Dreptatea, iunie 1936 (Anul 10, nr. 2578-2600)
1936-06-10 / nr. 2584
„CREDITUL MINIER“ Societate anonimă română pentru desvoltarea Industriei miniere, Bucureşti CONVOCARE In conformitate cu statutele societăţii, d-nii acţionari sunt convocaţi în adunare generală ordinară în ziua de 17 Iunie 1936, ora 10 jumătate, în sala Cercului comerţului, finanţei şi industriei din localul Camerei de comerţ, str. Bursei No. 4, pentru a delibera şi decide asupra următoarelor chestiuni: 1. Aprobarea dării de seamă a bilanţului şi contului de profit şi i pierdere încheiat la 31 Decembrie 1935. 2. Distribuirea beneficiilor. 3. Descărcarea consiliului deadministraţie de gestiunea sa pe exerciţiul 1935. 4. Alegerea de membri în consiliul de administraţie în locul celor al căror mandat expiră la 31 Decembrie 1936. 5. Alegerea a 5 censori şi 5 censori supleanţi. Pot lua parte la adunarea generală toţi acţionarii înscrişi în registrul societăţii cu 15 zile înainte de adunare. Acţiunile vor trebui depuse la sediul societăţii, în Bucureşti, b-dul Take Ionescu No. 43, cel mai târziu până la ziua de 12 iunie inclusiv, respectiv 19 iunie inclusiv, în caz de amânare. Conform art. 39 din statute, procurile trebuesc depuse în acelaşi loc cu cel puţin 3 zile înainte de adunarea generală, adică până în ziua de 14 Iunie respectiv 21 Iunie în caz de amânare. Dacă în ziua adunării nu se va întruni qvorumul prevăzut prin statute, şedinţa se va ţine în ziua d 24 Iunie, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, când adunarea va putea lucra valabil, ori care ar fi partea de capital prezentă sau reprezentată, fără vreo altă convocare. " Consiliul de administraţie ACTIV Bilanţ încheiat la 31 Decembrie 1935 3EEL Casa şi disponibil la bănci *. . . . , 9 , , Stocuri de ţiţei, derivate șî minereuri .. . . * Debitori . ......................... Participatiuni................| | * .* Materiale . a -Investițiuni: îi schele................. 250.590.605 Rafinăria Brazi.........................483.016.399 Cisterne, material rulant și depozite 73.818. 91 Terenuri petrolifere şi concesuni miniere Mobilier şi vehicule................................. Imobile s • « *’*.,, • ••••* Drepturi de redevenţe , Conturi de ordine: Garanţii statutare, efecte, acceptaţiuni, garanţii cauţiuni şi titluri depuse ......................... 28.636.064 48.740.515 385.985.375 204.554.628 83.933362 807.425.895 67.109.7781 42.156.8651 Capital...................................... 605.000.000 Fond de rezervă statutar..... 158 244.711 Fond de rezervă special . •19.363.177 Fond pentru creanțe dubioase. . . 5.000,090 Casa de prevedere a funcţionarilor...... Dividende neridicate ............ Creditori ...... •••'’*» Creditori pentru materiale .......... Furnizori pentru rafinăria Brazi . ............. Ministerul de industrie și Comerț Cont tranzitoriu............... Beneficiu Conturi de ordine: Deponenți de garanții statutare, efecte acceptațiuni, garanții, cauțiuni și titluri depusa. . 1.668.542.484 1 195.162.412 787.407.888 34090.400 909.374 141.414.269 37.972.526 294.038.718 34.933.627 102.846.182 34.900.000 1.668.542.434 1.195.162.412 DEBIT * V. I Profit și Pierdere încheiat la 31 Decembrie 1935 CREDIT Cheltueli generale..................................... Cheltueli de exploatare, șantiere, rafinării, vânzări... . ..................................... impozite și taxe miniere, redevenţa Statului, taxe de consumaţie, drumuri export.... Transport pe C. F. R. şi conductă ...... Dobânzi şi comisioane............................... Costul ţiţeiului și al produselor cumpărate inclusiv redevenţa particularilor ...... amortizări ................. Beneficiu.........................................■ 27.541.928 199.690.371 Venitul brut din vânzarea țițeiului, derivatelor, redeverielor, cupoane, etc. 728.736.130 133.927.8601 98.944.889 2643.1 lei 124.125.456, 82.962.503i 31.900.000 728.736.130, 728.736.130 Director general, log. M. N. Constantinescu Conform dispoziției art. 186 din codul comercial, am examinat prezentul cont de profit* și ^fentem,^pe care^l-am găsit în regulă și în concordantă cu registrele societății. Censori: D. Constantinescu, G. Cioflec, N. Saegiu, Ion M. Dumitrescu, C. Grigoriu SpCGiCOiC D-nii şefi de organizaţii Pentru furnizarea insignelor fruntaşilor partidului naţiomal taranesc a se adresa clubului partidului (la intendent) în str. Clemencean No. 9, închiriez trei apartamente compuse din: 1) vestiar, debara, hali mare, trei camere mari, oficiu, bucătărie, bae, terasă, cameră de servitor, pivniţă, spălătorie. 2) vestiar, debara, hali mare, trei camere mari, oficiu, bucătărie, bae, balcon, cameră de servitor, pivniţă, spălătorie. 3) vestiar, debara, bucătărie mică, două camere, bae, pivniţă, cameră de servitor. 4) garaj cu cameră de şoleur, bucătăriile şi băile în faianță, ulei încălzire centrală. LABIRINT 142. Expoziţie finlandeză de artă decorativă şi artă populară la Bucureşti Ea se va deschide Miercuri 10 Iunie la Salonul Oficial Miercuri 10 Iunie a. c., se va parinde, în Pavilionul Casei Grădinilor (Salonul Oficial), Expoziţia Finlandeză de artă decorativă şi artă populară, care este răspunsul la manifestarea de artă populară română din primăvara anului 1935, organizată la Helsinki, prin grija d-lui R. Bossy, ministrul României în Finlanda şi a comitetului finlandez doi apropiere culturală între România şi Finlanda, cu autorul direcţiunii presei din ministerul român al afacerilor străine şi acel al Muzeului de Artă Naţională din Bucureşti. Expoziţiunea de la Bucureşti este pusă sub ocrotirea unui comitet de onoare alcătuit din d-nii miniştri Nicolae Titulescu, dr. O.Angelescu, Al. Rapedtu, dr. J. Costinescu, Savel Rădulescu, d. Ch. G. Idman, ministrul Finlandei în România, prof. D. Gusti, fost ministru director general al Fundaţiilor Regale, R. Bossy, ministrul României în Finlanda, general adj. Condiescu, profesorii V. Tanner, A. Hamaiinen, de la Universitatea din Helsinki, prof. J. Siren, de la Şcoala Tehnică din Helsinki, prof. G. Ţiţeicn, preşedintele comisiunii ele cooperaţie intelectuală şi prof. Al. Tzigara Samurcaş, directorul Muzeului de ArtăNaţională. Ea este organizată de un comitet de acţiune alcătuit din d-na Hortensia Cosma, d. prof. Al. Tzigara Samurcag, d. prof. Mansikka, dela Universitatea din Helsinki, d. I. Dragu, directorul presei, d-nii profesori Al. Bucuroceanu şi Sirata. In comitetul dela Helsinki figurează d-nii profesor arhitect Siren, preşedintele ■Asociaţiei de artă industrială din Finlanda, d-na dr. Ellinor Ivalo, arhitect Rafael Blomstedt, director artistic al Şcoalei de Artă şi Industrie, d. Arttu Brumener, directorul Muzeului din Helsinki prof. Albert Hamaleinen, directorul secţiei etnografica a Muzeului Naţional finlandez T. Iolkonen şi d-na Tyyni Valitri. La protector al expoziţiei figurează d-nii miniştri de externe, de industrie şi comerţ şi de instrucţie ai Finlandei. Deschiderea expoziţiei va avea loc, în cadrul unei solemnităţi la care au fost invitaţi membrii guvernului şi ai corpului diplomatic şi personalităţile proemimiente ale vieţii noastre culturale şi artistice. Miercuri 10 Iunie, la ora 11:30. )3n Fapte şi consecinţe (Continuare din pag. 1-a) numită prin analfabetismul ei, avem cel mai bogat număr de licenţiaţi. Nepregătiţi însă pentru viaţă, neîntrebuinţaţi însă nicăeri, aceştia au pierdut, cu timpul, şi ceia ce bruma învăţaseră, nerămânândule decât diploma şi titlul în numele cărora pretindeau de la stat. Legile memoriei sunt aspre, inflexibile: aducerea aminte dispare în raport cu vârsta şi cu lipsa repetiţiei. Cum cunoştinţele, adunate în şcoală, nu făceau parte din fiinţa lor sufletească, nu se integraseră fiinţei sufleteşti, prin acel cunoscut proces al asimilărilor, cu timpul aceste cunoştiinţe, au pierit. Ele erau prinse de sufletul copilului în felul în care sunt prinse frunzele veştede de faţa apei unui bazin. Astfel, s’a ajuns la alt paradox,— vinovat pentru situaţiile noastre culturale, — că, într’o ţară angajată în mare ofensivă culturală, am recoltat fenomenul bizar al analfabeţilor noui, analfabeţii cu diplomă. CINEMATOGRAFE CAPITOL (Sala şi Grădina): Biletul de o mie, cu Georges Milton şi Gaby Morlay, jurnal şi complectare. SCALA: Kay Francisc şi George Brent în Soţie şi Amantă, Jurnal Paramount şi complectare. TRIANON: Liane Haid şi Psut Hoerberger în O vizită nocturnă. Jurnal şi complectare. REGAL: Hotel Savoy 217, cu Hans Albers şi Jurnal Paramount. ROXY: Biletul de o mie, cu Georges Milton şi Gaby Morlay. Jurnal şi complectare. SELECT: Domnul de la Folis Bergere şi San Francisco. BULEVARD-PALACE: Ducele de Fier şi Aly-Baba cu Anna May Woig. DARLY: Visul unei nopți de vară şi Dinky cu Jackie Cooper. A. R. P. A.: O căsnicie modernă, cu Miriam Hopkins şi jurnal. MANON: Mazurka cu Polla Negri şi Charles Boyer în Fericirea. ARO: Insula Pinguinilor, cu Inkijinoff şi Fratuoise Rosay. Jurnal Fox. SAVOY: Primul film francez cu Aniy Ondra în Ainy se amuză şi corapledare. VOX: „Sub teroarea deiktului’’ cu Ginger Rogers şi Francisc Lederer şi revista „Salata de sezon’’. CORSO: Pasiunea mea, cu Marlene Dietrich şi Singură pe lume. MIA: Samson şi îngerul întunericului. FORUM: Dăruieşte-ne noaptea, cu Jean Kiepura şi Aventuriera din Mote Carlo. OMNIA: Dăruieşte-ne noaptea cu Jan Kiepura şi Când dragostea înfloreşte. FRANKLIN: Peter cu Franciska Gaal şi Furtuna. MILANO: îngerul întunericului şi Lacrimi de paiaţă. VOLTA BUZEŞTI: Doctor Socrates şi Uniri pe vecie cu Ruby Keeler. AMERICAN (Grădina şi sala): Uniţi pe vecie şi Dansul s’a sfârşit Oraşul Grădină FRAMZENSBAU (Cehoslovacia) Cel mai mare succes la maladiile de inimă, de femei, sterilitate, gută, reumatism şi constipaţie cronică. Informaţiuni complecte şi aranjamente cu plata In Lei se dau la toate AGENŢiiLE COMPANIEI WAGONS-LITS//COOK DIN ÎNTREAGA ŢARA Reprezentanţa onorifică a Băilor Cehoslovace în România sau direct la KURVELWAXTUNG FRANZENSBAD (Cehoslovacia) _________m_____________ VHOTEL SAVOY FRANZENSBAD de primul rang, in faţa parcului principal, lângă băi și surse. Camere de la 12 Kc. pe zi. Pensiune complectă de la 42 Kc. pe zi. Aranjamente speciale cuprinzând pensiunea complectă, masă, casă, precum şi toate taxele şi medic pentru 2100 Kc. de persoană, ooooooooo «DREPTATEA» CONGRESUL EXTRAORDINAR AL ÎNVĂŢĂTORILOR Zece mii de Învăţători aclamă pe Suveran Discursul M. S. Regelui In prezenţa şi sub preşedinţia Suveranului s’a ţinut ori la ora 4 da la Ateneul Român, congresul extraordinar al «Asociaţiei generale a învăţătorilor din România». Au participat aproape zece mii de învăţători şi învăţătoare. Pe scenă au luat loc numeroşi fruntaşi ai vieţuii şcolare şi sociale. Printre aceştia am notat pe: patriarhul Miron Cristea, d-nii Ion Mihalache, prof. D. Gusti, prof S. Mehedinţi, prof. I. Simionescu, Stancu Bradişteanu, pr. P- Partenie, Petre Ghiţescu, T. Iacobescu, depu- Cuvântarea d r. D. V. Toni, preşedintele Asociaţiei generale a învăţătorilor din România, se adresează Suveranului. Sire, învăţătorii României trăesc astăzi , când Majestatea Voastră aţi binevoit să veniţi în mijlocul lor când pentru întâia oară un rege al ţării participă la un congres învăţătoresc, clipa cea mai solemnă din viaţa lor şi a şcoalei poporului. Prezenţa între noi a Majestăţii Voastre, conducătorul suprem al neamului, îndrumător al culturii naţionale şi ocrotitor al şcoalei, acela la care învăţătorii au găsit întotdeauna mângâiere, îmbărbătare şi dreptate în ceasuri grele, este cea mai frumoasă şi mai înaltă răsplată pe care am fi putut-o visa pentru munca şi credinţa noastră. Ingăduiţi-ne, deci Sire, să vă exprim, stăpâniţi ca niciodată de o sfântă emoţie, mulţumire adânc recunoscătoare, îngăduiţi-ne să vă închinăm tot ce avem mai bun şi mai curat în suflete. Dar prezenţa Majestăţii Voastre între noi, înseamnă nu numai o răsplată, înseamnă şi o chemare şi o comandă. Voiţi — o ştim fiindcă vă urmărim toţi până la unul gândul şi fapta — ca neamul românesc să se afirme în lume ca o mare forţă de lumină şi creaţie, aşa cum îi poruncesc geniul şi virtuţile sale. Voiţi, pentru aceasta, ca pe pământul său din care nimeni şi niciodată nu va putea ştirbi măcar o brazdă să se păstreze datinile şitradiţiile, să se desfăşoare muncă rodnică aducătoare de bunăstare şi fericire să fie pace şi armonie, să fie ordine şi disciplină, să-şi supună toţi cetăţenii aspiraţiile şi interesele lor individuale, aspiraţiilor şi intereselor superioare ale ţării. Voiţi din tot suffletul vostru, Siret ca tineretul neamului — speranţa lui întreagă — iţ să fi viguros la trup şi sănătos la minte, călăuzit de idei şi sentimente generoase, cu dor de muncă )ţ şi de viaţă, trăită pentru binele şi fericirea semenilor, cu înţelegere şi respect pentru tot ce-i glorios în trecutul nostru, cu credinţă nestrămutată în viitorul patriei, în viitorul pe care trebue să-l pregătească ei prin munca şi jertfă. înaintea noastră, în augusta persoană a Majestăţii Voastre stă întruchiparea voinţii care după ce s’a călit în focul credinţelor străbune şi al datoriilor prezentului, a pornit să deschidă neamului românesc drum nou, drum luminos, către culmea celor mai înalte năzuinţi ale umanităţii. Voinţa Majestăţii Voastre e pentru noi suprema pro noca. O vom urma, cu sufletele înălţate o vom urma fără şovăire, o vom urma cu orice sacrificii. In serviciul culturii poporului, a tronului şi ţării au stat şi au luptat. Apostol D. Culea, rfc La ora 4 şi jumătate Suveranul, însoţit de marele voevod Mihai, d. dr C. Angelescu, ministrul instrucţiunii, mareşal Ilasievici şi general I. Manolescu, a intrat în sala Ateneului, fiind întâmpinat de d. D. V. Toni, preşedinte şi de întreg comitetul asociaţiei generale a învăţătorilor. Suveranul şi Marele Voevod au fost îndelung ovaţionaţi de asistenţă care apoi a intonat Imnul regal lui D. V. Toni tot înaintaşii noştri învăţători, ca şi ei vom sta şi vom lupta şi noi. Ei au aprins luminile şcoalei în satele României, cu multe decenii în urmă, au îndrumat poporul statelor către desrobirea economică, prin organizaţia cooperatistă, au pregătit conştiinţele în vederea rezistenţei naţionale şi a jertfirii vieţii pentru realizarea visului strămoşesc, au condus ereie pe ostaşii ţărani pe câmpurile de bătălie, au contribuit în măsură hotărâtoare la creearea României de astăzi. Noi, urmaşii lor, muncim în şcoală şi în atâtea instituţii de cultură, să se reverse lumina învăţăturii şi a unei adevărate conştiinţe omeneşti până în cele mai mici şi mai îndepărtate colţuri de ţară şi stăm straie neclintită ca pe sufletul poporului să nu pună stăpânire nici o idiologie primejdioasă, nici o rătăcire. In marea acţiune de educaţie a tineretului — preconizată şi călăuzită de Majestatea Voastră, — acţiune menită să întărească bazele de credinţă ale neamului, să îndrumeze munca nouă şi să ducă în cele din urmă la o solidaritate naţională de fier, chezăşie a tuturor izbânzilor din viitor, noi ne-am înrolat în rândurile celor dintâi ostaşi şi văzându-i chiar de pe acum rezultatele binefăcătoare, îi vom sta sub steagul ei cu toată însufleţirea şi toată energia. SIRE. Ştiind că o mai mare bucurie decât aceasta — a unei munci iluminate de credinţă şi sfinţită de jertfă — nu vă putem da, vă declarăm solemn şi legământ sfânt facem. Credincioşi până la devotament şcoalei şi culturii naţionale, prieteni şi sfătuitori buni şi cinstiţi ai poporului, apărători şi păstrători ai tradiţiilor strămoşeşti, călăuziţi în tot ce vom gândi şi înfăptui, de iubirea pentru patrie şi regele nostru, noi învăţătorii urmând îndemnurile şi hotărârile Majestăţii Voastre, vom fi ziditori harnici pentru ca să ridice în mijlocul umanităţii România Nouă, cetate a spiritului şi altar al muncii. SIRE. In trecutul neamului nostru am avut mai de mult un glorios strămoş ce a fost supranumit Cel Mare un altul, Viteazul, iar acum mai în urmă, un rege care a fost supranumit înţeleptul, iar după el am avut pe cel scump inimii voastre, pe întregitorul, învăţătorii României, văd în Majestatea Voastră pe acela care va rămâne în istoria neamului. Carol Cărturarul, ctitor al sufletului românesc De aceia cu credinţă şi dragoste, învăţătorimea vă roagă să le primiţi închinarea. Să trăiţi Sire ! Să trăiască patria , unde sunt, aş îi fost în mijlocul vostru. (Aplauze, urale). De aceia Eu, vorbindu-vă, nu vă vorbesc numai ca rege, ci vă vorbesc de la suflet la suflet, vă vorbesc ca învăţător. Poate tocmai fiindcă în sufletul Meu am avut această căldură faţă de voi, am putut resimţi şi din partea voastră aceiaş căldură, pentru care vă mulţumesc din toată inima Mea. învăţătorimea trebue să ştie că o iubesc, învăţătorimea să ştie că mă uit cu drag la ea şi prin ea mă uit în prisma intereselor generale ale ţării. Şi fiindcă sunt convins că ea va şti totdeauna să slujească cu credinţă desăvârşită *ra, de aceia iubirea mea pentru ea este încă mai întărită. Mulţumesc învăţătorilor pentru felul cum a ştiut de mai bine de 15 ani să răspundă chemărilor pe care i le-am făcut. Şi în timpuri grele şi în timpuri mai uşoare ea a fost alături de Mine. O ştiu şi simt din căldura sufletelor voastre că şi de acum înainte, în această luptă uriaşă pe care am pornit-o. Pentru înălţarea şi întărirea sufletului românesc, în primul rând voiu avea lângă Mine pe învăţătorii Mei. (Aplauze puternice). Nu am venit in mijlocul vostru să vă dau sfaturi tehnice, nici sfaturi economice. Am venit să rostesc sufletului vostru şi să cer sufletului vostru să răspundă sufletului Meu. Am simţit-o în trecut, o simt şi astăzi şi am convingerea că « voiu simţi totdeauna, că sufletul învăţătorimii române va fi totdeauna lângă sufletul regelui Ţării Româneşti. (Aplauze Prelungite, ovaţiuni). Ia această zi, care este sărbători-* rea tineretului şi deci trebue să fie şi sărbătorirea conducătorilor tineretului, nu pot termina cuvintele pe cari le-am spus, decât cu urarea noastră care este şi trupească şi sufletească: Sănătate! (Urale prelungite, ovaţiuni). Şi acum, ca un simbol al mulţumirilor Mele pentru întreaga învăţătorime română, ţin să remit a această mică Cruce preşedintelui vostru. Şi decorându-l pe el să ştiţi că sufletul Meu decorează întreaga învăţătorime a ţării. (Aplauze, ovaţiuni prelungite). DECORAREA D-LUI D. V. TONI După terminarea cuvântării, suveranul a decorat pe d. V.Ioni cu ordinul «Pentru merit». Terminââdu-se solemnitatea, Suveranul şi suita au părăsit Ateneul Român în uralele învățătorimii. uviințarea d-lui A luat apoi cuvântul d. dr. C- Anghelescu. Ministrul instrucţiunii subliniază rolul învăţătorilor pentru luminarea poporului. D-sa arată că toţi trebue să muncească pentru ridicarea nivelului cultural al ţării. Şcoala primară a isbutit să ocupe un loc de frunte la acest A. L Ameleuu post de datorie şi prin activitatea depusă de învăţători a dat până în prezent rezultate fericite. D. dr. C. Anghelescu arată în continuare că dascălii trebue să formeze generaţii de tineri sănătoşi, cu sufletul curat, cu dragoste de ţară, tron şi rege. lui Anfifia ! Găsindu-Mă astăzi, în această zi de sărbătorire a tineretului, în mijlocul învăţătorimii ţării Mele, trebue să mărturisesc că sufletul îmi este cuprins de o adâncă emoţiune. Sunt emoţionat şi Prin primirea, atât de caldă şi atât de însufleţită pe care Mi-aţi făcut-o, sunt emoţionat gândindu-Mă că am în faţa Mea pe acei cari sunt chemaţi de a pregăti, de a însufleţi şi de a întări România de mâine; dar sunt emoţionat — şi aceasta este o emoţionare de adâncă mulţumită — văzând felul în care aceeaşi învăţătorime românească a ştiut totdeauna să stea alături de Mine in gândurile Mele de îndrumare a neaonului şi -n năzuinţele sufletului Meu. (Aplauze puternice, urale). Acest lucru l-am simţit, cu atât mai adânc, când, după punerea problemei întăriri politice a României, s’a pus astăzi acel comandament suprem, care este întărirea rasei şi întărirea sufletului unui întreg neam. In această operă, acei pe cari mă voi au bizuit şi sunt hotărât să mă voi bizui şi sunt hotărât să mă clauze puternice). I. S. RegeM Astăzi, în faţa primejdiilor cari tind să ne cotropească şi din dreapta şi din stânga, de peste tot, problema învăţătorului s’a schimbat. El nu mai este acela care va trebui să înveţe numai buchea cărţii, nu mai este acela care până acum a avut şi un rol economic, astăzi toate acestea trebuesc să dispară in faţa pericolului enorm şi ceiace se cere învăţătorului este întărirea sufletului Românismului. (Aplauze prelungite). Şi prin Românism, vreau să înţeleg, scoaterea virtuţilor latente ale acestui neam, ca să facă din el una din ginţile cele mai puternice şi cele mai falnice ale lumii. (Urale puternice). In această operă, care este crezul vieţii Mele. Eu nu mă voi putea bizui decât pe aceia cari sunt aproape de sufletul poporului Meu, adică pe voi In această zi aşi dori să fac învăţătorimii Mele o mărturisire. Şi să nu credeţi că această mărturisire o fac fiindcă sunteţi voi, învăţătorii, de faţă, ci o fac din sinceritate. «Dacă soarta nu s’ar fi pus acolo Congresul căminelor culturale şi al şcoalelor ţărăneşti Cuvântarea M. S. Regelui In sala «Teatrului Naţional» din Capitală, s-a ţinut Duminică dimineaţă congresul «Căminelor culturale şi al şcoalelor ţărăneşti», organizat de «Fundaţia culturală Principele Carol», în prezenţa regelui Carol al II-lea, a d-lui dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii. Au participat deasemenea d-nii Ion Mihalache cu d-na, V. Madgearu, D. Tatu, Em. Bucuţă, Th. Iacobescu, Ap. Culea prof. Iacobescu, N. H. Stahl etc. precum şi numeroşi delegaţi ai tuturor căminelor culturale şi şcolilor ţărăneşti în număr de aproape cinci mii. La ora 11, a sosit Suveranul, vittâmpinat la intrare de d. dr. Angelescu. La apariţia M. S. Regelui în sală, mulţimea l-a ovaţionat puternic. * CĂMINELE PREMIATE D. Dim. Gusti, a făcut o largă dare de seamă asupra activităţii căminelor culturale cari s’au distins prin activitatea lor culturală, sanitară şi educativă. Aceste cămine, au fost premiate cu câte cinci mii de lei. Cuvântarea M. S. Regelui Salutând astăzi cu deosebită bucurie acest al doilea Congres al Căminul lor Culturale ale Fundaţiei «Principele Carol», spun tuturora din toată inima: Bine aţi venit Această operă, care a isvorât dintr’un gând curat, un gând de adâncă dragoste pentru Poporul Meu, am marea bucurie de a vedea că a isbutit pe deplin. Dacă Fundaţia «Principele Carol» şi cu organele ei componente au putut să reuşească atât de strălucit, aceasta se datoreşte în primul rând sufletului şi dragostei acelora care au condus mişcarea — şi cărora astăzi, în faţa tuturor, Ie aduc mulţumirile Mele cele mai calde şi cele mai vii — şi în al doilea rând faptului care a venit şi a ajutat acestora, că opera pe care am întreprins-o, nu a fost copiată, ci a fost o operă care a eşit din sufletul curat românesc şi din nevoile pure ale satelor noastre, (aplauze prelungite). Avem conştiinţa, acei cari am îndrumat şi cari lucrăm pentru desăvârşirea acestei opere, că facem o operă care corespunde întru totul nevoilor noastre şi numai nevoilor noastre. Metoda poate să fie copiată, dar fapta şi lucrul nu, căci sunt ale noastre, isvorâte din nevoile ţăranului român. Pe lângă aceste fapte fundamentale, ceia ce ne-a ajutat să reuşm a fost şi dragul şi munca pe care au depus-o Căminele şi membrii lor. Mulţumind conducătorilor, trebue să mulţumim astăzi şi membrilor Căminelor pentru dragostea şi îndemnul pe care ni-l dau, ca să lucrăm tot mai puternic şi cu mai multă dragoste în folosul neamului românesc. După ce veţi fi petrecut aceste zile în Capitala ţării şi vă veţi înapoia fiecare în colţul vostru, nădăjduesc că vă veţi întoarce cu sufletul înălţat şi cu o dragoste mai puternică pentru această operă, Purtând în toate colţurile Ţării Româneşti cuvântul Meu de dragoste. Aşa să dea Dumnezeu! Aşa să lucraţi, cu spor şi dragoste, pentru înălţarea iubitei noastre Românii! Să trăiţi! Aplauze puternice şi liraie prelungite. Terminându-şi discursul, M. S. Regele a părăsit sala congresului, în ovaţiunile puternice ale miilor da participanţi. îţî S’au citit apoi diverse rapoarte. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI După terminnarea rapoartelor, d. Dim. Gusti, a rostit o cuvântare de încheiere a congresului. D-sa şi-a încheiat astfel cuvântarea: O ţară de ţărani, cum este România, nu se putea să fie lipsită da o formă de organizaţie culturală, unde să se dea o pregătire anume omului de la ţară strâns legată de viaţa pe care are s’o ducă în mediul lui şi de ceea ce aşteaptă statul de la eL Această formă de organizaţie culturală s’a născut în sfârşit. Ea este Şcoala ţărănească. Instituţiile de cultură cari au gândit-o şi au înfăptuit-o pot fi mulţumite şi mândre. De aceia, recunoştinţa pe care mă simt, dator s’o arăt atât unor societăţi încercate şi cu atâtea merite în apărarea fiinţei noastre ca neam în timpurile cele mai primejdioase, cum sunt Astra Transilvană, înaintemergătoare», şi societatea pentru cultură din Bucovina, precum şi unor personalităţi pătrunse de însemnătatea satului în viaţa naţională, ca d. Ion Mihalache, d. Virgil Madgearu şi V. Sassu. Aceeaş recunoştinţă se îndreaptă şi către toate instituţiile care au dat cu largă bunăvoinţă sprijinul lor şi îndeosebi Camerelor de agricultură din Ploeşti, Craiova, Turnu Măgurele, Arad şi Constanţa, Institutul zootechnic şi Institutul de cercetări forestiere. Este nu numai recunoştinţa mea şi a instituţiei pe care am cinstea s-o conduc, ci a tuturor oamenilor preocupaţi de marea problemă a ridicării ţăranilor şi aş cuteza să zic, a însăşi momentului istoric. Ţara are nevoie de muncă disciplinată şi rodnică a tuturor, ca să-şi găsească acea aşezare spirituală şi economică pe care o caută de la război încoace. Şcoala ţărănească înlesneşte acest lucru celei mai puternice, originale şi productive pături de populaţie pe care o avem. Să plecăm de aici cu acest crez. Şcoala ţărănească va fi atunci un bun câştigat şi la adăpost de ori şi ce valuri. ———'l^^-« Ol- - - — Rezultatul campionatului international de șah MOSCOVA, 9 (Rador). — Rezultatele definitive ale campionatului international de șah sunt: Capablanca 13 puncte; Botvinik 12 puncte; Flohr 9 puncte și jumătate; Lilienthal 9 puncte; Rogozin 8 puncte și jumătate; Lasker 8 puncte; Kahn, Loewenfisch, Eygumin şi Eliskases, fiecare câte 7 puncte şi jumătate. Capablanca a câştigat deci acest campionat internaţional de şah.