Dreptatea, iunie 1936 (Anul 10, nr. 2578-2600)

1936-06-10 / nr. 2584

„CREDITUL MINIER“ Societate anonimă română pentru des­volt­ar­ea Industriei miniere, Bucureşti CONVOCARE In conformitate cu statutele so­cietăţii, d-nii acţionari sunt convo­caţi în adunare generală ordinară în ziua de 17 Iunie 1936, ora 10 ju­mătate, în sala Cercului comerţului, finanţei şi industriei din localul Ca­merei de comerţ, str. Bursei No. 4, pentru a delibera şi decide asupra următoarelor chestiuni: 1. Aprobarea dării de seamă a bi­lanţului şi contului de profit şi i pierdere încheiat la 31 Decembrie 1935. 2. Distribuirea beneficiilor. 3. Descărcarea consiliului de­­ad­ministraţie de gestiunea sa pe exer­ciţiul 1935. 4. Alegerea de membri în consi­liul de administraţie în locul celor al căror mandat expiră la 31 De­cembrie 1936. 5. Alegerea a 5 censori şi 5 cen­­sori supleanţi. Pot lua parte la adunarea gene­rală toţi acţionarii înscrişi în re­gistrul societăţii cu 15 zile înainte de adunare. Acţiunile vor trebui depuse la se­diul societăţii, în Bucureşti, b-dul Take Ionescu No. 43, cel mai târziu până la ziua de 12 iunie inclusiv, respectiv 19 iunie inclusiv, în caz de amânare. Conform art. 39 din statute, pro­curile trebuesc depuse în acelaşi loc cu cel puţin 3 zile înainte de adu­narea generală, adică până în ziua de 14 Iunie respectiv 21 Iunie în caz de amânare. Dacă în ziua adunării nu se va întruni qvorumul prevăzut prin statute, şedinţa se va ţine în ziua d 24 Iunie, în acelaşi loc şi la a­­ceeaşi oră, când adunarea va putea lucra valabil, ori care ar fi partea de capital prezentă sau reprezen­tată, fără vreo altă convocare. " Consiliul de administraţie ACTIV Bilanţ încheiat la 31 Decembrie 1935 3EEL Casa şi disponibil la bănci *. . . . , 9 , , Stocuri de ţiţei, derivate șî minereuri .. . . * Debitori . ......................... Participatiuni................| | * .* Materiale . a -Investițiuni: îi­ schele................. 250.590.605 Rafinăria Brazi.........................483.016.399 Cisterne, material rulant și depozite 73.818.­ 91 Terenuri petrolifere şi conces­uni miniere Mobilier şi vehicule................................. Imobile s • « *’*.,, • ••••* Drepturi de redevenţe , Conturi de ordine: Garanţii statutare, efecte, acceptaţiuni, garanţii cauţiuni şi titluri depuse ......................... 28.636.064 48.740.515 385.985.375 204.554.628 83.933362 807.425.895 67.109.7781 42.156.8651 Capital...................................... 605.000.000 Fond de rezervă statutar..... 158 244.711 Fond de rezervă special . •­19.363.177 Fond pentru creanțe dubioase. . . 5.000,090 Casa de prevedere a funcţionarilor...... Dividende neridicate ............ Creditori ...... •••'’*» Creditori pentru materiale .......... Furnizori pentru rafinăria Brazi . ............. Ministerul de industrie și Comerț­­ Cont tranzitoriu............... Beneficiu Conturi de ordine: Deponenți de garanții­ statutare, efecte accep­­tațiuni, garanții, cauțiuni și titluri depusa. . 1.668.542.484­ 1 195.162.412 787.407.888 34090.400 909.374 141.414.269 37.972.526 294.038.718 34.933.627 102.846.182 34.900.000 1.668.542.434 1.195.162.412 DEBIT * V. I Profit și Pierdere încheiat la 31 Decembrie 1935 CREDIT Cheltueli generale..................................... Cheltueli de exploatare, șantiere, rafinării, vânzări... . ..................................... impozite și taxe miniere, redevenţa Statului, taxe de consumaţie, drumuri export.... Transport pe C. F. R. şi conductă ...... Dobânzi şi comisioane............................... Costul ţiţeiului și al produselor cumpărate inclusiv redevenţa particularilor ...... am­ortizări ................. Beneficiu.........................................■ 27.541.928 199.690.371 Venitul brut din vânzarea țițeiului, derivatelor, redeveri­elor, cupoane, etc. 728.736.130 133.927.8601 98.944.889 2­643.1 lei 124.125.456, 82.962.503i 31.900.000 728.736.130, 728.736.130 Director general, log. M. N. Constantinescu Conform dispoziției art. 186 din codul comercial, am examinat prezentul cont de profit* și ^fentem,^pe care^l-am găsit în regulă și în concordantă cu registrele societății. Censori: D. Constantinescu, G. Cioflec, N. Saegiu, Ion M. Dumitrescu, C. Grigoriu SpCGiCOiC D-nii şefi de organizaţii Pentru furnizarea insignelor frun­taşilor partidului naţiomal­ taranesc a se adresa clubului partidului (la intendent) în str. Clemencean No. 9, închiriez trei apartamente compuse din: 1) vestiar, debara, hali mare, trei camere mari, oficiu, bucătărie, bae, terasă, cameră de servitor, pivniţă, spălătorie. 2) vestiar, debara, hali mare, trei camere mari, oficiu, bucătărie, bae, balcon, cameră de servitor, pivniţă, spălătorie. 3) vestiar, debara, bucătărie mică, două camere, bae, pivniţă, cameră de servitor. 4) garaj cu cameră de şoleur, bucătăriile şi băile în faianță, ulei încălzire centrală. LABIRINT 142. Expoziţie finlandeză de artă decorativă şi artă populară la Bucureşti Ea se va deschide Miercuri 10 Iunie la Salonul Oficial Miercuri 10 Iunie a. c., se va pa­rinde, în Pavilionul Casei Grădinilor (Salonul Oficial), Expoziţia Finlandeză de artă de­corativă şi artă populară, care este răs­punsul la manifestarea de artă populară română din primăvara anului 1935, orga­nizată la Helsinki, prin grija d-lui R. Bossy, ministrul României în­ Finlanda şi a comitetului finlandez doi apropiere cul­turală între România şi Finlanda, cu au­­­torul direcţiunii presei din ministerul ro­mân al afacerilor străine şi acel al Mu­zeului de Artă Naţională din Bucureşti. Expoziţiunea de la Bucureşti este pusă sub ocrotirea unui comitet de onoare al­cătuit din d-nii miniştri Nicolae Titu­­lescu, dr. O.­­Angelescu, Al. Raped­­tu, dr. J. Costinescu, Savel Rădulescu, d. Ch. G. Idman, ministrul Finlandei în România, prof. D. Gusti, fost ministru director general al Fundaţiilor Regale, R. Bossy, ministrul României în Fin­landa, general adj. Condiescu, profesorii V. Tanner, A. Hamaiinen, de la Univer­sitatea din Helsinki, prof. J. Siren, de la Şcoala Tehnică din Helsinki, prof. G. Ţiţeicn, preşedintele comisiunii ele coope­raţie intelectuală şi prof. Al. Tzigara Samurcaş, directorul Muzeului de Artă­­Naţională. Ea este organizată de un co­mitet de acţiune alcătuit din d-na Hor­tensia Cosma, d. prof. Al. Tzigara Sa­­murcag, d. prof. Mansikka, dela Uni­versitatea din Helsinki, d. I. Dragu, directorul presei, d-nii profesori Al. Bu­­curoceanu şi Sirata. In comitetul dela Helsinki figurează d-nii profesor arhitect Siren, preşedintele ■Asociaţiei de artă industrială din Fin­landa, d-na dr. Ellinor Ivalo, arhitect Rafael Blomstedt, director artistic al Şcoa­lei de Artă şi Industrie, d. Arttu Bru­­mener, directorul Muzeului din Helsinki prof. Albert Hamaleinen, directorul sec­ţiei etnografica a Muzeului Naţional fin­landez T. Iolkonen şi d-na Tyyni Valitri. La protector al expoziţiei figurează d-nii miniştri de externe, de industrie şi co­merţ şi de instrucţie ai Finlandei. Deschiderea expoziţiei va avea loc, în cadrul unei solemnităţi la care au fost invitaţi membrii guvernului şi ai cor­pului diplomatic şi personalităţile proe­­mimiente ale vieţii noastre culturale şi­­ artistice. Miercuri 10 Iunie, la ora 11:30. )3n­ Fapte şi­ consecinţe (Continuare din pag. 1-a) numită prin analfabetismul ei, a­­vem cel mai bogat număr de licen­ţiaţi. Nepregătiţi însă pentru via­ţă, neîntrebuinţaţi însă nicăeri, a­­ceştia au pierdut, cu timpul, şi ceia ce bruma învăţaseră, nerămânându­­le decât diploma şi titlul în numele cărora pretindeau de la stat. Legile memoriei sunt aspre, infle­xibile: aducerea aminte dispare în raport cu vârsta şi cu lipsa repeti­ţiei. Cum cunoştinţele, adunate în şcoală, nu făceau parte din fiinţa lor sufletească, nu se integraseră fi­inţei sufleteşti, prin acel cunoscut proces al asimilărilor, cu timpul a­­ceste cunoştiinţe, au pierit. Ele erau prinse de sufletul copilului în felul în care sunt prinse frunzele veştede de faţa apei unui bazin. Astfel, s’a ajuns la alt paradox,— vinovat pentru situaţiile noastre culturale, — că, într’o ţară angaja­tă în mare ofensivă culturală, am recoltat fenomenul bizar al analfa­beţilor noui, analfabeţii cu diplomă. CINEMATOGRAFE CAPITOL (Sala şi Grădina): Biletul de o mie, cu Georges Milton şi Gaby Morlay, jurnal şi complectare. SCALA: Kay Francisc şi George Brent în Soţie şi Amantă, Jurnal Paramount şi complectare. TRIANON: Liane Haid şi Psut Hoer­­berger în O vizită nocturnă. Jurnal şi complectare. REGAL: Hotel Savoy 217, cu Hans Al­bers şi Jurnal Paramount. ROXY: Biletul de o mie, cu Georges Milton şi Gaby Morlay. Jurnal şi complectare. SELECT: Domnul de la Fol­is Bergere ş­i San Francisco. BULEVARD-PALACE: Ducele de Fier şi Aly-Baba cu Anna May Wo­ig. DARLY: Visul unei nopți de vară şi Dinky cu Jackie Cooper. A. R. P. A.: O căsnicie modernă, cu Miriam Hopkins şi jurnal. MANON: Mazurka cu Polla Negri şi Charles Boyer în Fericirea. ARO: Insula Pinguinilor, cu Inkijinoff şi Fratuoise Rosay. Jurnal Fox. SAVOY: Primul film francez cu An­iy Ondra în A­iny se amuză şi cora­­pled­are. VOX: „Sub teroarea deiktului’’ cu Gin­ger Rogers şi Francisc Lederer şi revista „Salata de sezon’’. CORSO: Pasiunea mea, cu Marlene Die­trich şi Singură pe lume. MIA: Samson şi îngerul întunericului. FORUM: Dăruieşte-ne noaptea, cu Jean Kiepura şi Aventuriera din Mo­­te Carlo. OMNIA: Dăruieşte-ne noaptea cu Jan Kiepura şi Când dragostea înfloreşte. FRANKLIN: Peter cu Franciska Gaal şi Furtuna. MILANO: îngerul întunericului şi La­crimi de paiaţă. VOLTA BUZEŞTI: Doctor Socrates şi Uniri pe vecie cu Ruby Keeler. AMERICAN (Grădina şi sala): Uniţi pe vecie şi Dansul s’a sfârşit Oraşul Grădină FRAMZENSBAU (Cehoslovacia) Cel mai mare succes la maladiile de inimă, de femei, sterilitate, gută, reu­matism şi constipaţie cronică. Informaţiuni complecte şi aranjamente cu plata In Lei se dau la toate AGENŢiiLE COMPANIEI WAGONS-LITS//COOK DIN ÎNTREAGA ŢARA Reprezentanţa onorifică a Băilor Cehoslovace în România sau direct la KURVELWAXTUNG FRANZENSBAD (Cehoslovacia) _________m_____________ VHOTEL SAVOY FRANZENSBAD de primul rang, in faţa parcului principal, lângă băi și surse. Camere de la 12 Kc. pe zi. Pensiune complectă de la 42 Kc. pe zi. Aran­jamente speciale cuprinzând pen­siunea complectă, masă, casă, pre­cum şi toate taxele şi medic pentru 2100 Kc. de persoană, ooooooooo «DREPTATEA» CONGRESUL EXTRAORDINAR AL ÎNVĂŢĂTORILOR Zece mii de Învăţători aclamă pe Suveran Discursul M­­. S. Regelui In prezenţa şi sub preşedinţia Su­veranului s’a ţinut ori la ora 4 d­­a­ la Ateneul Român, congresul ex­traordinar al «Asociaţiei generale a învăţătorilor din România». Au participat aproape zece mii de învăţători şi învăţătoare. Pe scenă au luat loc numeroşi fruntaşi ai vieţuii şcolare şi sociale. Printre aceştia am notat pe: patri­arhul Miron Cristea, d-nii Ion Mi­­halache, prof. D. Gusti, prof­ S. Me­hedinţi, prof. I. Simionescu, Stan­­cu Bradişteanu, pr. P- Partenie, Petre Ghiţescu, T. Iacobescu, depu- Cuvântarea d­ r. D. V. Toni, preşedintele Aso­ciaţiei generale a învăţătorilor din România, se adresează Suveranului. Sire, învăţătorii României trăesc astă­zi , când Majestatea Voastră aţi binevoit să veniţi în mijlocul lor când pentru întâia oară un rege al ţării participă la un congres învă­­ţătoresc,­­ clipa cea mai solemnă din viaţa lor şi a şcoalei poporului. Prezenţa între noi a Majestăţii Voastre, conducătorul suprem al neamului, îndr­umător al culturii naţionale şi ocrotitor al şcoalei, a­­cela la care învăţătorii au găsit în­totdeauna mângâiere, îmbărbătare şi dreptate în ceasuri grele, este cea mai frumoasă şi mai înaltă răsplată pe care am fi putut-o visa pentru munca şi credinţa noastră. Ingăduiţi-ne, deci Sire, să vă ex­prim, stăpâniţi ca niciodată de o sfântă emoţie, mulţumire adânc re­cunoscătoare, îngăduiţi-ne să vă închinăm tot ce avem mai bun şi mai curat în suflete. Dar prezenţa Majestăţii Voastre între noi, înseamnă nu numai o răs­plată, înseamnă şi o chemare şi o comandă. Voiţi — o ştim fiindcă vă urmă­rim toţi până la unul gândul şi fap­ta — ca neamul românesc să se afirme în lume ca o mare forţă de lumină şi creaţie, aşa cum îi po­runcesc geniul şi virtuţile sale. Voiţi, pentru aceasta, ca pe pă­mântul său din care nimeni şi nici­odată nu va putea ştirbi măcar o brazdă să se păstreze datinile şi­­tradiţiile, să se desfăşoare muncă rodnică aducătoare de bunăstare şi fericire să fie pace şi armonie, să fie ordine şi disciplină, să-şi supună toţi cetăţenii aspiraţiile şi intere­sele lor individuale, aspiraţiilor şi intereselor superioare ale ţării. Voiţi din tot su­ffletul vostru, Siret ca tineretul neamului — speranţa lui întreagă — iţ să fi viguros la trup şi sănătos la minte, călăuzit de idei şi sentimente generoase, cu dor de muncă )ţ şi de viaţă, trăită pentru binele şi­ fericirea semeni­lor, cu înţelegere şi respect pentru tot ce-i glorios în trecutul nostru, cu credinţă nestrămutată în viitorul patriei, în viitorul pe care trebue să-l pregătească ei prin munca şi jertfă. înaintea noastră, în augusta per­soană a Majestăţii Voastre stă în­truchiparea voinţii care după ce s’a călit în focul credinţelor străbune şi al datoriilor prezentului, a por­nit să deschidă neamului românesc drum nou, drum luminos, către cul­mea celor mai înalte năzuinţi ale umanităţii. Voinţa Majestăţii Voastre e pen­­tru­ noi suprema pro noca. O vom urma, cu sufletele înălţate o vom urma fără şovăire, o vom ur­ma cu orice sacrificii. In serviciul culturii poporului, a tronului şi ţării au stat şi au lup­tat. Apostol D. Culea, rfc La ora 4 şi jumătate Suveranul, însoţit de marele voevod Mi­hai, d. dr­ C. Angel­escu, ministrul instruc­ţiunii, mareşal Ilasievici şi gene­ral I. Manolescu, a intrat în sala Ateneului, fiind întâmpinat de d. D. V. Toni, preşedinte şi de întreg comitetul asociaţiei generale a în­văţătorilor. Suveranul şi Marele Voevod au fost îndelung ovaţionaţi de asis­tenţă care apoi a intonat Imnul re­gal­ lui D. V. Toni tot înaintaşii noştri învăţători, ca şi ei vom sta şi vom lupta şi noi. Ei au aprins luminile şcoalei în satele României, cu multe decenii în urmă, au îndrumat poporul sta­telor către desrobirea economică, prin organizaţia cooperatistă, au pregătit conştiinţele în vederea re­zistenţei naţionale şi a jertfirii vie­ţii pentru realizarea visului stră­moşesc, au condus ereie pe ostaşii ţărani pe câmpuril­e de bătălie, au contribuit în măsură hotărâtoare la creearea României de astăzi. Noi, urmaşii lor, muncim în şco­ală şi în atâtea instituţii de cul­tură, să se reverse lumina învăţă­turii şi a unei adevărate conştiinţe omeneşti până în cele mai mici şi mai îndepărtate colţuri de ţară şi stăm straie neclintită ca pe sufle­tul poporului să nu pună stăpânire nici o idiologie primejdioasă, nici o rătăcire. In marea acţiune de educaţie a tineretului — preconizată şi călă­uzită de Majestatea Voastră, — ac­ţiune menită să întărească bazele de credinţă ale neamului, să îndru­­meze munca nouă şi să ducă în cele din urmă la o solidaritate naţiona­lă de fier, chezăşie a tuturor izbân­zilor din viitor, noi ne-am înrolat în rândurile celor dintâi ostaşi şi văzându-i chiar de pe acum rezul­tatele binefăcătoare, îi vom sta sub steagul ei cu toată însufleţirea şi toată energia. SIRE. Ştiind că o mai mare bucurie de­cât aceasta — a unei munci ilumi­nate de credinţă şi sfinţită de jer­tfă — nu vă putem da, vă declarăm solemn şi legământ sfânt facem. Credincioşi până la devotament şcoalei şi culturii naţionale, prie­teni şi sfătuitori buni şi cinstiţi ai poporului, apărători şi păstră­tori ai tradiţiilor strămoşeşti, călă­uziţi în tot ce vom gândi şi înfăp­tui, de iubirea pentru patrie şi re­gele nostru, noi învăţătorii urmând îndemnurile şi hotărârile Majestă­­ţii Voastre, vom fi ziditori harnici pentru ca să ridice în mijlocul u­­manităţii România Nouă, cetate a spiritului şi altar al muncii. SIRE. In trecutul neamului nostru am avut mai de mult un glorios stră­moş ce­ a fost supranumit Cel Mare un altul, Viteazul, iar acum mai în urmă, un rege care a fost supranu­mit înţeleptul, iar după el am avut pe cel scump inimii voastre, pe în­tregitorul, învăţătorii României, văd în Ma­jestatea Voastră pe acela care va rămâne în istoria neamului. Carol Cărturarul, ctitor al sufletului ro­mânesc De aceia cu credinţă şi dra­goste, învăţătorimea vă roagă să le primiţi închinarea. Să trăiţi Sire ! Să trăiască patria , unde sunt, aş îi fost în mijlocul vo­stru. (Aplauze, urale). De aceia Eu, vorbindu-vă, nu vă vorbesc numai ca rege, ci vă vor­besc de la suflet la suflet, vă vor­besc ca învăţător. Poate tocmai fiindcă în sufletul Meu am avut această căldură faţă de voi, am putut resimţi şi din par­tea voastră aceiaş căldură, pentru care vă mulţumesc din toată inima Mea. învăţătorimea trebue să ştie că o iubesc, învăţătorimea să ştie că mă uit cu drag la ea şi prin ea mă uit în prisma intereselor generale ale ţării. Şi fiindcă sunt convins că ea va şti totdeauna să slujească cu credinţă desăvârşită *­ra, de aceia iubirea mea pentru ea este încă mai întărită. Mulţumesc învăţătorilor pentru felul cum a ştiut de mai bine de 15 ani să răspundă chemărilor pe care i le-am făcut. Şi în timpuri grele şi în timpuri mai uşoare ea a fost alături de Mi­ne. O ştiu şi simt din căldura sufle­telor voastre că şi de acum înainte, în această luptă uriaşă pe care am pornit-o. Pentru înălţarea şi întări­rea sufletului românesc, în primul rând voiu avea lângă Mine pe în­văţătorii Mei. (Aplauze puternice). Nu am venit in mijlocul vostru să vă dau sfaturi tehnice, nici sfaturi econom­ice. Am venit să rostesc su­fletului vostru şi să cer sufletului vostru să răspundă sufletului Meu­. Am simţit-o în trecut, o simt şi astăzi şi am convingerea că « voiu simţi totdeauna, că sufletul învăţă­­torimii române va fi totdeauna lân­gă sufletul regelui Ţării Româneşti. (Aplauze Prelungite, ovaţiuni). Ia această zi, care este sărbători-* rea tineretului şi deci trebue să fie­ şi sărbătorirea conducătorilor tine­retului, nu pot termina cuvintele pe cari le-am spus, decât cu urarea noastră care este şi trupească şi su­fletească: Sănătate! (Urale prelun­gite, ovaţiuni). Şi acum, ca un simbol al mulţu­mirilor Mele pentru întreaga învă­­ţătorime română, ţin să remit a a­ceastă mică Cruce preşedintelui vostru. Şi decorându-l pe el să ştiţi că sufletul Meu decorează întreaga învăţătorime a ţării. (Aplauze, ovaţiuni prelungite). DECORAREA D-LUI D. V. TONI După terminarea cuvântării, su­veranul a decorat­ pe d. V.­­Ioni cu ordinul «Pentru merit». Terminââdu-se solemnitatea, Su­veranul şi suita au părăsit Ateneul Român în uralele învățătorimii. ­uviințarea d-lui A luat apoi cuvântul d. dr. C- An­­ghelescu. Ministrul instrucţiunii subliniază rolul învăţătorilor pen­tru luminarea poporului. D-sa ara­tă că toţi trebue să muncească pen­tru ridicarea nivelului cultural al ţării. Şcoala primară a isbutit să ocupe un loc de frunte la acest A. L Ameleuu post de datorie şi prin activitatea depusă de învăţători a dat până în prezent rezultate fericite. D. dr. C. Angh­elescu arată în con­tinuare că dascălii trebue să for­meze generaţii de tineri sănătoşi, cu sufletul curat, cu dragoste de ţară, tron şi rege. lui An­fifia ! Găsindu-Mă astăzi, în această zi de sărbătorire a tineretului, în mij­locul învăţători­mii ţării Mele, tre­­­bue să mărturisesc că sufletul îmi este cuprins de o adâncă emoţiune. Sunt emoţionat şi Prin primirea, atât de caldă şi atât de însufleţită pe care Mi-aţi făcut-o, sunt emo­ţionat gândindu-Mă că am în faţa Mea pe acei cari sunt chemaţi de a pregăti, de a însufleţi şi de a întări România de mâine; dar sunt emo­ţionat — şi aceasta este o emoţio­­nare de adâncă mulţumită — vă­zând felul în care aceeaşi învăţăto­­rime românească a ştiut totdeauna să stea alături de Mine in gândurile Mele de îndrumare a neaonului şi -n năzuinţele sufletului Meu. (Aplauze puternice, urale). Acest lucru l-am simţit, cu atât mai adânc, când, după punerea pro­blemei întăriri politice a României, s’a pus astăzi acel comandament su­prem, care este întărirea rasei şi în­tărirea sufletului unui întreg neam. In această operă, acei pe cari mă voi au bizuit şi sunt hotărât să mă voi bizui şi sunt hotărât să mă clauze puternice). I. S. RegeM Astăzi, în faţa primejdiilor cari tind să ne cotropească şi din dreapta şi din stânga, de peste tot, proble­ma învăţătorului s’a schimbat. El nu mai este acela care va trebui să înveţe numai buchea cărţii, nu mai este acela care până acum a avut şi un rol economic, astăzi toate acestea trebuesc să dispară in faţa perico­lului enorm şi ceiace se cere învă­ţătorului este întărirea sufletului Românismului. (Aplauze prelun­gite). Şi prin Românism, vreau să înţe­leg, scoaterea virtuţilor latente ale acestui neam, ca să facă din el una din ginţile cele mai puternice şi cele mai falnice ale lumii. (Urale puter­nice). In această operă, care este crezul vieţii Mele. Eu nu mă voi putea bizui decât pe aceia cari sunt aproa­pe de sufletul poporului Meu, adică pe voi In această zi aşi dori să fac învă­­ţătorimii Mele o mărturisire. Şi să nu credeţi că această mărturisire o fac fiindcă sunteţi voi, învăţătorii, de faţă, ci o fac din sinceritate. «Dacă soarta nu s’ar fi pus acolo Congresul căminelor culturale şi al şcoalelor ţărăneşti Cuvântarea M. S. Regelui In sala «Teatrului Naţional» din Capitală, s-a ţinut Duminică dimi­neaţă congresul «Căminelor cultu­rale şi al şcoalelor ţărăneşti», or­ganizat de «Fundaţia culturală Prin­cipele Carol», în prezenţa regelui Carol al II-lea, a d-lui dr. Angeles­­cu, ministrul instrucţiunii. Au participat deasemenea d-nii Ion Mihalache cu d-na, V. Madgea­­ru, D. Tatu, Em. Bucuţă, Th. Iaco­bescu, Ap. Culea prof. Iacobescu, N­. H. Stahl etc. precum şi nume­roşi delegaţi ai tuturor căminelor culturale şi şcolilor ţărăneşti în nu­măr de aproape cinci mii. La ora 11, a sosit Suveranul, vit­tâmpinat la intrare de d. dr. Ange­­­lescu. La apariţia M. S. Regelui în sală, mulţimea l-a ovaţionat pu­ternic. * CĂMINELE PREMIATE D. Dim. Gusti, a făcut o largă da­re de seamă asupra activităţii că­minelor culturale cari s’au distins prin activitatea lor culturală, sani­tară şi educativă. Aceste cămine, au fost premiate cu câte cinci mii de lei. Cuvântarea M. S. Regelui Salutând astăzi cu deosebită bu­curie acest al doilea Congres al Căminul lor Culturale ale Fundaţi­ei «Principele Carol», spun tuturora din toată inima: Bine aţi venit Această operă, care a isvorât din­­tr’un gând curat, un gând de adân­că dragoste pentru Poporul Meu, am marea bucurie de a vedea că a isbutit pe deplin. Dacă Fundaţia «Principele Ca­­rol» şi cu organele ei componente au putut să reuşească atât de stră­lucit, aceasta se datoreşte în primul rând sufletului şi dragostei acelora care au condus mişcarea — şi căro­ra astăzi, în faţa tuturor, Ie aduc mulţumirile Mele cele mai calde şi cele mai vii — şi în al doilea rând faptului care a venit şi a ajutat a­­cestora, că opera pe care am între­prins-o, nu a fost copiată, ci a fost o operă care a eşit din sufletul cu­rat românesc şi din nevoile pure ale satelor noastre, (aplauze prelun­gite). Avem conştiinţa, acei cari am în­drumat şi cari lucrăm pentru desă­vârşirea acestei opere, că facem o operă care corespunde întru totul nevoilor noastre şi numai nevoilor noastre. Metoda poate să fie copia­tă, dar fapta şi lucrul nu, căci sunt ale noastre, isvorâte din nevoile ţă­ranului român. Pe lângă aceste fapte fundamen­tale, ceia ce ne-a ajutat să reuş­m a fost şi dragul şi munca pe care au depus-o Căminele şi membrii lor. Mulţumind conducătorilor, trebue să mulţumim astăzi şi membrilor Căminelor pentru dragostea şi în­demnul pe care ni-l dau, ca să lu­crăm tot mai puternic şi cu mai multă dragoste în folosul neamului românesc. După ce veţi fi petrecut aceste zile în Capitala ţării şi vă veţi îna­poia fiecare în colţul vostru, nădă­­jduesc că vă veţi întoarce cu sufle­tul înălţat şi cu o dragoste mai puternică pentru această operă, Purtând în toate colţurile Ţării Ro­mâneşti cuvântul Meu de dragoste. Aşa să dea Dumnezeu! Aşa să lucraţi, cu spor şi dragoste, pentru înălţarea iubitei noastre Românii! Să trăiţi! Aplauze puternice şi li­raie prelungite.­­ Terminându-şi discursul, M. S. Regele a părăsit sala congresului, în ovaţiunile puternice ale miilor da participanţi. îţî S’au citit apoi diverse rapoarte. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI După terminnarea rapoartelor, d. Dim. Gusti, a rostit o cuvântare de încheiere a congresului. D-sa şi-a încheiat astfel cuvân­­tarea: O ţară de ţărani, cum este Ro­­mânia, nu se putea să fie lipsită da o formă de organizaţie culturală, unde să se dea o pregătire anume omului de la ţară strâns legată de viaţa pe care are s’o ducă în mediul lui şi de ceea ce aşteaptă statul de la eL Această formă de organizaţie culturală s’a născut în sfârşit. Ea este Şcoala ţărănească. Instituţiile de cultură cari au gândit-o şi au înfăptuit-o pot fi mulţumite şi mândre. De aceia, recunoştinţa pe care mă simt, dator s’o arăt atât unor socie­tăţi încercate şi cu atâtea merite în apărarea fiinţei noastre ca neam în timpurile cele mai primejdioase, cum sunt Astra­ Transilvană, înain­te­mergătoare», şi societatea pentru cultură din Bucovina, precum şi unor personalităţi pătrunse de în­semnătatea satului în viaţa naţio­nală, ca d. Ion Mihalache, d. Vir­gil Madg­earu şi V. Sassu. Aceeaş recunoştinţă se îndreaptă şi către toate instituţiile care au dat cu lar­gă bunăvoinţă sprijinul lor şi în­deosebi Camerelor de agricultură din Ploeşti, Craiova, Turnu Măgu­rele, Arad şi Constanţa, Institutul zootechnic şi Institutul de cercetări forestiere. Este nu numai recunoş­tinţa mea şi a instituţiei pe care am cinstea s-o conduc, ci a tuturor oamenilor preocupaţi de marea pro­blemă a ridicării ţăranilor şi aş cu­teza să zic, a însăşi momentului istoric. Ţara are nevoie de muncă disciplinată şi rodnică a tuturor, ca să-şi găsească acea aşezare spi­rituală şi economică pe care o caută de la război încoace. Şcoala ţără­nească înlesneşte acest lucru celei mai puternice, originale şi product­­ive pături de populaţie pe care o avem. Să plecăm de aici cu acest crez. Şcoala ţărănească va fi atunci un bun câştigat şi la adăpost de ori şi ce valuri. ———'l^^-« Ol- - - — Rezultatul campiona­tului international de șah MOSCOVA, 9 (Rador). — Rezul­tatele definitive ale campionatului international de șah sunt: Capa­­blanca 13 puncte; Botvinik 12 punc­te; Flohr 9 puncte și jumătate; Li­lienthal 9 puncte; Rogozin 8 puncte și jumătate; Lasker 8 puncte; Kahn, Loewenfisch, Eygumin şi Eliskases, fiecare câte 7 puncte şi jumătate. Capablanca a câştigat deci acest campionat internaţional de şah.

Next