Drum Nou, iunie 1953 (Anul 10, nr. 2637-2661)

1953-06-10 / nr. 2644

Illi Lüüt ellen írót Beírnak £i 1 iu PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UMTI VAI um nou fii/ '^SS^6^organ al comitetului regional p.m.r. si al SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul X. Nr. 2644 Miercuri 10 Iunie 1953 4 pagini 20 bani Oameni ai muncii deta­şate ! Executaţi la timp lucrările de îngrijire a culturilor, luptaţi pentru respectarea agro­­minimului! Sporiţi-vă eforturile în lupta pe care o dă întregul popor muncitor pentru înde­plinirea planului cincinal în patru ani! Achitarea impozitelor către stat — o datorie patriotică a fiecărui cetăţean VA­SILE LIXANDRU preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Stalin Impozitele pe venitul popu­laţiei sunt una din sursele buge­tului statului nostru care a fost votat de Marea Adunare Naţio­nală în zilele de 23—24 ianuarie. Bugetul statului nostru aşa cum a reeşit în sesiunea Marii A­­dunări Naţionale este format din câteva surse principale: acumu­lările socialiste rezultate de la întreprinderile socialiste şi eco­nomice de stat, impozitele pe ve­nitul populaţiei şi alte venituri din diferite taxe locale. Faptul că acumulările socialiste constitue prima sursă de venit în bugetul statului nostru, o dovedeşte pro­centul mare care vine în bugetul statului, faţă de celelalte surse de venit care rezultă de la popu­laţie. De pildă pe 1953 venitul statului este acoperit în procent de 91,96 la sută din veniturile ce le dă întreprinderile socialiste de stat şi abia 8,4 la sută este con­tribuţia populaţiei prin impozi­tele pe venit. Aceasta înseamnă că sectorul socialist de stat vine puternic în ajutorul populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate datorită poli­ticii juste a regimului nostru, democrat-popular, care este ba­zat pe alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Izvo­rul acestor succese este lupta clasei muncitoare in alianţă cu ţărănimea muncitoare sub con­ducerea partidului clasei mun­citoare. Acesta a fost iniţiatorul şi organizatorul actului revolu­ţionar al naţionalizării princi­palelor mijloace de producţie: fabrici, bănci, bunurile sub­solului, solului etc. care con­duse de oameni din sânul clasei muncitoare, crează bunuri de larg consum pentru acoperirea nevoilor statului nostru, care crează acumulări socialiste, ve­nind în folosul celor ce muncesc sub diferite forme. In trecut, sub regimul bur­­ghezo-moşieresc, o clică de ex­ploatatori îşi mărea averile de pe urma exploatării oamenilor muncii. Greul impozitelor şi a diferitelor taxe apăsau pe u­­merii clasei muncitoare şi ţără­nimii muncitoare. Zi de zi sărăcia şi mizeria se adânceau în rându­rile oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Spre deosebire de politica fis­cală înrobitoare a guvernelor burgheze, statul nostru demo­crat-popular, duce o politică fi­nanciară in concordanţă cu linia partidului, cu interesele clasei muncitoare şi ale ţărănimii mun­citoare. Pătrunşi de importanţa achi­tării la timp a impozitelor, ţăra­nii muncitori din regiunea noa­stră işi îndeplinesc cu cinste a­­ceastă îndatorire patriotică faţă de stat. Exemplu în această direcţie ni-l dă comuna Voi­la din raionul Făgăraş, care a rea­lizat şi depăşit planul la impozit pe trimestrul I a.c. cu 107 la sută, comuna Hetiur din raionul Sighi­şoara, care a realizat 100 la sută, Boiu şi alte. De remarcat este agentul încasator, utemistul Pavel Puşcaş din comuna Hetiur care aplică just linia parti­dului nostru în domeniul Îngrădi­rii chiaburimii satelor, luând mă­suri energice împotriva chiaburu­lui Moldovan din Hetiur, care tă­răgăna achitarea impozitelor statului la timp. La fel este Iosif Marosz, din comuna Boiu, raio­nul Sighişoara, care depune e­­forturi pentru lămurirea ţărăni­mii muncitoare de a înţelege just achitarea obligaţiilor la timp către stat. Ajutorul dat de partidul şi guvernul nostru ţăra­nilor muncitori, prin reducerea de impozite la unele gospodării care au fost bătute de grindină sau inundate, a fost simţit de fiecare ţăran muncitor care era în cauză. Deasemeni desfiinţa­rea timbrului pe cereri a fost’şi este un ajutor „serios dat oa­menilor muncii de la oraşe şi sate. Numai în regiunea noastră în raioanele Târnăveni şi Agnita reducerile de impozite pe 1952 au fost în valoare de 2.031.000 lei, iar prin A.D.A.S. în raionul Sighişoara ţăranii muncitori asi­guraţi au primit despăgubiri în valoare de 252.586 lei pentru pa­gubele suferite în agricultură. Din bugetul statului s’a acor­dat în regiunea noastră In anul 1952 peste şapte milioane lei, ca burse fiilor oamenilor mun­cii dela oraşe şi sate. In pro­bleme de sănătate publică s’au cheltuit peste 11 milioane lei, iar în probleme culturale peste 20 milioane lei. Faţă de realizările importante care s’au obţinut în regiunea noastră în domeniul financiar­­economic cât şi în ce priveşte buna gospodărire a sumelor acor­date din buget sunt încă lipsuri serioase. Unele organe de stat nu acordă toată atenţia muncii financiare, atât la încasarea la timp a impozitelor, cât şi la buna chibzuire a fondurilor din buget. Unii agenţi încasatori nu urmă­resc în mod organizat realizarea planului de încasări, uneori au atitudini împăciuitoriste faţă de chiaburi. Cazul lui Mihalache Chiper din Stupini Oraşul Stalin, care a fost aspru sancţionat. Sfaturile populare prin comi­tetele executive nu analizează periodic şi nu­ urmăreşte activi­tatea agenţilor fiscali, conside­rând că aceasta este numai trea­ba lor, şi ei vor rezolva singuri îndeplinirea planului de casă la venituri. Nu toate comitetele ra­ionale de partid au analizat ac­tivitatea politică de massă în mobilizarea membrilor de partid şi a organelor de stat în îndepli­nirea totală a Încasărilor impozi­telor curente şi restante. In do­meniul cheltuielilor mai sunt deasemenea deficienţe serioase, trecându-se la călcarea discipli­nei financiare de unele sfaturi populare comunale, de exemplu: Porumbacul de Jos din raionul Sibiu, Scorei şi altele. Cauza este că nu şi-au însuşit pe deplin mecanismul folosirii fondurilor, nerespectând instrucţiunile pri­vitoare la folosirea creditelor a­­cordate de bugetul respectiv. Or­ganele controlului financiar in­tern și șefii bugetelor raionale, nu ajută Îndeajuns comitetele e­­xecutive ale sfaturilor populare comunale în problemele bugetare pentru evitarea abaterilor. Dacă analizăm activitatea În­deplinirii planului pe trimestrul I. a. c. vedem că încasarea veni­turilor a fost realizată în procent de 100 la sută. In aparenţă pare un succes, însă analizând pe fon­duri se vede că impozitul agricol este nerealizat la unele raioane ca: Mediaş, Târnăveni şi Rupea. Este de evidenţiat ca bun orga­nizator şi persistent în muncă colectivul secţiei financiare a ra­ionului Stalin, care pe trimestrul I, a atins planul la impozitul a­­gricol cu 98 la sută, (continuare în pag. 2). Semnarea acordului cu privire la repatrierea prizonierilor de război din Coreea KAISUNG 8 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: La 8 iunie, ora 14, delegaţiile celor două părţi la tratativele de armistiţiu au semnat la Panmunjon acordul cu privire la repatrierea prizonierilor de război. Astfel, armistiţiul din Coreea, atât de mult aşteptat în întreaga lume, va fi încheiat în curând. Şedinţele în cadru închis ale delegaţiilor celor două părţi continuă pentru a se ajunge cât mai curând la o înţelegere în legătură cu amănuntele de ordin administrativ privind armistiţiul. Comunicabil delegaţiei coreeano-chineze la tratativele de armistiţiu din Coreea cu privire la acordul realizat în chestiunea repatrierii prizonierilor de război KAISUNG 8 (Agerpres). — China Nouă transmite:* Delegaţia coreeano-chineză la tratativele de armistiţiu din Co­reea a dat publicităţii următo­rul comunicat cu privire la acor­dul realizat în chestiunea repa­trierii prizonierilor de război: La 8 iunie, ora 14, generalul Nam Ir, şeful delegaţiei­­ părţii noastre şi generalul-locotenent William C. Harrison, şeful dele­gaţiei celeilalte părţi, au ajuns la un acord asupra repatrierii prizonierilor de război şi au sem­nat acordul în mod oficial la Panmunjon. Chestiunea repatrierii prizo­nierilor de război, care a consti­tuit singura chestiune care a stat în calea încheierii armisti­ţiului în Coreea timp de peste un an, a fost acum reglemen­tată. Cele două părţi au căzut de acord să revizuiască în mod co­­respunzător prevederile paragra­fului 51 din proiectul de acord de armistiţiu în legătură cu mă­surile ce trebue luate în privin­ţa prizonierilor de război ce ur­mează a fi repatriaţi direct şi să predea pe toţi ceilalţi prizo­nieri de război nerepatriaţi di­rect Comisiei de repatriere for­mate din reprezentanţi ai ţări­lor neutre care va dispune în conformitate cu prevederile du­pă care trebue să se călăuzească Comisia de repatriere formată din reprezentanţii ţărilor neutre. Iată textul complet al acordu­­­lui cu privire la „prevederile du­pă care trebue să se călăuzească Comisia de repatriere formată din reprezentanţi ai ţărilor neu­tre” semnat de cele două părţi la 8 iunie: I. PREVEDERILE DUPĂ CARE TREBUE SA SE CĂLĂUZEASCĂ COMISIA DE REPATRIERE FORMATĂ DIN REPREZENTANŢI AI ŢARILOR NEUTRE­­. Pentru a asigura tuturor pri­zonierilor de război posibilitatea de a-şi exercita dreptul la re­patriere după încheierea armisti­ţiului, Polonia, Cehoslovacia, Su­edia, Elveţia şi India vor fi soli­citate de cele două părţi să nu­mească câte un membru în Co­misia de repatriere formată din reprezentanţi ai ţărilor neutre, care va fi înfiinţată pentru a lua sub supraveghere în Coreea pe acei prizonieri de război care nu şi-au exercitat dreptul la repa­triere în perioada în care s-au aflat sub supravegherea puterilor care îi deţineau. Comisia de re­patriere formată din reprezen­tanţi ai ţărilor neutre îşi va sta­bili sediul in interiorul zonei de­militarizate, ir. apropiere de Pan­munion, şi va stabili organismele subordonate ei având aceeaşi componenţă ca şi Comisia de re­patriere în acele locuri în care Comisia de repatriere exercită supravegherea prizonierilor de război. Reprezentanţii celor două părţi vor fi autorizaţi să supra­vegheze operaţiunile Coi­isiei de repatriere şi ale organismelor în subordinea ei, să dea explicaţii şi să aibă întrevederi. 2. Forţele armate necesare şi orice alt personal operativ nece­sar pentru a ajuta Comisia de re­patriere formată din reprezen­tanţi ai ţărilor neutre în înde­plinirea funcţiilor şi răspunderi­lor ei vor fi puse la dispoziţie nu­­(contin­uare în pag. 4-e) ( Pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani! Aplicarea metodei Colesov la Ieri după amiază, rabotorul fruntaş Cserey Ştefan de la uzina „Strungul” din Oraşul Stalin, urmând exemplul raboto­­rilor sovietici G. Tiurin, Vasili şi Gheorghi Ghiurociu de la uzina constructoare de maşini grele „S. Ordjonichidze” din Ural, a început să aplice o nouă metodă de rabotare a pieselor din fontă. Această metodă se bazează pe principiul strungarului inovator Colesov, având avansuri mari la rabotarea metalelor. In aplicarea acestei metode rabotorul Cserey Stefan, a fost ajutat de maistrul Solomon Ion şi de desenatorul Tăutu Ioan, care a făcut schiţa cuţitului respectiv. Deasemenea, tov. Fekete Rudolf, secretarul co­mitetului de partid, s-a interesat şi a sprijinit îndeaproape aplica­rea acestei metode. Metoda a fost aplicată prima dată la rabotarea batiurilor de strung, care sunt turnate din fon­tă. Pentru aplicarea acestei­­­­e­­tode s-a construit un cuţit din oţel rapid, în formă de gât de lebădă cu muchiile tăietoare as­cuţite sub un unghiu de 8 grade şi cu raza de 2,5 mm. Pentru a folosi acest cuţit pe dreapta sau pe stânga, muchiile suplimen­tare au fost ascuţite din două părţi. Astfel, în mijloc se obţine o muchie tăietoare dreaptă, de aproximativ 20 mm. lungime, care la rabotare curăţă urmele trecerilor de la avansul cuţitului. Metoda de rabotare intensivă se aplică in special la piesele cu suprafeţe plane. Lucrând după această metodă la rabotarea batiurilor de strung, rabotorul fruntaş Cserey Şte­fan a reuşit să lucreze la opera­ţia de ebos cu un avans de 3—4 la­boteze mm., adâncimea de 5 mm. Iar viteza de rabotare de 12 m. pe mi­nut, înainte operaţia de ebos se făcea cu un avans de 0,5 mm, pe o adâncime de 20 mm. După metoda veche pentru lungimea de 100 m­, era necesar ca maşina să facă 200 curse, iar după noua metodă pentru aceeaşi lungime este necesar numai 33 de curse, ridicându-se in acelaş timp pro­ductivitatea muncii cu aproape sută la sută. La operaţia de fini­sare după metoda obişnuită, se lucra cu un avans de 2,5 mm., iar după metoda nouă se lucrea­ză cu un avans de 10 mm., fapt care duce la creşterea produc­tivităţii muncii de 3 ori. Conducerea Întreprinderii sub îndrumarea comitetului de partid a luat măsuri spre a crea condiţii ca tot mai mulţi muncitori din uzină să aplice această metodă. Brigăzile păcii obţin noi şi frumoase realizări Dornici de a apăra pacea, bu­nul cel mai de preţ al omenirii, membrii brigăzilor păcii de la în­treprinderea „Partizanul Păcii” Mediaş, muncesc cu multă însu­fleţire pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan. Desfăşurând larg întrecerea so­cialistă şi muncind organizat după metoda sovietică Voroşin, brigada păcii „Mihail Sadoveanu” brigadă stahanovistă, condusă de stahanovistul Both Mihai din secţia sculărie a „Oficiu­lui Ateliere”, a reuşit să-şi de­păşească cu 67,47 la sută planul de producţie pe luna Mai. In mod deosebit s-au evidenţiat staha­­noviştii Mureşan Nicolae şi Lup­­şan Corei care şi-au depăşit sar­cinile de plan pe luna Mai cu peste 70 la sută. In acelaş timp membrii brigăzii au realizat prin recondiţionarea sculelor după metoda Kuzneţov, economii în valoare de 1700 lei. In întrecerea socialistă desfă­şurată în vederea realizării unei producţii sorite, brigada de luptă pentru ’ pace „Nikos Beloian­nis” din hala de montaj a „Ofi­ciului Ateliere” a reuşit să ob­ţină o depăşire de plan pe luna Mai de 74,24 la sută. Stahanovistul Leucea Vasile, responsabilul brigăzii şi-a depă­şit planul pe luna Mai cu 62,93 la sută, realizând în acelaş timp o economie de 400 lei. Deasemeni şi-au depăşit cu peste 60 la sută planul pe luna Mai stahanovistul Casian Dumitru și fruntașul in producție Kovács Ioan. Anton Doboș coresp.

Next