuns a Statelor Unite la compromisul naval franco-britanic declară că guvernul american nu poate agrea propunerile ce ar lăsă deschisă calea pentru construirea nelimitată a unor tipuri de vase şi ar impune restricţiuni tocmai la construirea acelor tipuri ce corespund necesităţilor Statelor Unite. Guvernul american rămâne dispus să continuie sforţările pentru gă■ şirea unei soluţiuni de natură a satisface toate puterile. In acest sens, nota americană sugerează propuneri concrete. Cercurile competente declară că ar fi prematur să se indice punctul de vedere al Franţei faţă de nota americană- Atitudinea valuată numai după un schimb de vederi între Paris şi Londra- Cum nota americană este concepută în spirit foarte cordial, e probabil că negocierile pentru limitarea înarmărilor navale vor continua. Câmpul muzicei ŞOMAJUL CREŞTE MEREU — 500 DE MUNCITORI AVIZAŢI Nimeni în ţara aceasta nu speră într’o apropiată îndreptare a gravei crize economica, de pe urma căreia şomajul a luat la noi proporţii grave. Nici la ministerul muncei, nici la U. G I R. (Uniunea generală a industriilor române) şi mai puţin în lumea muncitoare, nimeni nu poate întrevedea sfârşitul sau cel puţin soluţionarea acestei grave probleme. Din contră din toate părţile ştirile sunt neliniştitoare. Directorii ministerului muncii, cu indiferenţa caracteristică „persoanelor oficiale” ne prevestesc „crize sezoniere’’, patronii prin U. G. IR ne asigură că „stabilizarea’’ va agrava actuala stare şi că vor fi obligaţi a micşora şi mai mult producţia. Ştiţi ce înseamnă „a micşora producţia” ? — înseamnă a mări mizeria generală printr’o nouă scumpire a mărfurilor, oferite de acum într’o mai mică cantitate, şi mai înseamnă închiderea multora dintre fabrici şi deci alte multe mii de muncitori vagabonzi şi muritori de foame. Dar pe lângă „crizele sezoniere” şi „scăderea producţiei” propusă de patroni, este şi aşa zisa „raţionalizare a muncei’’ care a şi început a fi aplicată la noi în industria metalurgică, în care cauză, chiar de ar fi vremurile prospere, alte numeroase concedieri de muncitori sunt inevitabile. Vom vorbi în viitor ce este această raţionalizare şi cum fără a ne fi luat măsurile prealabile de protecţie, aplicăm o măsură care în loc de a fi folositoare ţârei, va contribui cel mult la omorârea prin foame a altor mii de lucrători MUNCITORI CONCEDIAŢI LA PETROŞANI Şi pentru o ilustrare a prevederilor noastre anunţăm că direcţia minelor de la Petroşani, care în ultimii ani a concediat mereu mii de muncitori „a avizat” pentru 1 Octombrie alte 500 de muncitori. Ce perspectivă sinistră pentru aceşti nenorociţi acum în pragul crnei şi al foametei! Fabricile de sticlărie nu mai sunt capabile să’Şi plătească cu lunile salariile lucrătorilor şi foarte curând vor fi obligate a fi închise. Manufactura R. Al. S din Cluj, scade Şi ea producţia, desigur (!) tot din cauza ,,scăderei consumului intern’’, şi concediază iarăşi alte sute de muncitori. Şi astfel am putea înşira cititorilor noştri la nesfârşit cazuri identice, care nu mai încetează. I. CARJEAN De la organizaţii Domnii preşedinţi ai secţiunilor 27, 29 şi 6 perii, din culoarea de Albastru, sunt convocaţi, împreună cu comitetele respective, în şedinţă comună, pentru astăzi 30 Sept. a. c. ora 10 dim. în casele d-lui Manole Constantinescu din Calea Şerban Vodă No. 136. La ordinea de zi fiind diverse chestiuni extrem de importante. # Astăzi 30 Sept., orele 9 jum. dim. sunt convocate la Casa de Stat a culorii de Verde, din Calea Griviţei 209 A. Comitetele sectorului LII circ. 9-a şi Principele Carol La ordinea zilei chestiuni de organizaţie internă. « Astăzi 30 Septembrie d C. orele 9 dim., Casa de Stat Oborul, a partidului naţional-ţărănesc va ţine o mare întrunire publică în sala Barascu din str. Ziduri No- 34 (colţ cu şos. Pantelimon). * Membri organizaţiei Circ. 28 a Partidului Naţional Ţărănesc din Capitală, sunt convocaţi în adunare generală extraordinară pentru ziua de Duminica 7 Octombrie 1928, ora 9 jum. dimineaţa în localul Casei de Stat „Dudeşti’’, Calea Dudeşti No. 11. La ordinea zilei: Alegerea noului comitet* Domnii membri ai partidului Naţional-Ţărănesc din circa 3 periferie sunt rugaţi a lua parte la consfătuirea ce va avea loc Marţi 2 Octombrie ora 8 seara la Clubul Central din calea Victoriei La ordinea zilei fiind chestiuni urgente rugă în a nu lipsi nimeni. * Organizaţiile judeţene ale partidului Naţional-Ţărănesc sunt rugate să grăbească trimiterea materialului cerut pentru întocmirea albumului şi istoricului partidului, întârzierea înseamnă rămânerea în afară de album. Materialul şi banii se trimit d-lui Mill. Ionescu- Berbecaru, hotel Astoria, Bucureşti. Se va expedia materialul numai când e gata tot, parţial nu. Ştiri artistice Compania de Reviste a Teatrului „Scala” joacă pentru a 123-a oară formidabilul succes „Să nu te superi că te ’njur. Direcţia Companiei Pizone Kanner anunţă ultimele reprezentaţii ale acestei reviste- In curând „Ca la Mama acasă’’ de Nicon, Nican, Dodin. . JURNAL DE BORD — Amintiri din războiul cel mare — VIII In anul 1914, când a izbucnit războiul cel mare, România avea un sămbure de aviaţie militară cu orgartizaţiune întocmai ca a Francezilor. Elementele ce le avea pe atunci aeronautica erau de o valoare necontestată. Ca piloţi technici puteau sta alături cu cei mai straşnici piloţi ai timpului. Dintre aceştia să-mi fie permis să reamintesc pe: Zorileanu, Negrescu, Protopopescu, Beroniade, Nicu Capşa, Macavei, Polyvacas, Mihăilescu, Paşcanu, Giosanu, Cholet, Craiu, Olănescu, elemente de valoare, care, de îndată ce au avut cele trebuitoare au făcut ca gloria aviaţiei române să rămână în picioare faţă de dizgraţia în care căzusem la începutul războiului. Alături de aceşti piloţi au venit şi li s-au adăugat încă mulţi tineri piloţi şi observatori, care, în raport cu mijloacele pe care le-am avut faţă de aviaţia duşmană, puteam spune că au stat deasupra tuturora. Aparatele ce existau pe atunci, şi după câte mi-am notat eu, erau: 2 aparate Farman 70 HP. cu 2 locuri. 2 aparate Blériot 50 HP. cu un loc. 6 aparate Blériot 80 HP. cu două locuri. 2 aparate Coandă Bristol. 1 aparat Vlaicu, rupt, intrun hangar. Toate vechi, de şcoală, nearmate. In anul 1915, când s’a văzut importanţa aviaţiei, mai ales când se ştia că bătălia dela Marna a fost câştigată in parte datorită avionului francez, care raportase dirijarea coloanelor şi aripa dreaptă descoperită, au început să se facă diferite experienţe, să se formeze observatori, să se cheme nouă elemente pentru şcoli. Toate mergeau foarte greu, căci ne lipseau şi mijloacele şi posibilitatea de a le aduce din altă parte. Cu cât personalul creştea şi se pregătea, cu atâta numărul aparatelor scădea. Astfel ne găseşte intrarea noastră în războiul cel mare, şi duşmanii, care erau bine informaţi, atacau ziua cu aeroplanele şi noaptea cu Zepelinul populaţia nevinovată, ştiind precis că nu avem mijloace să le facem ţaţă. Semnalele de alarmă ziua şi noaptea date de către sergenţii de stradă, cum şi ordonanţele date de autorităţi pentru a preveni pierderile la atacurile aeriene inamice, nu erau suficiente, căci lumea, inconştientă, tocmai când se dădeau aceste semnale, ieşea şi se aglomera, dând inamicului bune obiective de bătut. Excesul de zel pe care îl făceau in timpul nopţii, mai ales in ceia ce priveşte astuparea geamurilor şi chiar fumatul pe stradă, era un adevărat caraghioslâc. Eu, care am zburat noaptea, pot să afirm că nu constituie indiciu şi nu poate vedea un observator in timpul nopţii ţigări aprinse, chibrituri, geamuri astupate rău. Pierderile cele mari, suferite atât de cei din Capitală, cât şi din celelalte oraşe şi chiar de pe front, sunt datorite mai mult ignoranţei în care ne găseam, în acea epocă, sub raportul posibilităţilor atacului aerian. In seara zilei de 22 August 1916, cam pe la orele 21, clopotele de la mitropolie şi vardiştii au dat semnalul de alarmă. Zepelinul se anunţa. Publicul, in loc să asculte ordonanţa şi să intre in subsoluri, din contră, eşea şi căsca gura, riscând să li se spargă capul nu de cele câteva bombe ce le lăsa Zepelinul, ci de schijele de obuze dela artileria noastră antiaeriană. Sistemul de a urmări cu proectoarele zepelinul era cel mai bun reper asupra direcţiunei şi poziţiei Capitalei. Nu este locul aca să arătăm cum ar fi trebuit apărat Bucureştiul, dar putem afirma că sistemul de proectoare de la 1916 a adus mari servicii duşmanilor. După o jumătate oră de bubuituri de tun, mitralieră, ţipete şi fluere, totul a încetat, pentru ca peste două ore să reînceapă mai cu furie, când imensa ţigară de ţoi apăru la 2000 — 2500 metri, vira calm asupra Capitalei, aruncă bombe şi, în ciuda tunurilor antiaeriene, care aruncau proiectilele la 5/6 lungimiide zepelin, la dreapta, la stuga, maisus sau mai jos în jurul zepelinului, care, foarte liniştit, după ce arunca jale şi durere, lua drumul Rusciukului odihnindu-se un hangar, nesupărat de nimeni, pentm ca a ’doua zi să-şi înceapă opera de distrugere. Mult sânge nevinovat a curs şi multă ură s’a purtat şi se poartă poporului german din această cauză şi tot atâta ură se purta şi zburătorilor noştri când lumea vedea că nimeni nu se urcă să apere Capitala de îndrăzneţii zburători duşmani. Da! erau îndăzneţi, pentru că ştiau că vin într’un sat fără câini. Trebuia ca în acele clipe să se transporte cauza neputinţei lor, toată Ura aceia tri, să le vadă starea sufletească în care se găseau in acele clipe, din cauza neputinţei lor, toată ura aceia trebuia să se îndrepte asupra altora iar nu împotriva lor. Cu avioanele pe care le aveam, vechi, uzate, nearmate, nu se putea pretinde nici ceia ce făceau pe acele vremuri. Ca încheiere, acestui capitol, rezum : Tânăra noastră aviaţie şi-a făcut pe deplin datoria. Faţă de calităţile de zbor cu care erau înzestraţi, cu mijloace egale, inamicul nu şi-ar fi permis să ne atace decât cu pierderi foarte grele. TRAIAN Conferinţele despre ţara Bascilor Un public numeros, a avut fericita ocazie de a fi purtat prin feericite meleaguri ce locuesc fraţii noştri latin, Bascii- Abatele Lhande a Ştiut să ţie intr’o plăcută încordare, o sală arhiplină, care a savurat spiritul fin al oratorului. Vorbind de mândria omenească ce — sfidând catastrofele vremii şi naturii — se erijează triumfătare atunci când găseşte după mii de secole rase ce s’au întâlnit vr’odată- Relevă faptul că a fost izbit de marea asemănare dintre portul şi obiceiurile păstorilor noştri — cu bascii— Deodată am tresărit, spune abatele Lhande, când, după monotonia Pustei Ungare, recunoscut în Carpaţi ţăranul din Pyrineiin mii de amănunte. Aceleaşi unelte, colibe — un colklor plin de caractere comune, faptul că Bascii au suferit ca şi Română, năvălirile barbarilor pe care le-au îndurat în pasivitate, dar rămânând credincioşi pământului lor, ne constitue o bază comună Caracterele arhitectonice, artistice şi etnice — cu ajutorul lanternei magice şi a magicului spirit oratoric — ne-au convins de o inrudire ce ne mândreşte, mai cu seamă în persoana Abatelui Lhande, care, plin de vervă Şi tinetă s’a relevat prin naturaleţa şi spiritul său abundent. O TOMA-ALDEA