Drum Nou, 1955 (Anul 9, nr. 186-237)

1955-07-22 / nr. 214

Pag. 2 Pentru îndeplinirea planului de producție la fabricile de cărămidă Fabricile de cărămidă «6 Martie»­ și «Progresul» din Zalău și «23 August» din Crasna, unități ale întreprinderii raionale de interes local «Steaua Roșie» din Zalău, au o mare însemnătate în apro­vizionarea cu cărămizi și țigle a șantierelor de construcții și a oamenilor muncii care-și con­struiesc case noi. Colectivele de muncă ale a­­cestor fabrici au obținut ca și în alți ani unele succese de sea­mă în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, în pri­mul semestru al acestui an, la fabrica de cărămidă «23 August» —Crasna planul de producție la produse semifabricate a fost în­deplinit în proporție de 100,8 la sută. La fabrica «Progresul» din Zalău s-a produs în cel de-al doilea trimestru al acestui an cu 15,5 la sută mai multe cărămizi decit în perioada corespunză­toare a anului trecut. Datorită aplicării metodelor sovietice Du­­vanov și Musavuk, de așezare și ardere rapidă a cărămizilor în cuptor, colectivul fabricii «6 Mar­tie» din Zalău a reușit să mă­rească cu 1,8 la sută indicele mediu de utilizare a cuptoarelor de ardere și să îmbunătățească calitatea produselor cu 1,2 la sută. In prezent la această fa­brică se experimentează intro­ducerea metodei Kartavțev de uscare rapidă a cărămizilor în uscătorii naturale. Prin aplicarea acestei metode, ciclul de uscare a cărămizilor se reduce în me­die cu 5 zile, iar cuptoarele pot fi aprovizionate continuu cu că­rămizi uscate necesare așezării pentru ardere. Cu toate aceste rezultate, tre­buie însă arătat că sarcinile de plan pe cel de-al doilea trimestru al anului în curs la produsele semifabricate și finite n-au fost îndeplinite. La fabrica «6 Martie» din Zalău planul de producție a fost realizat la produse semifa­bricate în proporție de 62,6 la sută, iar la produse finite de numai 38,6 la sută. La fabrica «Progresul» tot din Zalău, sar­cinile de plan pe aceeași perioadă au fost realizate în proporție de abia 28,7 la sută la produsele semifabricate și de 48 la sută la cele finite. Pe întreprindere pla­nul trimestrial de producție la cărămizi și țigle a fost realizat la produse semifabricate în pro­porție de 55,4 la sută, iar la pro­duse finite de 57,1 la sută. Una din cauzele principale care a determinat neîndeplinirea pla­nului de producție este slaba or­ganizare a muncii, slaba preocu­pare pentru introducerea de măsuri tehnico-organizatorice. O serie de echipe de lucru sunt incomplete. Uneori se ivesc de­fecțiuni la mașini, care nu sunt reparate vreme îndelungată. Așa, de exemplu, la fabrica «Progre­sul» din Zalău din cauza unor defecțiuni de reglare, masa au­tomată de tăiere a cărămizilor nu funcționează de aproape două luni de zile. Sunt apoi lipsuri și în ce privește manipularea că­rămizilor. Câteodată cărămizile sunt neglijent așezate pe căru­cioare, ceea ce face ca procentul de rebuturi să depășească pe cel admis. Din cauza proastei între­țineri a liniilor decauville, un însemnat număr de cărămizi se deplasează înainte de a ajunge la ardere. Căptușeala cuptorului de la fabrica «6 Martie» are încă crăpături, ceea ce împiedică buna desfășurare a procesului de ar­dere. Din cauza neînchiderii er­metice a gurilor de alimentare cu combustibil a cuptoarelor de la fabricile «6 Martie» și «23 August» se depășește cu peste 100 grame consumul specific de com­bustibil pentru fiecare cărămidă arsă. Lipsa de supraveghiere și proasta dirijare a focului duc adesea la supraarderea unor că­rămizi, la scoaterea unor pro­duse necorespunzătoare. Datorită în bună parte lipsei a circa 50.000 bucăți rame de dimen­­siunile indicate de STAS,planul de producție la țigle n-a putut fi în­deplinit. Tovarășa Szilágyi Ana, șefă de echipă la presa de țiglă a fabricii «23 August», și alte muncitoare au arătat în cadrul consfătuirilor de producție că, dacă ar avea rame suficiente, ar putea produce însemnate can­tități de țiglă peste plan. Cu toate acestea, serviciul tehnic al întreprinderii n-a făcut nimic în această direcție nicit și azi se folosesc rame cu vechile dimen­siuni. O parte din muncitorii care efectuează lucrări în condiții speciale, printre care și cărămi­darii arzători, trebuie să pri­mească zilnic 500 grame^lapte. Cu toate acestea, în cursul tri­mestrului II cantitățile­ de lapte cuvenite muncitorilor n-au fost date zilnic, ci doar la sfîrșitul trimestrului. In cartierul fabri­cilor din Zalău, unde locuiesc majoritatea muncitorilor, se tără­gănează încă de multă vreme în­ființarea unui magazin alimentar. Aceasta ar scuti muncitorii să facă «plimbări» de un kilometru sau chiar mai mult pînă la cel mai apropiat magazin din oraș. Neîndeplinirea planului la fa­bricile de cărămidă se explică în parte și prin faptul că in ultima vreme a scăzut grija pentru creșterea de noi cadre calificate. In prezent, la fabrici se simte nevoia de muncitori calificați. Dar calificarea muncitorilor se desfășoară in mod neorganizat. Mai mult chiar, anul acesta con­ducerea întreprinderii n-a făcut totul pentru a asigura numărul de muncitori necesari bunei des­fășurări a procesului de pro­ducție. Aceste lipsuri se datoresc, în parte, îndrumării slabe și con­trolului tehnic necorespunzător. Tovarășul Banhidi Ștefan, con­ducătorul tehnic al întreprinderii, inginerul Verșcovschi Boris, șe­ful serviciului de producție, pre­cum și directorul întreprinderii, tovarășul Hartman Ștefan, n-au luat din timp toate măsurile tehnico-organizatorice pentru a asigura îndeplinirea ritmică a planului de producție la fabricile de cărămidă. In fabricile de cărămidă nu este o preocupare pentru extinderea experienței înaintate. Din rîndu­­rile muncitorilor mai mulți au devenit fruntași în muncă, ca Szabó Ștefan, Ciorbă Vasile, Pop Ana și alții, care reușesc lună de lună să-și îndeplinească sar­cinile de producție. Comitetul de întreprindere (președinte tov. Marian Vasile) nu se preocupă însă de popularizarea lor, de ex­tinderea experienței dobîndite de ei, întrecerea socialistă a căpă­tat în ultima vreme un caracter formal. Nu se urmărește felul cum își duce la îndeplinire an­gajamentele luate fiecare echipă și fiecare muncitor aflat in în­trecere. Nu s-a sfăruit nici asupra educării muncitorilor în spiritul atitudinii socialiste față de mun­că. La fabricile «6 Martie» și «Progresul», unii muncitori, în­­treținînd discuții inutile între ei, își creează timpi morți în producție. Nu s-a arătat că a­­ceste abateri au repercursiuni atît asupra îndeplinirii planului de producție cît și asupra cîș­­tigului mediu realizat de ei per­sonal. Organizația de partid (se­cretar tov. Moigrădean Vasile), în cursul trimestrului II a ana­lizat o singură dată activitatea secțiilor de producție. In rapor­tul prezentat cu această ocazie nu s-a vorbit nimic despre fabri­cile de cărămidă. Biroul organi­zației de bază nu s-a preocupat de instruirea agitatorilor și de activitatea gazetelor de perete. Ca urmare, munca de agitație politică se desfășoară la un ni­vel scăzut. Activitatea fabricilor de cără­midă poate și trebuie să fie îm­bunătățită. Pentru aceasta con­ducerea întreprinderii, comitetul sindical și organizația de partid trebuie să ia de îndată măsurile cele mai potrivite pentru lichi­darea lipsurilor existente în ve­derea îndeplinirii ritmice a planu­lui de producție la toți indicii. M. Gavrilă DRUM NOU Chemare la întrecere Noi, pionierii, școlarii și ca­drele didactice de la Școala elementară de 7 ani din Cras­na, animați de dorința de a întîmpina ziua de 23 August cu noi realizări în muncă, che­măm la întrecere pe toți pio­­nerii, școlarii și cadrele didac­tice de la școlile elementare din raionul Zalău, cu urmă­toarele obiective : 1. Vom organiza o brigadă artistică de agitație, care va prezenta cinci programe la arii, însoțite de conferințe S. R S. C. 2. Vom confecționa lozinci și foto-montaje pentru fiecare arie din comună. 3. Vom sprijini secția libră­rie a cooperativei din Crasna în organizarea de standuri de cărți la arii, care să conțină între 30 și 100 cărți și bro­șuri. De asemenea, vom face recenzia unei cărți. 4. In vederea procurării unui aparat de radio pentru școală, vom strînge spice de grîu de pe miriști, din care să rezulte cel puțin 100 kg. grîu boabe, vom aduna 5 kg. diferite plante medicinale și vom colecta 500 kg. fier vechi. 5. Vom asigura participa­rea a cel puțin 20 elevi la concursul „Tinerilor grădinari și pomicultori". 6. Vom asigura funcționa­rea în cît mai bune condi­­țiuni a cursurilor de alfabe­tizare. 7. In vederea îndeplinirii planului de abonamente la ziare și reviste vom ajuta factorilor poștali la colectarea de noi abonamente și vom populariza în rîndurile țăra­nilor muncitori conținutul di­feritelor ziare și reviste. 8. Vom întocmi și termina în cît mai bune condițiuni evidența copiilor de vîrstă școlară, în vederea cuprin­derii lor în planul de școla­rizare 9. Vom cuprinde în clasa a V-a cel puțin 80 la sută din elevii absolvenți a patru clase elementare din satele aparținătoare comunei. 10. Ne vom îngriji ca pînă la 4 august să terminăm re­parațiile localurilor de școală și ale internatelor. 11. Folosind mijloacele lo­cale vom repara mobilierul școlii și materialul didactic, Crasna, 19 iulie 1955, Directorul școlii, Resp. grup. sind., Instr. sup. pionieri, Fazakas Ioan Pordea Vasile Pop Stela SFATUL MEDICULUI Cum se pot preveni accidentele în campania de recoltare Oamenii muncii de pe ogoare se folosesc de ma­șini și unelte, care le ușu­rează munca, le execută lu­crări de bună calitate și într-un timp scurt, le asi­gură obținerea de recolte bogate. Se poate întîmpla ca, din neglijență sau ne­păsare, să nu se mînuiască cu toată atenția mașinile și uneltele, să nu se respecte măsurile de protecție sau să nu se folosească dispoziti­vele de protecție la mașini, la roți dințate sau la cu­rele de transmisie. Cît de ușor se poate produce un accident dacă-ți scapă mîna printre roți sau ți se prinde haina. Cu cîtă ușurință se pot ivi accidente la mașinile de tocat nutrețurile dacă nu știm cum să le folosim. Chiar în gospodăria noastră se pot întîmpla accidente dacă lăsăm materialele și uneltele de lucru în nerîn­­duială. O mișcare greșită, nesăbuită, și ne putem tăia în coasa zvîrlită la întîm­­plare în calea noastră, ne putem răni în dinții greblei sau ai furcii puse la nime­reală în mijlocul curții etc. De aceea este bine să știm cum să ne ferim de aceste accidente. Mașinile și uneltele care se folosesc pentru munca cîmpului sînt prevăzute cu dispozitive de siguranță și de protecție. Dacă nu se respectă indicațiile tehnice privitor la folosirea mașini­lor, se pot produce acci­dente. De aceea, este foarte important ca directorul gos­podăriei agricole de stat, al S.M.T.-ului, sau preșe­dintele gospodăriei colec­tive, brigadierii și tracto­riștii, să poarte o grijă deo­sebită pentru ca dispoziti­vele de protecție să fie în bună stare. Este de datoria fiecărui muncitor ca înainte de începerea lucrului să controleze mașinile și dis­pozitivele lor de protecție. Pentru a evita accidentele, mașinile trebuie prevăzute cu apărători la roțile din­țate, la axe, la curelele de transmisie. Dacă apărători­­le se strică, ele trebuiesc reparate imediat. Cînd se fac reparații la mașini, fie ele chiar mici, întotdeauna e bine să fie oprite mai întîi din mers. Muncitorii care lucrează în timpul treierișului la ba­toză vor purta ochelari de protecție, care să le fereas­că ochii de praf și de plea­vă. Coșarii de la batoză trebuie să fie atenți să nu-și prindă mîinile, picioarele etc., în angrenajele batozei. Aceste accidente pot fi în­lăturate printr-o poziție co­rectă a corpului și mîinilor. La ariile electrificate, ne­cunoscătorii să nu umble la cabluri sau la instalațiile electrice. Țărăncile munci­toare care lucrează în apro­pierea batozei să-și lege părul cu o basma, pentru a nu fi prins la roțile dințate ale batozei sau la curelele de transmisie, începerea și încetarea lucrului la ariile de treier să fie anunțate prin semnale de fluier, si­renă etc. Oameni ai muncii de pe ogoare ! învățați să vă apă­rați de accidente, folosind dispozitivele de protecție, salopetele, ochelarii de pro­tecție ! Fiți atenți cînd re­parați uneltele și mașinile, cînd lucrați cu ele ! Dr. V. Udrese« Nr. 214 Pe urmele materialelor publicate „Să intensificăm ritmul de colectare a cărnii și laptelui“ In articolul cu titlul de mai sus, publicat în „Drum Nou“ nr. 210, au fost criticate unele sfaturi populare comunale și organele de colectare pentru slaba muncă desfășurată în­­ colectarea cărnii și laptelui.­­ De asemenea, a fost critica­tă activitatea responsabililor , centrelor și punctelor de strîn­­­­gere a laptelui din comunele­­ Dobrin și Crișeni pentru ne­­îngrijirea localurilor în care lucrează, precum și a respon­­sabillor din comunele Coșei­i și Borla, care tărăgănează achitarea laptelui colectat sau amină cu plata pe țăranii muncitori. Socotind justă critica adusă, în scrisoarea de răspuns adre­sată ziarului nostru, împuter­nicitul raional al Ministerului Colectărilor ne face cunoscut că s­au luat măsuri pentru îmbunătățirea muncii de co­lectare a cărnii și laptelui în comunele Șamșud, Dioșod și Crișeni. Astfel, colectivul de conducere a analizat activi­tatea agenților colectori din comunele Șamșud și Crișeni și a numit un nou agent co­lector în comuna Dioșod. Ins­pectorul Gordean Sigismund a primit sarcina de a sta mai mult timp în comuna Dioșod pentru a ajuta noul agent colector în muncă, iar inspec­torul Olaru Gheorghe în co­muna Crișeni pentru a aduce la zi ritmul de colectare a cotelor de carne și lapte. In comuna Șamșud s-a organizat, în ziua de 17 iulie a. c., o acțiune de colectare a cărnii și laptelui. Sfatul popular al comunei Borla ne-a înștiințat că a luat măsuri ca agentul colector să fie ajutat și controlat în muncă, iar Bone G. Alexan­dru, responsabilul centrului de smîntînire a laptelui, pen­tru lipsurile avute în activi­tatea sa, a fost înlocuit și obligat să achite la zi drep­turile bănești cuvenite țărani­lor muncitori. Sanepidul raional arată că, în urma controlului efectuat de organele sale de teren, a constatat justețea criticii adu­se în ziar și a închis, până la recondiționarea și amenajarea lui, localul punctului de strin­­gere și prelucrare a laptelului din comuna Crișeni. Ca ur­mare, în decurs de o săptă­­mână localul a fost amenajat, potrivit destinației pe care o are și centrul de s­min­tinire a laptelui și-a reluat activi­tatea. IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICĂ au apărut: CINCIN­AT SIRBU: Să str­ingem fără pierderi rodal bogat al holdelor 48 pag. 65 bani PETRU VINTILA: Predăm co­tele la timp, pentru înflorirea patriei, pentru apărarea păcii 40 pag. 40 bani S. MANEA: Foloasele comertului de intîmpinare 40 pag. 40 bani MIRCEA BRĂNEANU. Stațiu­nile de mașini și tractoare pîr­­ghie importantă în lupta pen­tru recolte bogate. Colecția „Din experiența mun­cii de partid“ 64 pag. 95 bani

Next