Dreptatea, septembrie 1936 (Anul 10, nr. 2648-2671)
1936-09-01 / nr. 2648
ANDL X. NO. 2648. 4 pagini Taxele de francare plătite in infraerar conf. aproabîi Direcţiune: Generale P. T. T. No. 34.85 f/126 Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, Str. G. Clemenceau, 9 — Telefon: Redacţia 30342, Adţia 341(02 Ziarul «Dreptatea» li’a apărut patru zile. Nu din vina noastră» Şi nu din vina noastră opinia publică n’a putut afla la timp cauzele neapariţiei «Dreptăţii». Trăim sub un regim excepţional. Sub un regim care chiar toacă-şi fixează anumite norme arbitrare, nu le respectă nici pe acelea. P©e câteva ori s’a pus în Parlament problema cenzurării declaraţiilor şefelor de partide. Rând pe rând, subsecretarii de stat, miniştrii, primul ministru au declarat şi şi-au luat angajamente ferme că declaraţiile, discursurile, manifestele, semnate de şefii de partide, nu vor fi cenzurate. Odată parlamentul închis guvernul a început să-și facă de cap. Normele de el stabilite au început a fi călcate. Din toate angajamentele luate n’a mai rămas nimic. Oameni iresponsabili, purtători de campanii mesa învrăjbească și să contribue la desagregarea țării, pot să-şi spună cuvântul lor, nesupăraţi de nimeni. Orice nechemat, e liber să-şi afişeze «sentinţele» pe ziduri şi să-şi publice «opiniile» plătite de peste graniţă. Un şef de partid însă, un om cu răspundere, nu poate să-şi spună cuvântul, chiar dacă acest cuvânt este un blând şi ponderat apel, la opinia publică, îndemnată să ajute pe cei ce luptă în interesul ţării şi în acord cu această opinie publică. Pentru o ispravă de acestea, a elementelor «iritante» din guvern, pentru o ispravă a trinităţii complice Tătărăscu—Inculleţ—Vaier Pop, ziarul nostru n’a putut apare patru zile. Alţi confraţi au trebuit să suporte rigorile cenzurii, din cauza noastră, rugaţi fiind să anunţe suspendarea apariţiei «Dreptăţii» în semn de protest. Drept urmare a samavolniciilor guvernamentale, **• .ţnci®leţ şeful cenzurii, protectorul anarhiei şi gărzii de fier, agentul poliţist care nu permite d-lui Mmalache să-şi spună cuvântul, a fost avansat vicepreşedinte al consiliului de miniştri. Iar d. Vaier Pop, cel în activitatea căruia se ghiceşte «educaţia cuzită» de pe vremuri, cum spune un ziar de dreapta, a fost menţinut în guvernul care are misiunea de a «restabili ordinea» în ţară. Intre timp guvernul d-lui Tătărăscu a suferit unele modificări. Cenzura nu o mai face direct d. Incuieţ sau oamenii săi de casă. O face indirect d. Vaier Pop prin fostul său subsecretar de stat, d. Aurel Bentoiu. Nimic nu s’a schimbat la ministerul de interne. Reapărem dar — desigur — nu ne vom putea spune întreg cuvântul. D. Mihalache va continua să fie cenzurat, în timp ce toţi nechemaţii vor continua să aţâţe şi să instige. . . . . Acestea sunt «ordinea» şi «stăvilirea anarhiei» preconizate de d. Tătărăscu. Declaraţiile d lul Godai Domnul Adolf Goga a făcut presei declaraţii asupra recentei vizite făcută la Berlin, în cursul căreia s’a prezentat în audienţă d-lui Hitler, neomiţând însă să treacă şi pe la Banca Reichului, într’o zi de lucru, când ghişeele sunt toate deschise. Declaraţiile d-lui Goga încep prin preamărirea Olimpiadei, din care n’a reţinut decât cămăşile albastre ale nesportivilor, plimbarea d-lui Hitler şi salutul cu mâna ridicată, încet, încet, deşi d. Adolf Ciucea este «scârbit de politică», trece şi la discutarea chestiunilor de pură politică. Doar nu pentru jocurile olimpice se dusese d-sa la Berlin. Se dusese pentru jocuri ceva mai importante. «Politica este un joc al realităţilor» dă d. Goga definiţii. Că e un joc pentru d-sa, a dovedit-o de mult. Castelanul de la Ciucea n’a făcut altceva decât să se amuze şi să-şi facă joacă din politică. Şi iarăşi e adevărat că numai «joc al realităţilor» a urmărit d-sa în tot drumul său politic. Realităţi cari se cifrează câteodată până la 13 milioane lei. Urmărindu-şi joaca, d. Tavi Hitler a ajuns la Berlin. D-sa a mers acolo să ceară sprijinul Germaniei pentru a ajunge la putere. După ce s’a convins că oricât sprijin ar primi din partea d-lor Robu şi Stan Ghiţescu, nu va putea vedea minunea îngălbenirii frunzei de porumb, d. Stan Goga a plecat în Germania. Acolo s’a dus hotărât să facă toate umilinţele şi platitudinile. A mers până acolo încât a solicitat audienţa la d. Hitler chiar în ziua comemorării luptelor de la Mărăşeşti, ca să dovedească dispreţul său pentru jertfa celor ce luptaseră contra nemţilor în 1916. Ce va fi obţinut d. Goga de la d. Hitler nu ştim. O vom şti — poate — la întoarcerea d-luî Nae Ionescu de la Berlin. D-sa l-a urmărit de aproape şi e în măsură să cunoască detalii. Dar cam ce a făcut d. Goga pe acolo putem deduce din declaraţiile făcute presei. D. Goga se declară pentru revizionism. Deocamdată, numai pentru cel german. Dar, bun e Dumnezeu, încet, încet, va ajunge şi la cel maghiar. Iată cum prezintă d. Goga problema revizionismului şi acţiunile împotriva păcii, ale celor ce nu se mulţumesc cu situaţiile creiate de tratate. Cităm: «Revizionismul este un principiu fundamental al actualei concepţii politice germane, el priveşte însă revendicările de teritoriu ale acestui popor, fără a îmbrăţişa pretenţiile altora». D. Goga socoate că dacă a afirmat d-sa un lucru, apoi trebuie să fie aşa. După cum e evident că actuala concepţie politică germană este revizionistă, tot atât de evident este şi faptul că şi concepţia politică ungară e tot revizionistă. Şi tot atât de evident este că Germania este azi aliată cu Ungaria. Având ambele state aceiaşi concepţie, urmărind acelaş lucru — revizuirea tratatelor — e logic, e fatal să se întâlnească pe acelaş drum. Toate statele revizioniste merg bloc pentru atingerea scopului lor. Când ar triumfa Germania în revendicările ei teritoriale, când principiul revizionismului va fi deci câştigat, în acel moment şi Ungaria va vrea câştigul ei. Şi cu toate că Germania «nu îmbrăţişează pretenţiile altora» cum afirmă cu candoare d. Goga, totuşi militând pentru revizionism, susţine — cel puţin principial — pretenţiile altora. Un pas — un pas mic de om mărunt, ca al d-lui Goga, — şi marele nostru castelan va ajunge să justifice şi să susţină revizionismul ungar. Curaj d-le Goga. E momentul s’o faci şi pe asta. Toată banda lui Ilie Rădulescu te va aplauda. Cu furca... «Porunca Vremii» anunţă o serie de articole cari «vor fi semnate de d. dr. Ilie Rădulescu. A uitat să spună că vor fi scrise cu fapte... * «Viitorul» vorbeşte de «greşeli cari se plătesc». Perfect adevărat. Până acum partidul liberal a făcut greşelile. De acum urmează plata. * Şi foarte curând. * Dintr’un schimb de telegrame am aflat că un căpitan ordonă unui general, care in acelaș timp este și șef de partid, pe când cel ce ordonă e numai legiemar. Curioasă disciplină și erarhie, mai este în grupările acestea ale extremei drepte. La congresul tineretului naţionalţărănesc din judeţul Ilfov, ţinut ieri la clubul central, d. Virgil Madgearu a făcut următoarele declaraţii: Tineri ilfoveni, Mi-aţi dat astăzi prin prezenţa voastră însufleţită la acest congres, unul din momentele de bucurie ale vieţei mele, bucuria să văd că sămânţa bună aruncată de noi n’a fost luată de vânt, ci a prins în pământul românesc şi a dat rodulul, şi am aşteptat să ni se ridice din altă parte ? Noi vrem ca tinerelul nostru să fie o şcoală da cetăţenie. Noi vrem ca la vârsta adgleissenţei să pregătim pe tinerii de la oraşe şi sate, înfrăţiţi in misiunea comună, de a fi cetăţeni dumlicaţi, de a-şi înţelege drepturile ISJ, şi, mai ales, datoriile lor faţă de Stat, din momentul care majori fiind, sunt înscrişi în rolurile armatei şi activităţii politice. Satul trebue să aibă o solidaritate economică, pentru că dacă unităţile de producţie reprezentate prin gospodăriile izolate ale ţăranilor I nu sunt strânse într’o reţea de cooperative, nu se poate ajunge nici la un randament ridicat de producţie, nici la un venit care să asigure standardul necesar de viaţa al ţărănimii, şi astfel, dispare frumos, acest tineret conştient, însufleţit şi gata să răspundă la chemarea partidului. N’ar fi nevoe să mai precizăm care sunt rosturile tineretului naţional-ţărănesc. Dovadă că le-ati înţeles, e vă v’ati aliniat cu toţii în rândurile noastre. Dacă voiu vorbi totuş de aceste rosturi, este pentru ca să le opun rosturilor tineretului care e mânat pe calea distrugerilor şi a omorurilor. Prin tineret, noi înţelegem o şcoală care să pregătească solidaritatea ţărănească. Proştii şi adversarii noştri de rea credinţă vor zice că aceasta seamă- nă a război de clasă. Da. ca să fie aşezare temeinică pentru naţiunea română. Solidaritatea ţărănească, pentru că satul care trebui să fie o unitate, e astăzi o organizaţie amorfă, fără viaţă, vitalitatea naţîunei noastre, aşa cum a şi început să se arate prin scăderea îngrijorătoare a natalităţii. Este necesară o solidaritate socială in satele în care se sbat astăzi toate curentele, pentru că printr'o strânsă colaborare a tuturor sătenilor să iniţiem o acţiune rodnică pentru ridicarea satelor. Ştim că există, şi ne dăm seama de mijloacele reale prin care poate fi soluţionată. Dar aceasta nu înseamnă să spargem naţiunea în generaţii. Intre generaţii există o continuitate fiziologică. Până când mor batranii, cei noui născuţi au abia timpul să crească şi să se formeze, pentru a începe să activeze pe tărâmul activităţii practice. Generaţia noastră a crescut până astăzi în ideia democraţiei naţionale. Noi nu am dat încă în activitatea publică tot ce ţara poate aştepta de la experienţa şi capacitatea noastră, şi când să dăm tot rodul nostru, să fim daţi la o parte de tineretul fără pregătire, care vrea nea-In ce priveşte necesitatea de In ce priveşte tineretul de la oraşe se impune o schimbare radicală a învăţământului nostru. Avem nevoe de oameni cu pregătire practică. Trebue organizat un învăţământ teofinic, care să dea elemente pregătite, chemate să ia locul străinilor din întreprinderile economice. Printr’o nouă organizare de spirit de destrucţie este acela de a introduce, prin import, în sufletul tineretului, concepţii opuse cu evoluţia normală, şi de a duce deosebirea de ideologii între generaţii Până la război înlăuntrul ţării. Aceasta este crima cea mai mare a acelor cari au încercat să importe comunismul, fascismul şi hitlerismul, ca doctrină de stat în ţara românească, pătrat să conducă ? Ar fi o răsturnare de valori sociale, care ar echivala cu o catastrofă dacă s’ar realiza. Este normal ca o generaţie tânără să aibe idei înaintate. Dar nu se poate ca o generaţie tânără să aibe idei reacţionare, când generaţia înaintate are idei democratice, şi de stat, răspund: în ce priveşte satele, concepţia noastră este ca printr’un program agrar şi cultural, la a cărui aplicare este chemat tineretul, să ţinem la ţară cât mai multe din elementele alese pe care le produc satele. Prin pregătirea tinerilor la şcoala practică de sat, la şcoala de specializare agricolă, şi la şcoala ţărănească, superioară, să determinăm în agricultură elemente de progres, ca să dublăm producţia, prin muncă îndrumată de ştiinţă agronomică. Noi socotim că toate categoriile de technicieni trebue să-şi găsească ocupaţiile în acţiunea de ridicare a vieţei satelor noastre. Iar pentru ca din isvorul de energii al satelor statul să culeagă pe cei mai buni fii ai săi, noi înţelegem ca în loc de căminuri studenţeşti, în care intră cine vrea şi trăieşte cum vrea, să creiem un sistem de burse pentru studii, pentru ca mintea şi sufletul ţărănesc să-şi dea contribuţia la civilizaţia românească, a învăţţământului, în locul tineretului cu spirit mistic, să creiem un tineret cu spirit realist, capabil să-şi câştige existenţa şi să dea întreaga lui contribuţie pentru ridicarea Statului Românesc, câţi de a adera la acele organizaţiuni, care în loc de lupte de idei, înţeleg să organizeze lupta de pumni şi de revolvere. Şcoala pumnului şi a revolverului trebue exclusă din posibilităţile extraşcolare ale tineretului universitar român, n’a văzut niciodată ce se petrece pe pământ, nu se putea duce decât pe Olimpul dela Berlin. S’a întors, şi guraliv cum e, mi-am închipuit că o să vorbească a doua zi, a treia zi, a noua zi, ca să-şi auto-glorifice succesele, lată in sfârşit că a vorbit. Ce a spus d. Goga. In primul rând, d-sa justifică şi apără revizionismul german: «Cum se poate ca noi care am creiat Statul Românesc întregit în virtutea principiului de autodeterminare naţională, să fim vrăjmaşi la gândul Germaniei de a se uni cu Austria?» «Şi ce logică ar avea naţionalismul german», spune tot d. Goga, «dacă nu ar garanta hotarele noastre naţionale, care sunt creaţia aceluiaş principiu, în virtutea căruia ei astăzi urmăresc ţelurile lor naţionale»? Cu alte cuvinte d. Goga ne dă lecţii. Zice că noi ne opunem la unirea Austriei cu Germanial Ce ne-ar face pe noi să ne opunem la aceasta? Sunt alte ţări cari ar avea interesul să se opună. Noi avem alte probleme de rezolvat, şi nu ne interesează in primul rând această problemă. Dacă Italia crede că prezenţa armatelor, germane la Brenner nu constitue un pericol pentru ea, de ce să sărim noi. Germania nu garantează hotarele nostre naţionale Dar alta este chestiunea. D. Goga trebuia să vină de la Berlin cu o declaraţie foarte simplă şi categorică: să ne spună că d. Hitler garantează hotarele noastre naţionale împotriva revendicărilor ungureşti şi, în cazul acesta, nici un motiv nu am mai fi avut ca să nu fim în relaţiunile de cea mai strânsă amiciţie cu Germania. Dar d-sa nu spune acest lucru, el face numai deducţiuni logice, că Germania ar fi nelogică cu ea însăşi, dacă ar face jocul cu Ungaria în privinţa hotarelor noastre. Deci d. Goga nu a primit nici o asigurare în această privinţă. Şi, dacă era patriot, trebuia cel puţin să tacă, fiindcă nu au trecut multe zile de la plecarea sa din Berlin şi d. Hitler a primit vizita Regentului Ungariei Amiralul Horty. Iar când d. Goga se găsea încă la Berlin, încântat de mesele copioase pe care i le oferea guvernul german, se găsea în acelaş timp acolo o delegaţie a Statului Major Ungar, care avea să discute chestiuni militare ce decurg dintr’un pact de amiciţie politică. Cu toate acestea, d. Goga recomandă să ne îndreptăm spre Berlin şi spre Roma, fără însă ca Hitler sau Mussolini să fi făcut vreo declaraţie de garantarea hotarelor noastre naţionale, împotriva pretenţiunilor Ungariei. Un adevărat act de trădare Dacă vreunul dintre naţional-ţărănişti ar fi săvârşit un asemenea act de trădare, naţionaliştii noştri ar fi tras cu revolverele în el. Noi nu sfătuim pe nimeni să pună mâna pe arme, dar supunem pe d. Goga judecăţii opiniei publice, fiindcă, vrea să ne târască în lagărul puterilor cari fac jocul celor ce râvnesc la hotarele noastre naţionale. Dar d. Goga nu s’a mulţumit cu atât: ne mai spune că s’a format un bloc germano-italian împotriva bolşevismului, şi acum vom avea să a-Continuare hi pag. 4-a Tineretul, o şcoala, de cetăţenie şi de solidaritate ţărănească Iată rostul tineretului naţional-tăxistă o problemă a tineretănesc, şi ce desparte concepţia noastră despre tineret, de concepţia lor. Noi, nu cunoaştem că e-între generaţii în universităţi este momentul să se introducă disciplina. Disciplina în ce priveşte pe profesori, ca să-şi facă datoria la catedră, disciplină în ce priveşte pe studenţi, ca să-şi dea silinţa să obţină maximum de cunoştinţe. Studenţii să fie impiedicţiunea extremistă de dreapta desarmează moral naţiunea parte, şi de apă jur împre-Organizaţiile naţionaliste de dreapta reprezintă un adevărat pericol naţional în momentele de faţă. Prin acţiunea lor, organizaţiile de dreapta distrug unitatea noastră sufletească, creiază ură şi duşmănie între fraţi. Se înarmează spre a ataca, şi silesc astfel pe ceilalţi a se apăra. Promovarea spiritului de violenţă nu poate duce decât la război civil. Şi România n’are nici măcar situaţia geografică a Spaniei, apărată de munţi într-o jur, pentru a-şi putea permite, sub nici un motiv, un război civil. Aceste curente de dreapta desarmează moral naţiunea, primejduesc unitatea sufletească şi înfrâng elanul în cele mai grele momente naţionale. Ne duc vrând nevrând, cu încetişorul, în lagărul revizionist, pentru a ne reteza teritoriul nostru naţional. Declaraţiile d-lui Goga după vizita la Berlin iată-l pe d. Goga care s’a dus la pice. Ca un olimpian care a stat în Berlin, ca să asiste la jocurile dim-1 totdeauna alături de zei și de aceea Solidaritate economică și socială la sate ► « • «ap Îndemnuri pentru tineretul cu minte, ca soliei si ca patriotism, care sile sa se jerifeasta pentru dreptul la viata al clasei (ărănesli •.Nu ie n putea trece peste aţenmintele constituţionale democratice ale târii decât după ce vor îi trecut prin fotul mitralierelor toţi cetăţenii naţional-tărăifti” Trădarea faţă de ţară săvârşită de către extremiştii de dreapta, pentru că vor să ne înfeodeze puterilor care sprijină revizionismul Marele expozeu politic făcut de d. Virgil Madgearu, la congresul tineretului naţional-ţărănesc ilfovean ideea democraţiei naţionale Pentru tineretul de la sate Pentru tineretul de la oraşe Disciplina în Universităţi , VIRGIL MADGEARU face loc tineretului în viaţa socială Claca ţărăneasca Insfârşit, trebue creată 111 ajutorului reciproc pe care şi- o comunitate sufletească dadeau între ei săteilii, în locul cel prin reînvierea bunelor , trîbutiei liber consimţite de toţi şi în ----a.... - - —--------------— ‘folosul obşte, satului, s’a aşezat claca boerească. Sătenii nu mai aveau timp tradiţii, prin reînvierea adevăratului creştinism, care înseamnă crearea sufletelor de creştini, cu dragoste aproape, care să urmărească prin Dumnezeire înălţarea omului. Aceasta urmărim noi. Dar voim şi altceva: să reînviem o institute veche, pe care s’a rezemat tot progresul liber pentru nevoile colective ale satului. Intr’o ţară de ţărani liberali, vrem să reînviem în sate comunitatea de lucru, claca socială, ca o instituţie necesară pentru ridicarea satelor din actuala situaţie de inferioritate, care a Împiedicat să avem o populaţie rurală sănătoasă şi voioasă, care să resatului românesc, claca ţărănească. A prezinte o temelie reală pentru Statul fost desfiinţată în regimul iobăgiei, şi , românesc, înlocuită prin claca boerească. In lo Prin tineretul naţional-ţarănesc către adevărata şcoală a naţionalismului urmărim prin tineretul . grecesc’ naţional-ţărănesc să creiem adevărata şcoală a naţionalismului. Nouă, naţional-ţărăniştilor, să ni se dea lecţii de naţionalism ? Mişcarea noastră să fie ştampilată de toţi veneticii ca o mişcare internaţionalistă? Noi, care ne rezemâm pe ţărani, elementul etnic cel mai pur naţionalromănesc, să primim lecţii de la aceia a căror sânge nu e verificat sută în sută românesc? Unii din adversarii noştri, campioni ai aşa zisuluinaţionalism integral au sânge mixt, polono-german, alţii au sânge ca să nu mai vorbim că dacă li s’ar face analiza, la mulţi li s’ar găsi şi alte virusuri. Noi, care avem în fruntea noastră pe Ion Mihalacks (ovaţiuni prelungite), eroul de pe front, iar între fruntaşii partidului, pe ctitorul de ţară românească, care este Iuliu Maniu (ovaţii prelungite), noi care avem ca şef al Basarabiei pe Pantelimon Halipa, din Sfatul Ţării, care a proclamat Unirea acestei provincii româneşti, noi să primim lecţii de patriotism? Noi vrem să facem şcoală de adevărat naţionalism în tineretul naţionalţărănesc. Şi aşa am făcut de la început. O crimă naţională: învrăjbirea populaţiei minoritare Dacă vicisitudinile geografice şi istorice le-au impus să conlocuim pe acest teritoriu 14 milioane de Români cu 4 milioane de străini, e o adevărată crimă naţională să sădim ura între populaţia românească şi aceste 4 milioane de străini, pentru că, în cazul când ar trebui să apărăm granițele, nu ştiu dacă mai degrabă n’ar trebui să ne îngrijorăm de lupta sau de pasivitatea acestor 4 milioane de străini, pe care îi vom fi făcut duşmani, printr’o neghioabă politică de învrăjbire. Ce minte au domnii Vaida, Goga, Codreanu şi toţi ceilalţi care s'au pus în fruntea mişcărilor naţionaliste, dacă nu înţeleg acest adevăr elementar ? Câtă armată avem ? Un milion de oameni. In caz de răz-boi, ce va face această a.r■mală ? Va lupta contra duşmanilor dela hotare, sau contra rebeliunilor dinăuntru ale minoritarilor învrăjbiţi ? Acţiunea de promovare a elementului românesc Înţelegem naţionalismul printr'o truchezăşiile absolute pentru a aacţiune de promovare a elementuluisigura în fapt primatul românesc românesc. Avem în programul nos-, în desvoltarea statului de mâine. Harti 1 Septembrie iese 2 lei