Drum Nou, iulie 1953 (Anul 10, nr. 2662-2688)

1953-07-22 / nr. 2680

Pag.?. Hotărîrea Consiliului de Miniş­tri al I­.P.R. şi a C.C. al P.M.R. din 9 Mai arată că desfăşurarea la timp şi în bune condiţiuni a campaniei de vară constitue în momentul de faţă principala sar­cină în activitatea sfaturilor popu­lare, o sarcină care trebue privită cu cel mai înalt simţ de răspun­dere. In unele comune ale raionului Făgăraş, oamenii muncii de pe o­­goare, conduşi de organizaţiile de bază, desfăşoară cu succes bătă­lia pentru strângerea recoltei. Campania de recoltare din raion a pornit din­ ziua de 13 iulie, în­cepând cu comunele Voila, Ilieni, Mândra, Veneţia, Viştea şi altele, unde ţăranii muncitori, urmând exemplul comuniştilor, consideră ca o înaltă datorie patriotică recolta­tul păioaselor în momentul când au dat în pârgă, aşa cum prevăd iminimele agrotehnice. In fruntea bătăliei pentru strân­gerea recoltelor stau muncitorii şi tehnicienii din gospodăriile a­­gricole de stat, membrii gospodă­riilor agricole colective, care mun­cesc cu multă însufleţire pentru îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce le revin. Este demn de remar­cat exemplul gospodăriilor agri­cole colective din comunele Fel­mer, Cineşor şi Noul Român, care s’au pregătit temeinic reparând din timp maşinile şi uneltele agri­cole necesare în campania de re­coltare şi au organizat în mod temeinic ariile înzestrându-le cu tot materialul necesar, dând astăzi din plin bătălia pentru strânge­rea cerealelor. Cu toate succesele obţinute în diferite comune, lipsurile în pre­gătirea di­paniei de vară sunt totuşi mult mai mari în acest ra­ion. Deosebit de comunele arătate mai sus, până în ziua de 15 iu­lie numai în comuna Beclean era organizată şi amenajată aria, în alte 15 comune nefiind întreprins nimic în această direcţie deşi tree­­ratul este în toi. Abia după acea­stă dată s’a gândit comitetul exe­cutiv al sfatului popular raional să trimită delegaţi pentru orga­nizarea ariilor. In unele locuri a­­riile au fost fixate pe terenuri cultivate cu cereale, ceea ce în­seamnă că trebue aşteptat până vor fi secerate păioasele şi abia după aceasta să se treacă la orga­nizarea ariilor. Tot astfel, după ce preşedintele sfatului popular orăşenesc Făgăraş a fost de a­­cord cu organizarea ariei la lo­cul fixat de comisie, abia atunci când a început transportul păioa­selor la arie şi-a dat seama că iarna este prea mică. In legătură cu utilarea ariilor, deşi comitetul executiv are re­partizată o sumă corespunzătoare r de bani pentru procurarea mate­rialelor contra incendiului la arii, până în prezent nu s’a întreprins n nimic în această direcţie. Tov. Mi­­roşan, şeful secţiei administrative­­a sfatului popular raional, a pri­­mit cu o totală lipsă de răspun­dere această sarcină, nerezolvân­­d-o nici până în prezent. La rân­­dul său vicepreşedintele U.R.C.C. raional, tov. Ciora la adăpostul unor hârtii refuză categoric să elibereze sau să găsească o solu­ţie pentru a rezolva procurarea altor materiale contra incendiului, necesare înzestrării ariilor, fără fole care nu poate începe treerişul. Diferiţi membri ai comitetului executiv privesc sarcinile printr-o­­prizmă îngustă, opunându-se mă­surilor de a se repartiza salariaţii sfatului popular raional pe comu­ne în campania de recoltare, tree­­triş şi desmiriştit. O astfel de ati­tudine are şeful secţiei gospodă­riei locale, tov. Chitic, membru în comitetul executiv, care s’a o­pus ca contabilul secţiei să mear­gă pe teren spre a îndeplini sar­cinile precise ce i-au fost date în această campanie. Nepăsare fa­ţă de sarcini manifestă şi tehni­cianul secţiei agricole, Popa Pe­tru, care nu se preocupă de înde­plinirea atribuţiilor ce-i revin. Sla­ba preocupare faţă de îndatori­rile sale imediate, de care dă do­vadă comitetul executiv al sfatu­lui popular raional, a dat prilej chiaburilor, duşmani înrăiţi ai re­gimului de democraţie populară, să saboteze pregătirea campaniei de vară şi să nu respecte terme­nele cu privire la executarea re­paraţiilor. Asemenea cazuri sunt constatate în comunele Hârseni şi Drăguş, unde chiaburii Toacşe I­­lie şi Bucelea Alexandra nu şi-au reparat încă batozele. Comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Şercaia şi Berivoi, precum şi cel din oraşul Făgăraş neglijează să ia măsuri hotărâte împotriva chiaburilor Bula Anton, Mândrea Gheorghe şi Popa Ioan, care nu s’au prezentat încă cu batozele la locurile fixate. La rân­dul lor comitetele executive şie sfaturilor populare din comunele Perşani, Veneţia şi Drăguş, nu au luat niciun fel de măsură pen­tru a asigura rezerva de combus­tibil pe timp de 15 zile, aşa cum prevede Hotărîrea. Lipsuri serioase se manifestă şi în activitatea staţiunii de maşini şi tractoare, care până în ziua de 16 iulie nu a luat nici un fel de măsuri spre a trimite batozele la comune şi nu avea pregătite ate­lierele mobile pentru reparaţii. Comisia raională pentru recep­­ţionarea batozelor a întârziat re­­cepţionarea a 13 batoze, care ar fi trebuit să fie acum în plină acţiune. Abia acum s’a trezit co­misia să constate că 6 batoze nu au motoare şi nici măcar acum n’a luat măsurile necesare pentru procurarea lor. De această situa­ţie, vinovaţi principali sunt Albea­­nu Ioan, Suciu Gheorghe şi Popa Pavel. Pentru lipsurile grave existente în general în pregătirea campa­niei­ de vară din raionul Făgăraş, vina principală o poartă tov. Bo­ten Mihai, preşedintele comitetu­lui executiv raional, Şimon Vasile, secretarul sfatului popular raio­nal şi tov. Şoancă Traian, şeful secţiunii agricole, care nu au pri­vit cu destul simţ de răspundere sarcinile care le stau în faţă şi nu au luat măsuri imediate îm­potriva celor vinovaţi de neres­­pectarea sarcinilor care le aveau de îndeplinit, permiţând astfel frâ­narea pur şi simplu a campaniei de vară. Ducând munca mai mult din birou, fără o permanentă le­gătură cu terenul, aceşti tova­răşi dovedesc o atitudine de ne­păsare faţă de principala sarci­nă care le stă azi în faţă. Lipsu­rile arătate se datoresc şi faptu­lui că comitetul raional de partid nu a executat un control temeinic asupra muncii comitetului execu­tiv al sfatului popular raional şi nu l-a tras serios la răspunde­re pentru superficialitatea cu care a lucrat, neândrumând nici activi­tatea organizaţiilor de bază pen­tru a asigura conducerea muncii politice în campania de vară. Faţă de lipsurile existente în raionul Făgăraş în pregătirea campaniei de vară, comitetul ra­ional de partid are datoria să ia măsuri urgente pentru lichidarea lor şi să aplice sancţiuni exem­plare celor vinovaţi de această si­tuaţie, luând măsuri imediate pen­tru îmbunătăţirea muncii în cam­pania de recoltare, de care de­pinde pâinea poporului muncitor. Constantin Ventoniuc şi Vlad Ionescu / De ce este răntaş In urmă raionul Făgăraş cu muncile din campania de vară și se semnalează ea . . . ".­­ In comuna Biertan din raionul Mediaş, nici până în ziua de 19 iulie, nu a fost o preocu­pare pentru sfatul popular­ co­munal de a aduce batozele la arie, lipsind astfel atât gospodă­ria agricolă colectivă cât şi ţăr­­ănii muncitori de posibilitatea de a-şi treera cât mai repede re­colta. Sfaturile populare, comunal şi raional, sprijinite de organi­zaţiile de bază trebue să re­medieze de urgenţă această si­tuaţie care împiedică buna des­făşurare a treerişului. ISEUM NOU TH. Z6SD. Stahanovîstul fumător Ioan Balarau sprijină creşterea schimbului de mâine Mulţi, mulţi oameni ai muncii din patrie îl cunosc pe loan Bă­­lărău, vestit turnător stahanovist de la uzinele „Steagul Roşu“. Da­că nu­-l cunosc pe el, ca înfăţi­şare, ca om, îi cunosc faptele lui. Şi faptele lui... sunt fapte de stahanovist. Turnătorul e un om puţin mai deosebit. De te găseşti în faţa lui, îţi dai seama numai­decât de asta. Când auzi că-i turnător, îţi în­chipui neapărat că trebue să fie solid, voinic, bine legat. Dar... nu-i tocmai aşa. Bălălău e subţi­re, cu umeri nu prea laţi, mijlo­ciu de înălţime. Faţa-i însă, vor­beşte mai mult decât ar vorbi chi­pul unui om oricât de voinic ar fi el. Trăsăturile-i bărbăteşti, a­­spre uneori, privirea-i clară, lim­pede şi care pătrunde adânc şi departe, fruntea-i înaltă, îţi gră­­esc parcă omul a trecut prin multe necazuri în viaţa lui, că a avut de suferit multe, că l-au că­lit şi asprit nevoile... Dar asta a fost cândva. Ioan Bălălău a avut şi are multe bucurii de atunci, de când a intrat în rândul oamenilor stă­pâni pe ei înşişi. Mai întâi, ma­rea lui bucurie a fost când s-a­ înscris în partidul comuniştilor şi când în primele lui rânduri a lup­tat pentru cauza pe care o ştiu cu toţii azi. Apoi, inima i-a bătut să-i spargă pieptul atunci când i-a fost prinsă întâi­,­oară deasu­pra ei Medalia Muncii. ★ Sfârşit de Ianuarie. La oţelărie, frământarea stăpânea oamenii. Se auzea, că după schimb va fi şedinţa de producţie, care va a­­naliza munca, roadele şi lipsuri­le ei. „ ... s’a evidenţiat stahanovis­­tul Ioan Bălărău, care a dat trei norme fără rebut. Cheia succese­lor sale o ştiu toţi. Metodele so­vietice ...“ continuă raportul. Stahanovistul, serios, privea ca şi cum nu s’ar fi vorbit despre el, încep discuţiile. Angajamente, propuneri, măsuri pentru lichida­rea lipsurilor. Ceru cuvântul şi Dumitru Cos­­ma, secretarul organizaţiei U.T.M. — „Noi, tineretul, suntem mân­dri de succesele frumoase pe care le-a obţinut tovarăşul Bălălău în producţie. Dar mai mândri vom fi atunci când vom vedea pe tovară­şul stahanovist în mijlocul unei brigăzi de tineret, ajutându-i e­­fectiv, contribuind la ridicarea ni­velului lor profesional, împărtăşin­­du-le minunata lui experienţă. Co­munistul Ioan Bălărău, cu pute­rea sa de muncă, cu experienţa anilor săi de producţie, ar putea conduce o brigadă pentru îndepli­nirea cincinalului în 4 ani“. Ioan Bălălău îşi pierdu liniş­tea. Nu spunea nimic. Şedinţa se sfârşise, dar el nu plecă din sală. Târziu de tot, porni să-l caute pe secretarul organizaţiei de bază. Nu-l găsi. Eşi din oţelărie. Era întuneric. Mergând spre poartă, privirea-i întâlni lumina de la fe­reastra Comitetului de partid. Cea­sul grăbea spre sfârşitul zilei. La Comitetul de partid, secre­tarul citea „Problemele Leninis­mului“. — Tovarăşe secretar, îndrăsni Bălărău. Secretarul ridică capul, împinse cartea puţin la o parte. — Te-ascult, tovarășe. Bălărău nu știa cum să încea­pă. Ce să-i spună secretarului? Că în ședinţă, tinerii i-au atras atenţia l-au criticat? Că el, care ar fi putut de mult să facă asta, nu s’a gândit, că a scăpat-o din vedere? Se aşeză pe scaun, îşi trecu mâ­na prin păr şi greu, greu de tot începu să vorbească. — Vezi, eu nu m’am gândit pâ­nă acum la o brigadă de tineret. Dar în seara asta la şedinţă... — Te-au ajutat tinerii să te gândeşti. Bălărău tresări. Iată că știe a­­cum și secretarul. — Tovarăşe Bălălău, eu zic că ideia nu este deloc rea. Nu este târziu nici acum. Gândeşte-te bine o zi, două, sfătueşte-te cu secre­tarul organizaţiei de bază şi cu tovarăşul Cosma, vedeţi ce con­diţii vă trebue şi vino şi spune-ne şi nouă. O să te ajutăm şi noi. Dacă te hotărăşti să porneşti, vei avea tot sprijinul. N’a mai plecat cu maşina ca de­­obicei. A mers încet pe jos, până acasă. In minte i s’a ’nfiri­ pat brigada. O vedea aevea... A treia zi, în oţelărie, brigada U.T.M. Nr. 51, condusă de staha­novistul loan Bălărău îşi începu viaţa. Erau 10 brigadieri, cu el 11. înainte, unii tineri nu-şi fă­ceau normele, lipseau nemotivat. „Grea sarcină, tovarăşe Bădă­­rău“ şi-a spus stahanovistul. Un afiş atrăgea mereu atenţia. „Aici lucrează brigada U.T.M. Nr. 51“. Atenţia era atrasă însă şi de locul de muncă. 11 oameni lu­crau cu hărnicie şi organizat. Dar nu trecu mult şi într’o bună di­mineaţă erau numai 10. Lipsea Petre Gheorghe. A doua zi nici Ştefan nu veni la lucru. Bălălău nu dădea înapoi. II lăsă pe fiecare în voia lui. Trebuia să-i cunoască, şi atunci când a socotit aceasta, după terminarea lucrului îi adună pe toţi şi-i duse la colţul roşu. — Măi tovarăşi. Noi toţi for­măm brigada U.T.M. 51. Dar eu văd că unii dintre noi nu înţeleg acest lucru. Tovarăşii Petre Gh. şi Ştefan în loc să ne ajute, lip­sesc. Cum o s’o scoatem noi la capăt cu planul, dacă vom merge aşa? S’au sfătuit mult. Şi-apoi s’au înţeles repede. Nu va mai lipsi niciunul. Pentru îndeplinirea pla­nului, vor lucra după metoda so­vietică Voroșin. Constantin Vlad, Anton Vitchiu şi Petre Gheorghe s’au angajat să se documenteze asupra ei la biblioteca tehnică. In fiecare zi vor veni la lucru cu o jumătate de oră înainte, pentru a analiza ce au de făcut şi ce sarcini vor avea fiecare. Ioan Co­liban, proaspăt confirmat stahano­vist, veni şi el cu o propunere: planul anual în 7 luni. Şi brigada întreagă îl împuternici pe şeful ei ca la prima consfătuire de pro­ducţie pe uzină, să-şi ia în numele brigăzii acest angajament au trecut zile, săptămâni, luni. Despre primele succese ale brigă­zii s’a vorbit mult în oţelărie. Mulţi muncitori nu-i mai recu­noşteau pe tineri. Erau oare ace­iaşi care cu puţin in urmă nu-şi făceau normele? Aceiaşi care lip­seau cu zilele nemotivaţi? Aceiaşi care lăsau sculele la întâmplare? Da, erau aceiaşi oameni. Nu­mai că Ioan Bălălău ştiuse să se apropie de ei, să-i înţeleagă, să-i înarmeze cu­ experienţa sa. Nu întâmplător în Aprilie brigada îşi depăşise planul cu 118 la sută. Nu întâmplător in Martie şi Apri­lie, pe grafic la rubrica rebuturi era scris zero. — Tovarăşe Bălărău! Toate scu­lele sunt strânse şi băgate în du­lap. Furtunurile de apă şi gaz se găsesc la locul lor. Locul de mun­că este pregătit pentru mâine. — Bine băeţi. Şi-acum, la col­ţul roşu. O nouă consfătuire a brigăzii. Toţi 10 se strânseră în jurul lui Bălălău. Simţeau că trebue să li se spună ceva important. — Tovarăşi, de data aceasta vom vorbi despre realizările noa­stre. Mai avem şi acum lipsuri, dar nu mă’ndoesc că de mâine le vom lichida cu forţe îndoite. Iată despre ce este vorba. Mâine, eu şi tovarăşul Coliban suntem invi­taţi la prima consfătuire a staha­­noviştilor. In viitor, la a II-a con­sfătuire cred că vom merge mai mulţi, dacă nu întreaga brigadă, împreună cu tovarăşul Coliban vom prezenta la consfătuire succe­sele noastre. Ne apropiem băieţi de ţelul nostru. Cred că la 31 iu­lie, vom avea planul îndeplinit. De trei luni, lucrăm fără rebu­turi. Ne-am adunat aici ca să ana­lizăm împreună, dacă n’am putea să ne îndeplinim angajamentul în şase luni şi jumătate. A doua zi stahanovistul Bălălău fu ales în prezidiul consfătuirii la care avea să aducă şi el o contri­buţie. Se’nscrisese la cuvânt. — „Tovarăşi, începu Bălălău. In sală se găsesc numai stahano­­vişti. Noi, stahanoviştii am reuşit să aducem uzinii multe realizări. Dar, oare, am făcut noi tot ce am putut? Am dat noi tot ce pu­team da? Nu. Noi stahanoviştii avem o mare datorie faţă de uzi­nă şi patrie. Datoria noastră este să creştem schimbul de mâine. Să înarmăm tineretul cu toate cuno­ştinţele noastre. Dar noi nu­ ne-am îndeplinit până acum această sar­cină. Eu, vă chem tovarăşi staha­­novişti, să luaţi pe lângă voi câte o brigadă de tineri. Trebue să în­­tâmpinăm cum se cuvine Festi­valul. Şi-acum tovarăşi, din împu­ternicirea brigăzii mă angajez ca brigada U.T.M. 51 să-şi îndepli­nească — în cinstea Festivalului — platful anual în şase luni şi jumătate“. O nouă dimineaţă, o nouă zi de muncă, întreaga brigadă 51 îl în­tâmpină pe Bălălău şi unul dintre tineri, cu obrajii a­prinşi, se apro­pie de stahanovist. — Tovarăşul Coliban ne-a spus des­pre marea cinste ce ni s’a fă­cut prin premierea responsabilului brigăzii noastre de consfătuirea stahanoviştilor. Noi nu vrem să te felicităm. Vrem să-ţi mulţumim, tovarăşe Bălălău şi să te facem şi pe dumneata părtaş la bucuria noastră. Ioan Bălărău îi îmbrăţişă cu pri­virea caldă pe tineri. Dorea să le spună tinerilor ceva să-l apro­pie şi mai mult de ei. Ceva care nu se spunea oricând. Dar inima şi gândurile stahanovi­stului sim­ţeau atât de mult, încât utemiştii l-au înţeles fără vorbe. Târziu, grăi. — Dragi tovarăşi, viaţa noas­tră, unită prin muncă, se leagă tot mai mult. Sunt mulţumit de voi, dar totuşi vă mai cer ceva. Să muncim şi cu mai multă dâr­zenie. Să mergem la Festival, ra­portând poporului şi tinerilor de peste hotare despre succesele noa­stre. De-atunci munca a prins avânt neînchipuit. In ziua aceea, la for­ma la care­ au lucrat, maeştri­i lor de turnători şi-a spus cuvântul: au realizat-o şi tumnat-o în 122 ore în loc de 300. Şi iată că’ntr’o bună zi, în 7 Iulie, vestea cea mare se răspân­di­ în întreaga uzină şi cuprinse pe toţi oamenii. Brigada lui Bă­lărău şi-a terminat planul anual. Socoteala era încheiată, angaja­mentul îndeplinit. Prin măestria muncii, vorbele au căpătat viaţă şi s’au făcut fapte. Şi bucuria cea mare a lui Bă­lărău şi a brigăzii nu mai cunoaşte margini. Şi căldura aceea din sufletul lui Bălărău tot creşte năvalnic. Şi brigada U.T.M. 51 munceşte tot mai dârz. Neobosit în muncă, comunistul Ioan Bălărău, sprijină necontenit creşterea schimbului de mâine. Gheorghe Babei ★ Constituirea de noi colective „Recolta” în raionul Târnăveni Apropierea Festivalului Mon­dial al Tineretului umple de mândrie şi bucurie inimile tutu­ror tinerilor din regiunea noa­stră. In întâmpinarea acestui eveniment măreţ, paralel cu in­tensificarea muncii productive, activitatea sportivă cunoaşte o deosebită amploare. In raionul Târnăveni de pildă, ca urmare a muncii pline de în­sufleţire a activiştilor sportivi, au luat fiinţă de curând cinci colective sportive „Recolta“ printre care se numără cel de la S.M.T. Boziaş, gospodăria agri­colă de stat din Seleuş, I.C.A.R. Crăciunelul de Jos, etc. Imediat după constituire, co­lectivul sportiv „Recolta“ de la S.M.T. Boziaş, a trecut la o muncă organizată şi rodnică, pregătind pentru trecerea pro­belor G.M.A. un număr de 30 ti­neri. La gospodăria agricolă de stat din Seuca colectivul spor­tiv nou înfiinţat a luat măsuri pentru amenajarea cursei cu ob­stacole şi în acelaş timp a an­grenat în munca de pregătire pentru trecerea probelor G.M.A., 25 de tovarăşi. Nicolae Boilă coresp.

Next