Drum Nou, septembrie 1953 (Anul 10, nr. 2714-2739)

1953-09-01 / nr. 2714

1 i t ' . Pap. 2._______________________________________________I_________________DRUM NOP_______________ ____________ Nr. WM Pentru îmbunătăţirea muncii de partid (urmare din pag. 1). Deşi Uniunea Tineretului Muncitor a obţinut o serie de succese serioase, există încă lipsuri în munca sa în rândurile tinerilor muncitori, ale tineretului studios şi mai ales ale tinerilor de la sate, în educaţia marxist-leninistă a cadrelor utemiste. Unele organe de partid nu activizează în măsură suficientă sfaturile populare pentru a le transforma cu adevărat în cea mai largă organizaţie de massă a celor ce muncesc. In multe locuri sfaturile populare lucrează funcţionăreşte, fără atragerea la participarea activă în munca lor a deputaţilor, a comisiilor permanente, a comitetelor cetăţeneşti, manifestă lipsă de iniţiativă şi spirit gospodăresc în soluţionarea a numeroase probleme privind îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Unele ministere şi instituţii centrale, ca Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Agriculturii, Ministerul Gospodăriei Comunale, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport înlocuese de multe ori munca vie, operativă, bazată pe mobilizarea masselor de oameni ai muncii, prin avalanşe de circulări şi dispoziţii, care paralizează munca sfaturilor populare. Sarcinile măreţe care stau în faţa partidului nostru impun îmbunătăţirea muncii partidului şi întărirea legăturii partidului cu massele. In acest scop, plenara C.C. a pus în faţa tuturor organelor şi a organizaţiilor de partid sarciniînsemnate. Una din sarcinile cele mai importante care stau înaintea organelor şi organizaţiilor de partid este întărirea democraţiei interne de partid. Toate organele şi organizaţiile de partid trebue să respecte cu stricteţe hotărirea C.C. al P.M.R. cu privire la termenele de alegere a organelor de partid şi cu privire la dările de seamă periodice ale acestor organe în faţa organizaţiilor de partid. Conferinţele regionale pentru dare de seamă şi alegeri vor avea loc odată la 2 ani, iar cele raionale şi orăşeneşti ale comitetelor de partid şi alegerea birourilor organizaţiilor de bază, odată pe an. Comitetele regionale, raionale şi orăşteneşti vor organiza regulat adunări, ale activului de partid pentru discutarea problemelor principale ale activităţii partidului. Blenara cere tuturor comitetelor de partid să respecte cu strictețe principiul conducerii colective, care este principiul suprem al conducerii de partid. Orice tendință de încălcare a acestui principiu, de luare a hotăririlor de imul singur, sau fără discutarea prealabilă a hotăririlor în colectivul de conducere trebue combătută cu asprime. Toate hotărîrile organelor de partid trebue luate numai pe baza unei studieri temeinice şi aprofundate a problemelor. Trebue lichidate manifestările cultului personalităţii, care au loc în propaganda de partid şi în activitatea practică a organizaţiilor partidului, manifestări ce sunt incompatibile cu învăţătura marxist-leninistă. Trebue arătate comuniştilor şi massei oamenilor muncii marea forţă colectivă a partidului, experienţa şi înţelepciunea colectivă a conducerii partidului, care se călăuzeşte de învăţătura lui Mare, Engels, Lenin, Stalin. Organele şi organizaţiile de partid trebue să poarte o grijă neslăbită întăririi continue a unităţii rândurilor partidului , izvor al forţei sale de neînvins a întăririi, coeziunii partidului în jurul Comitetului Central. Luptând pentru îmbunătăţirea muncii cu cadrele de partid, organele şi organizaţiile de partid trebue să promoveze cu curaj cadre tinere, capabile şi devotate, să combată hotărât fluctuaţia cadrelor. O atenţie deosebită trebue dată ridicării nivelului muncii ideologice, şi mai ales muncii de pregătire politico-ideologică a cadrelor de partid, combaterii tendinţelor de rupere a teoriei de practică, a bucherismului şi citatoomaniei, ,a tratării mecanice, dogmatice a ideilor marxism-leninismului în locul însuşirii esenţei învăţăturii marxiste. Sarcina centrală a partidului este întărirea alianţei între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — temelia regimului democrat-popular. întărirea alianţei cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare, este chezăşia succesului în opera de construire a socialismului. Acest principiu stă la baza întregii activităţi a partidului. Trebue să ţinem minte mereu indicaţia marelui Lenin că socalismul nu poate fi construit fără o alianţă trainică cu massele de milioane ale ţărănimii muncitoare. A urma neabătut această politică leninistă încercată este îndatorirea principală a partidului şi guvernului nostru. In vederea întăririi alianţei între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare este necesară aplicarea consecventă şi sistematică a măsurilor economice ce au ca scop lărgirea ajutorului acordat ţărănimii muncitoare în vederea sîujririi producţiei agricole, îmbunătăţirea aprovizionării ţărănimii muncitoare prin dezvoltarea schimbului între oraş şi sat, ridicarea nivelului de viaţă al ţărănimii muncitoare. In opera de transformare socialistă a agriculturii, organizaţiile de partid trebue să vegheze la stricta respectare a principiului liberului consimţământ, să combată şi să pedepsească cu severitate orice tendinţă de a folosi silirea administrativă. Organizaţiile de partid trebue să ducă o permanentă muncă de lămurire a ţărănimii muncitoare, pentru a o convinge, pe bază de fapte concrete, că drumul agriculturii socialiste este singurul drum sigur spre bunăstare şi fericire pentru ţăranul cu gospodărie mică şi mijlocie. Organizaţiile de partid trebue să combată cu toată hotărîrea orice fel de abuzuri din partea" organelor administrative şi de partid în domeniul colectărilor, impozitelor, schimbului de pământ ş. a., să apere cu cea mai mare stricteţe legalitatea populară. O sarcină de mare însemnătate a organizaţiilor de partid dela sate este crearea unui larg activ fără de partid în jurul fiecărei organizaţii de partid, deoarece un astfel de activ constituie o puternică verigă de legătură între partid şi massele ţărănimii muncitoare. Folosind activizarea politică şi conştiinţa sporită a oamenilor muncii fără de partid, organizaţiile partidului trebue să-i atragă în număr tot mai mare la participare în conducerea treburilor obşteşti, să-i promoveze în munci de răspundere. Plenara cere organizaţiilor de partid să muncească neîntrerupt pentru lichidarea izolării de massă a unora dintre organele şi cadrele de partid. Este necesar să se pună capăt neîntârziat tendinţelor de înlocuire a muncii vii, de educare şi organizare a oamenilor muncii, prin metode birocratice în munca de partid (abuzul de circulări, instrucţiuni, dispoziţii telefonice, excesul de şedinţe, etc.). Cadrele de partid, organele şi organizaţiile partidului trebue să plece cu atenţie urechea la glasul masselor, să fie gata nu numai să înveţe massele, ci să şi înveţe de la masse, să stimuleze critica de jos, să ducă o luptă necruţătoare împotriva celor care înăbuşe critica. Ele trebue să manifeste permanent grija pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, să-i mobilizeze la luptă pentru ridicarea producţiei, pentru a asigura înflorirea patriei şi bunăstarea poporului. Organele de partid trebue să folosească intene toate formele de întărire a legăturilor cu massele , agitaţia şi alte forme ale muncii politice de massă, presa de partid, sfaturile populare, sindicatele, organizaţiile de tineret, delegatele de femei. O atenţie deosebită trebue acordată îndrumării de către partid a organizaţiilor sindicale, lichidării birocratismului, ce se manifestă în activitatea unora dintre organele sindicale, îmbunătăţirii muncii de massă a sindicatelor, întăririi grijii lor pentru nevoile materiale şi culturale ale muncitorilor şi funcţionarilor. In vederea îmbunătăţirii muncii organizaţiilor U.T.M., organizaţiile de partid sunt datoare să se ocupe cu dragoste şi pricepere de organizaţiile U.T.M., să asigure îndrumarea şi sprijinul activităţii lor, nu periodic, ci permanent. întărirea legăturii partidului cu cercurile largi de intelectuali este o sarcină de seamă a partidului. Intelectualitatea avansată constitue o mândrie naţională a poporului. Intelectualii legaţi de popor au adus şi aduc o contribuţie de preţ la dezvoltarea economiei naţionale şi a culturii, la întărirea regimului democrat-popular. Organizaţiile de partid trebue să vegheze în permanenţă la asigurarea condiţiilor favorabile pentru activitatea creatoare a oamenilor de cultură, la îmbunătăţirea condiţiilor lor de trai, să desfăşoare munca de educare a intelectualilor în spiritul ideologiei marxist-leniniste. Mai mult ca oricând este necesară ascuţirea vigilenţei revoluţionare. Succesele forţelor păcii, democraţiei şi socialismului neliniştesc profund pe imperialişti, care desfăşoară mai departe goana înarmărilor, intensifică provocările, actele diversioniste, încercările de subminare din interior a ţărilor lagărului democratic. Exprimând, în numele tuturor membrilor de partid şi al masselor de oameni ai muncii, adânca satisfacţie pentru fermitatea cu care Comitetul Central al P.C.U.S. a lichidat aventura criminală a lui Beria, trădător mârşav al cauzei socialismului, plenara lărgită a C.C. al P.M.R. a chemat pe comunişti şi pe oamenii muncii să tragă învăţăminte politice şi concluzii practice concrete din activitatea imperialiştilor şi agenturii lor. Datoria sfântă a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid este să-şi întărească în fapte şi nu în vorbe vigilenţa de partid şi de stat, să descopere şi să zădărnicească acţiunile criminale ale spionilor, diversioniştilor şi sabotorilor, agenţi ai imperialismului. Organele şi organizaţiile de partid şi toţi membrii partidului trebue să păzească ca lumina ochilor puritatea rândurilor partidului, să fie vigilenţi faţă de orice deviere de la linia partidului sau deformare a politicii de partid. Trebue lichidată rămânerea în urmă ce se constată în munca de pornire a candidaţilor şi membrilor de partid, asigurându-se, pe baza respectării, stricte a principiului primirii, individuale, întărirea sistematică a organizaţiilor de partid cu membri noi, care şi-au dovedit prin fapte devotamentul pentru cauza partidului. Plenara a hotărît convocarea Congresului partidului pentru luna Martie 1954. In întâmpinarea acestui eveniment de cea mai mare însemnătate în viaţa partidului şi a poporului, muncitor, să facem toate eforturile pentru a îmbunătăţi şi ridica la un nivel tot mai înalt munca de partid, pentru a îndeplini cu cinste sarcinile puse de plenara C.C. în scopul dezvoltării economiei ţării şi ridicării continue a nivelului de viaţă şi cultură al oamenilor muncii! Traducând în viaţă, Hotărîrea plenarei C.C. cu privire la îmbunătăţirea ipuncii de partid, organizaţiile de partid îşi vor spori capacitatea lor de mobilizare a masselor în lupta pentru întărirea necontenită a statului democrat-popular, pentru consolidarea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi a unităţii dintre partid, guvern şi popor, pentru traducerea în viaţă a politicii partidului, o politică de construire a socialismului, de asigurare a bunei stări a poporului și de apărare a păcii. V. I. LENIN - Opere, vol. 23 Volumul al douăzecişitreilea cuprinde lucrările scrise de V. I. Lenin în Elveţia în perioada August 1916—Martie 1917. Cea mai mare parte din aceste lucrări oglindesc lupta dusă de Lenin, de bolşevici, împotriva războiului imperialist şi politicii trădătoare a conducătorilor partidelor Internaţionalei a H-a — social-şovinişti făţişi şi centrişti. Intre aceste lucrări sunt articolele: „Imperialismul şi scindarea socialismului”, „Zece miniştri „socialişti”, „Pacifismul burghez şi pacifismul socialist”, „Către muncitorii care sprijină lupta împotriva războiului şi împotriva socialiştilor care au trecut de partea guvernelor lor” şi altele. In volumul de faţă este publicat celebrul articol „Programul militar al revoluţiei proletare”, în care Lenin, pe baza datelor cu privire la capitalismul imperialist expuse în cartea „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului”, a dezvoltat noua teză teoretică potrivit căreia victoria simultană a socialismului în toate ţările este considerată impasibilă!! iar victoria socialismului într’o singură ţară capitalistă, luată aparte, este considerată posibilă, şi a fundamentat teza despre războaiele drepte şi nedrepte. O însemnată parte din acest volum este alcătuită din lucrări în care Lenin a definit sarcinile social-democraţilor revoluţionari în perioada războiului imperialist mondial (1914—1913), „Sarcinile zimmerwaldienilor de stânga din partidul social-democrat elveţian”, „Teze principale cu privire la problema războiului”, „Cu privire la modul de a pune problema apărării patriei”, „Apărarea neutralităţii” şi altele. In articolele „Despre curentul, în curs de apariţie, al „economismului imperialist”, „Răspuns lui P. Chievseani (I- Piatacov)”, „Despre o caricatură de marxism şi despre „economismul imperialist”, Lenin supune criticii poziţia ostilă marxismului a grupului antipartinic al lui Buharin—Piatacov şi dezvoltă in noile condiţii istorice programul bolşevic în problema naţională. Din acest volum face parte lucrarea „Conferinţă despre revoluţia din 1905”, ţinută de Lenin Ian Zürich la o adunare a tineretului muncitoresc, referat în care Lenin a făcut o generalizare profundă şi cuprinzătoare a experienţei primei revoluţii ruse. Lucrările „Schiţă de teze din 4 (17) Martie 1917”, „Scrisori din depărtare”, „Despre sarcinile P.M.S.D.R. in revoluţia rusă”, „Revoluţia din Rusia şi sarcinile muncitorilor din toate ţările” şi altele au fost scrise în primele zile ale revoluţiei din Februarie 1917. In aceste lucrări, Lenin a făcut o analiză a raportului dintre forţele de clasă în revoluţie şi a schiţat perspectivele trecerii de la revoluţia burghezo-democratică la revoluţia socialistă. Pentru prima oară au fost incluse în operele lui V. I. Lenin şase documente. „Propunere de modificări în rezoluţia asupra problemei războiului”, „Istoria unei mici perioade din viaţa unui partid socialist” sunt consacrate luptei desfăşurate de social-democraţii de stânga în partidul social-democrat din Elveţia în perioada războiului imperialist mondial. Lucrarea „Statistică şi sociologie” arată rolul mişcărilor naţionale în mişcarea muncitorească internaţională. Documentele „Telegramă către bolşevicii care pleacă în Rusia” şi ..Declaraţie în ziarul „Volksrecht” lămuresc tactica bolşevicilor în revoluţia care se desfăşura în Rusia. „Hotărîrea Colegiului din străinătate al C.C. al P.M.S.D.R.” este îndreptată Împotriva trenşevicilor, care încercau să împiedice întoarcerea lui Lenin şi a bolşevicilor din emigraţie in Rusia. Convorbire între tov. Emeric Haidu student în U. R. S. S. şi pionierii din Oraşul Stalin La Palatul pionierilor din Oraşul Stalin, a avut loc de curând o frumoasă întâlnire între pionieri, elevi şi tovarăşul Emeric Haidu, din comuna Bod, student la Institutul Metalurgic din Moscova. Copiii au cerut studentului să Ie povestească despre minunata activitate şcolară şi pionierească din U.R.S.S. Răspunzând dorinţei pionierilor şi şcolarilor participanţi, la această consfătuire, tov. Emeric Haidu Ie-a vorbit despre disciplina liber consimţită, care există în şcolile marii Ţări a Socialismului, despre dragosteacu care elevii caută să-şi însuşească tot mai multe cunoştinţe pentru a putea deveni oameni folositori societăţii. Vorbind despre măreţele construcţii din Uniunea Sovietică, menite să asigure condiţii din ce în ce mai bune de dezvoltare tinerelor vlăstare ale ţării, tov. Haidu a însoţit explicaţiile sale cu numeroase clişee reprezentând unele din cele mai noi construcţii din U.R.S.S. In continuare, pionierii Aurelia Teflu, Paler Laurian, Ada Iliescu, etc., au pus diverse întrebări cu privire la problemele cele mai importante care-i interesează din viaţa şcolii sovietice. In încheierea consfătuirii, tov. Emeric Haidu a oferit micuţilor participanţi un album cu vederi din marea Ţară a Socialismului, Uniunea Sovietică. Natalia Ţigănuş Mai mult sprijin muncii culturale în raionul Rupea Un rol de seamă care revine cadrelor didactice — pe lângă cel de educare a tinerelor vlăstare, — este acela de a contribui cu toate forţele, cu toate cunoştinţele lor la măreaţa operă de culturalizare a masselor. In raionul Rupea, însă, unele cadre didactice nu sunt pătrunse în suficientă măsură de sarcinile importante care le revin pe această linie. O atitudine de evidentă desconsiderare a acestor sarcini manifestă învăţătorul Ciulei din comuna Homorod şi învăţătorul Marin Vasile din satul Mercheaşa, care au refuzat sistematic să sprijine desfăşurarea muncii culturale. Faţă de aceste lipsuri, organizaţiile de bază respective s-au situat pe o poziţie împăciuitoristă, trecând cu vederea faptul că activitatea culturală nefiind sprijinită se desfăşoară la voia întâmplării. In insuficientă măsură contribue la bunul mers al muncii, culturale şi parte din preşedinţii gospodăriilor agricole colective din cuprinsul raionului. In acest sens poate fi, citat cazul tov. Tontsch, preşedintele gospodăriei colective din comuna Jibert, care cu toate că a fost sesizat de gravele lipsuri ale muncii culturale, continuă să vadă încă toate lucrurile „în roz“. Deasemeni, se face simţit încă, un total dezinteres din partea unor directori de cămine culturale, faţă de munca încredinţată. Aşa este cazul tov. Farkaş Iosif din comuna Racoş şi altov. Constantin Grigore din comuna Lovnic care pun mai presus interesele personale decât cele colective. Datorită acestui fapt, munca culturală se desfăşoară în comunele respective în condiţiuni anevoioase. Sfatul popular al raionului Rupea, are datoria de a analiza aceste manifestări dăunătoare muncii culturale şi de a lua măsuri pentru îmbunătăţirea acestei activităţi în cuprinsul raionului. Alexandru Trieber coresp.