Drum Nou, decembrie 1953 (Anul 10, nr. 2791-2817)
1953-12-01 / nr. 2791
Pag. 7. DRUM NOU Schimb de experienţă între punctele de agitaţie din Oraşul Stalin Zilele trecute, a avut loc un schimb de experienţă între o serie de puncte de agitaţie din Oraşul Stalin. In cadrul schimbului de experienţă, tov. Simion Cristea, responsabilul punctului de agitaţie Nr. 9, a vorbit despre activitatea punctului de agitaţie pe care il conduce, insistând în mod deosebit asupra metodelor folosite în muncă. Astfel, el a arătat că pe lângă punctul de agitaţie activează 32 agitatori grupaţi în 16 echipe. Agitatorii sunt instruiţi direct de către secretarul organizaţiei de bază din Trustul 5 Construcţii care patronează acest punct de agitaţie. La baza activităţii punctului de agitaţie stă un plan de muncă întocmit din 10 în 10 zile. La întocmirea planului de muncă participă întreg colectivul punctului de agitaţie, compus din 11 tovarăşi. Din colectiv fac parte tovarăşi de la Teatrul de Stat, din cadrul D.G.R M., de la cooperativa „Munca Colectivă’*’, preşedinta femeilor din cartier, secretari ai organizaţiilor de cartier şi reprezentanţi ai şcolilor din raza de activitate a punctului de agitaţie. Componenţa aceasta a colectivului punctului de agitaţie Nr. 9, asigură mobilizarea cetăţenilor din cartier la diferite acţiuni organizate în cadrul punctului de agitaţie şi o permanentă legătură a punctului de agitaţie cu masele. Până acuma, in cadrul punctului de agitaţie s’au ţinut 12 conferinţe la care au participat 360 de cetăţeni şi cetăţene. Au avut loc deasemeni o serie de consfătuiri. Fiecare conferinţă sau consfătuire e urmată de scurte festivaluri artistice, la care sunt angrenate echipele şcolilor, instituţiilor şi întreprinderilor din raza de activitate a punctului de agitaţie. Pe lângă aceste realizări, arată în continuare vorbitorul, punctul de agitaţie Nr. 9 ar fi putut obţine mult mai multe lucruri frumoase, dacă secţia de propagandă a consiliului orăşenesc F.D.P. Stalin ar fi îndrumat şi controlat activitatea punctului de agitaţie, nelimitându-se numai la trasarea de sarcini, sau la ţinerea a două-trei şedinţe cu responsabilii punctelor de agitaţie. Uneori materialul propagandistic şi agitatoric soseşte cu întârziere de la consiliul orăşenesc F.D.P. Din desfăşurarea schimbului de experienţă a reeşit deasemeni că uneori, filiala regională S.R.S.C. trimite conferinţe generale şi vechi, aşa cum s’a petrecut cu conferinţa în legătură cu electrificarea ţării, care cuprindea material documentar de acum 2 ani de zile. A mai reeşit că, unele organi- zaţii de bază care patronează punctele de agitaţie, nu se preocupă de coordonarea şi îndrumarea activităţii punctelor de agitaţie, iar unii responsabili de puncte de agitaţie nu-şi cunosc sarcinile ce le revin. Astfel de cazuri întâlnim la punctul de agitaţie de la abator, la cel din strada Karl Marx patronat de întreprinderea „Ion Fonaghi” şi la altele. La multe puncte de agitaţie munca agitatorilor, angrenarea gospodinelor şi a tineretului în campania electorală figurează doar pe hârtie, cum este de pildă la punctul de agitaţie de la regională de electricitate. Deasemeni, comitetul orăşenesc de partid şi consiliul orăşenesc F.D.P. Stalin au planificat în mod birocratic zile în care trebue să muncească agitatorii, fapt care a făcut ca în strada Pavlov să muncească la un loc agitatorii punctului de agitaţie de la Trustul 5 Construcţii şi cei de la regionala de electricitate, în timp ce în strada Maxim Gorchi nu munceşte niciun agitator. In cadrul schimbului de experienţă a ieşit la iveală şi faptul că, în mod cu totul inadmisibil sunt subapreciate cercurile de citit. Activitatea gazetelor de perete, agitaţia vizuală legată de specificul locului de muncă trebue deasemeni îmbunătăţită. In concluzie a reuşit că organizaţiile de bază, în frunte cu secretarii, trebue să acorde o mai mare atenţie punctelor de agitaţie şi în special activităţii agitatorilor. Consiliul orăşenesc F.D.P. trebue s®, ia măsuri pentru reactivizarea cercurilor de citit. Deasemeni comitetul orăşenesc de partid trebue să efectueze o sistematică muncă de îndrumare şi control asupra felului în care organizaţiile de bază, în frunte cu secretarii, agitatorii şi consiliul orășenesc F.D.P. se achită de sarcinile ce le revin în campania electorală. Moş Miron povesteşte fişerenilor despre alegerile din trecut Umbrele înserării se lăsau alene peste satul Fişer din raionul Rupea şi odată cu acestea, frigul. Iei colo, pe la case, începuse a Scări câte o luminiţă, apoi din ce în ce mai multe. Dar asta nu dură prea mult. Una câte una, luminile se stinseră şi porţile prinseră iarăşi a scârţâi. Pe uliţe, forfote, începu din nou. Pâlcuri de femei şi bărbaţi, tineri şi mai în vârstă, pionieri, se îndreptau spre sala căminullui cultural, înăuntru era lumină. Câţiva coleectivişti, strânşi lângă sobă, discutau aprins despre rezultatele muncii lor. Dar iată că, fără să bagi de seamă, sala se umpluse de lume. Numai moş Miron mai lipsea. După ce îmbucă ceva în fugă, se aşeză la vorbă cu nevasta, amintindu-şi despre vremurile când erau tineri, despre alegerile din trecut. Uitase că se apropie ora şi trebuia să vină la cămin. Deodată sare ca ars de pe lanţă, se îmbracă iute, îşi răsuci o ţigară şi a pornit-o repede spre cămin. Intră în sală, aruncă o privire împrejur, îşi freacă de câteva ori palmele şi apoi ia loc în faţă pe un scaun. Tov. Gheorghe Matei, un om mic de statură, şugubăţ la vorbă care, abia se zărea de după masă, deschise adunarea şi dădu cuvântul hămoş Miron. Bătrânul Miron se ridică încet de pe scaun, se uită de jur împrejur, şi apoi sfătos cum este, începu a povesti. Privirile tuturor din sală erau aţintite spre el. »Mi-aduc aminte ca astăzi şi parcă... mă strângem spate când mă gândesc la alegerile care se făceau pe vremea celor burduhoşi. Când se apropia câte o zi de asta şi ea ne venea cam... la o jumătate de an odată, la Rupea, aici la noi în sat şi’n toate comunele, pe fiecare gard, sau perete stăteau agăţate zeci de afişe care cu semnul stâlpului, care cu al roţii, care cu al... gardului, ce să vă mai spun, erau atâtea semne şi seromuleţe de nici ei nu ştiau câte au. In acele zile de obicei, pe la primării oamenii de afaceri ai lui Brăteanu, ai lui Mijtalabhe, Maniu, strângeau în jurul lor lumea, şi care mai dihai începea a de făgădui bătându-se cu pumnul în piept. Bă, ziceau unii, iar alţii • • • oameni buni, să votaţi cu gardul că noi vă dăm cucuruz, slănină, cârnaţi şi câte’n lună şi’n stele. Gei de partea liberărilor nu se lăsau nici ei. Ba cu noi să votaţi, c’ai noştri-s cu banii. Şi iaca-aşa se încingea câte’o larmă de-ţi vuia capul de promisiuni- Cei din jur se uitau lung la ei, ii măsurau din cap până’nn picioare, dădeau din umeri şi nu ştiau ce să creadă. Cât era ziulica de mare numai cu d’ăştia te’ntâlneai. In sfârşit, sosea şi ziua alegerilor- La noi la Rupea, pentru că şi aici se ţineau alegerile, maşini care mai de care mai luxoase stăteau la rând în faţa tocut lui de votare. Pe străzi, aproapela fiecare pas, te întâlneai cu câte-un maţe fripte, unul mai fercheş şi mai barosan ca celălalt, cu ţilindru pe cap, unii îmbrăcaţi în fracuri iar alţii în costume ţărăneşti, foind în toate părţii.In sala de votare, lume multă. Pe o buna mare (scenă), la o masă lungă, stăteau de parcă erau încremeniţi mai marii vremii, care se arătau foarte grijulii faţă de sărăcimea satelor, începea votarea. ★ Atâta-ţi trebuia să nu votezi cu ţărăniştii sau eu liberalii, mă rog, care erau atunci la putere, c’apoi era vai şi-amar de şalele tale! Aveau ei grijă ca în cabină, de undeva de sus, să-ţi strecoare nişte praf de cretă sau cenuşă pe spate şi-apoi să te ţii băiete când ieşeai afară! Unul striga: Iad! Şi te lua. De mâini, de picioare, de... cap şi-ţi trăgea o sfântă de ciomăgeală de nu mai ştiai cum te chiamă. Şi aşa ajungeai acasă uluit şi împrospătat de ciomege. Se termina şi ziua alegerilor, şi-apoi se duceau ... Şi buni duşi erau, iar noi rămâneam, cu promisiunile, tot fără şcoală, fără drumuri reparate în 4“ Cei din sală, care tot timpul ascultaseră cu luare-aminte cele spuse de moş Miron, curioşi să afle cât mai multe, s’au înscris la cuvânt punând o serie de întrebări. Ba se mai întărâtase la vorbă şi Ion Berean, un om de vreo 56 ani. Se făcuse târziu şi discuţiile nu mai conteneau. Fiecare voia să afle câte ceva de pe vremea alegerilor din trecut. Intr’un târziu, toţi începură a se răspândi pe la casele lor. Satul adormise şi nu se mai auzea decât lătratul răguşit al câinilor. ★ Astăzi, de vei veni prin satul Fişer nu poţi trece cu vederea multele şi minunatele realizări care au fost înfăptuite în anii regimului nostru, realizări, care au făcut satul mai frumos ca oricând. Căminul cultural este înzestrat cu un aparat de proecţie in cadrul căruia se rulează filme sau se dau programe artistice, clubul este înzestrat cu jocuri de şah, reviste, iar biblioteca are peste 1.560 volume de cărţi literare, agrotehnice, ideologice, care sunt citite cu viu interes de cetăţenii satului. Insă cea mai frumoasă realizare este gospodăria colectivă, unde 56 de familii de ţărani muncitori, români şi saşi şi-au unit de bunăvoie pământurile, uneltele şi vitele, apucând o cale nouă, calea bunei stări materiale şi culturale. Dar acestea, sunt numai câteva din minunatele realizări ale satului. In anii ce vor urma, aşa cum spun fişerenii, cu ajutorul deputaţilor care îi vor alege la 20 Decembrie ei îşi vor construi un nou cămin cultural, îşi vor repara drumurile, îşi vor radiofica satul etc. Insă ei ştiu una şi bună. Toate cele înfăptuite de mâinile lor harnice, cu ajutorul partidului, sunt fapte pilduitoare şi nu basme cu care se făleau acum 15, 20 de ani în urmă, partidele burgheziei şi moşierimii. Doacem ei sunt hotărâţi să voteze la 20 Decembrie candidaţii F.D.P., candidaţii vieţii noi, libere şi fericite. Grmishe ALilgia Nr. 2791 Sarcinile cluburilor şi colţurilor roşii din întreprinderile de larg consum în lupta pentru sporirea producţiei Hotărârile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 August a.c., cu privire la dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, pune în faţa întreprinderilor din industria bunurilor de larg consum sarcina deosebit de importantă de a spori necontenit producţia, de a da oamenilor muncii cantităţi tot mai mari de mărfuri de calitate superioară. In vederea cunoaşterii Hotărîrilor partidului şi guvernului, de către masele largi de oameni ai muncii, organizaţiile de partid şi organizaţiile de masă au ţinut adunări la care a luat parte un număr însemnat de cetăţeni. După citirea şi discutarea pe larg în aceste adunări a Expunerii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu prilejul celei de a 9-a aniversări a eliberării patriei noastre de către Armata Sovietică, s-au făcut o serie de propuneri preţioase menite să ducă la sporirea producţiei şi a productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost al produselor. Cluburile, colţurile roşii şi cabinetele tehnice din fabricile şi uzinele regiunii noastre, au dovedit că şi-au însuşit in mare măsură sarcinile reuşite din Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea de a 9-a aniversare a eliberării patriei noastre, trecând imediat la sprijinirea traducerii în viaţă a măsurilor economice elaborate de partid şi guvern privind creşterea producţiei mărfurilor de larg consum şi îmbunătăţirea calităţii acestora. Astfel, colectivul colţului roşu şi cabinetul tehnic de la fabrica „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin, au trecut la studierea posibilităţilor de aplicare a iniţiativei stahanovistei Vera Mihoc de la Industria lânii din Timişoara precum şi la discutarea unui număr de 7 propuneri de mecanizare a muncii. O altă dovadă semnificativă că în această fabrică s-a înţeles să se folosească just îndrumările partidului în direcţia îmbogăţirii sortimentului de produse pentru a satisface cerinţele muncitorilor, este faptul că din luna August şi până în prezent au mai fost create 22 de noi articole. Deasemeni, colţul roşu şi cabinetul tehnic de la fabrica „23 August" din Sighişoara, duc o intensă activitate pentru sporirea producţiei de larg consum. In acest sens cabinetul tehnic şi colţul roşu au organizat un ciclu de conferinţe legate de ridicarea calificării muncitorilor precum şi de alte probleme. Just sau orientat cluburile şi colţurile roşii care au îndrumat formaţiunile artistice să-şi axeze repertoriul pe problemele de producţie, în care să oglindească activitatea întreprinderii sau a unei secţii unde se munceşte bine. In această direcţie, poate fi dată ca exemplu ,pozitiv formaţia cultural -artistică a întreprinderii „Măgura Codlei“. O altă formă a muncii culturale a colţurilor roşii este activizarea brigăzilor artistice de agitaţie. La uzinele „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, brigăzile artistice de agitatori au luptat împotriva superficialităţii în muncă, pentru scăderea procentului de rebuturi, etc. La uzinele „Strungul“ brigăzile artistice de agitatori au criticat lipsurile unor muncitori din sectorul turnătorie care lucrau neglijent în muncă. Formele prin care cluburile şi colţurile roşii au posibilitatea de a sprijini traducerea în viaţă a sarcinilor ce revin din Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, sunt multiple şi variate. Dacă colectivele de conducere ale unor Cluburi şi colţuri roşii din întreprinderile regiunii noastre au căutat să se folosească de aceste forme în munca lor şi au avut rezultate, există încă cluburi şi colţuri roşii care nu acordă atenţia cuvenită acestor probleme. De pildă, la fabrica „Victoria“ din Cisnădie, raionul Sibiu, cu toate că s-au prelucrat Hotărârile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 August a.c. totuşi responsabilul clubului şi colţului roşu şi colectivele lor de muncă nu au luat nicio măsură până în prezent pentru organizarea unui ciclu de conferinţe sau să înfiinţeze vreo brigadă artistică de agitatori. Lipsuri asemănătoare sunt şi la colţurile roşii de la întreprinderea „Libertatea“ Sibiu, „11 Iunie“ Sighişoara, „Constantin David“ din Prejmer şi altele. Comitetele sindicale regionale, raionale şi mai cu seamă sindicatele interraionale textil, piele şi confecţii din Sibiu, Mediaş şi Oraşul Stalin, au sarcina de a se preocupa mai îndeaproape de aceste întreprinderi. Consiliul sindical regional va trebui să ia măsuri ca cluburile şi colţurile roşii din regiunea noastră să-şi îndrepte atenţia în direcţia mobilizării maselor de muncitori pentru îndeplinirea sarcinilor reuşite din Hotărârile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 16-29 August a.c., să extindă experienţa şi metodele bune de muncă ale cluburilor şi colţurilor roşii care au o activitate frumoasă. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid, organizaţiile de bază din întreprinderi au datoria să îndrume activitatea cluburilor şi colţurilor roşii în lumina sarcinilor puse de partid şi guvern şi să vegheze ca activitatea acestora să fie strâns legată de munca şi problemele întreprinderii respective. însuşirea temeinică a Hotărîrilor partidului şi guvernului de către membrii de partid şi oamenii muncii fără de partid, sprijinirea de către unităţile culturale, pentru aplicarea lor în practică, va duce la întărirea şi mai mult a legăturii dintre partid, guvern şi popor, la creşterea avântului activităţii creatoare a oamenilor muncii în opera de construire a socialismului în ţara noastră. Gheorghe Popa activist al secţiei de propagandă şi agitaţie a comitetului regional de partid Stalin fum este folosit fondul de la sută la gospodăria colectivă din Feldioara Gospodăria agricolă colectivă „23 August", din comuna Feldioara, raionul Stalin, a luat fiinţă în anul 1950, prin luna Iunie, cu 35 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi, încă de la înfiinţarea gospodăriei colective, consiliul de conducere a luptat pentru dezvoltarea gospodăriei, pentru consolidarea ei economico-organizatorică, respectând cu stricteţe statutul, legea de bază a gospodăriei agricole colective. Astfel, la capitolul V articolul 15 unde se vorbeşte despre membri, drepturile şi îndatoririle acestora, se arată avantajele pe care le oferă gospodăria ca: ajutor de naştere, folosirea creşelor de copii, ajutor în bani sau în natură, în caz de boală, pentru bătrâni, inapţi de muncă, pentru cazuri de deces. În anul 1951, ca şi în anul 1952, fondul de 2 la sută, a fost întrebuinţat pentru creşa de copii, iar în anul acesta cantităţile de 5.260 kg. grâu, 294 kg. mazăre, 8.800 kg. cartofi, 1.200 kg. orz, precum şi cantitatea de 500 kg. ceapă au fost folosite de asemenea la creşă unde sunt înscrişi 44 copii şi la căminul de zi unde sunt intre 60—70 copii. Tot din acest fond conform aprobării adunării generale, vor fi ajutaţi şi un număr de 3 bolnavi, printre care Maria Costea, Ioan Mallat şi Raul Scheip.