Drum Nou, ianuarie 1955 (Anul 14, nr. 3748-3771)

1955-01-03 / nr. 3748

p!BÜ! BIBLIOTECA COITHALA eiBij PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI­VAI nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XIV. Nr. 3748 Joi 3 ianuarie 1957 4 pagini 20 bani Politica partidului — oglindă fidelă a intereselor oamenilor muncii Am păşit pragul unui an nou, sub imboldul măsurilor adoptate de plenara C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, privind continua îmbu­nătăţire a traiului oamenilor muncii. Măsurile adoptate de plenară, au fost primite cu multă bucurie de oamenii mun­cii de la oraşe şi sate. Ele re­flectă sarcina centrală de ri­dicare continuă a bunei stări a oamenilor muncii, pusă de Congresul al II-lea în faţa partidului, a clasei muncitoa­re, în faţa poporului nostru, încă în cursul anului trecut, partidul şi guvernul ca rezul­tat al succeselor obţinute în dezvoltarea economiei naţiona­le, în creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuieli­lor de producţie şi de circula­ţie, a luat o serie de măsuri pentru mărirea cîştigurilor muncitorilor dintr-un şir de ramuri industriale, ale lucră­torilor din comerţ, sporirea salariilor şi a pensiilor mici, acordarea unui ajutor de stat pentru copii. De asemenea au fost simţitor sporite fondurile acordate de stat pentru nevoi social-culturale, construcţii de locuinţe etc. Aceste măsuri adoptate de plenară, sînt rezultatul unei studieri profunde şi creatoare a realităţilor social-economice din ţara noastră în lumina învăţăturii marxist-leniniste şi oglindesc forţa statului nostru democrat-popular, capa­citatea sa de a rezolva cu suc­ces problemele construcţiei so­cialiste în ţara noastră în ve­derea creşterii bunăstării po­porului nostru muncitor. Re­zultatele obţinute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în creşterea producţiei industria­le şi agricole sub conducerea partidului, stau de asemenea la baza acestor măsuri. Partidul nostru în toată pe­rioada care a trecut de la na­ţionalizarea principalelor mij­loace de producţie, a ştiut să mobilizeze oamenii muncii, să se insufle entuziasm şi încre­dere în politica sa, a ştiut să canalizeze eforturile muncito­rilor în dezvoltarea tuturor ra­murilor economiei naţionale pentru înfringerea greutăţilor şi lichidarea lipsurilor inerente acestei perioade. Sub condu­cerea partidului, oamenii mun­cii din ţara noastră au făurit o industrie socialistă puterni­că, în stare să satisfacă prin­cipalele nevoi ale dezvoltării economiei. In acelaşi timp partidul nostru, care îşi înte­meiază activitatea sa pe prin­cipiile marxist-leniniste, nu a ascuns faptul că în această perioadă au existat şi greşeli atît în ceea ce priveşte înfăp­tuirea unor proporţii între di­feritele ramuri ale economiei cit şi în îndeplinirea sarcinii principale de a ridica rapid nivelul de trai. Plenara C.C. al P.M.R. din 27—29 decem­brie 1956, a luat în discuţie unele prevederi ale Directive­lor celui de al doilea plan cincinal şi a considerat că es­te necesară o reducere a in­vestiţiilor de stat în vederea măririi fondului de consum al populaţiei destinat satisfacerii cerinţelor materiale şi cultura­le ale poporului muncitor. Pa­ralel cu dezvoltarea continuă a industriei producătoare de mijloace de producţie, însă în­tr-un ritm mai lent, plenara a hotărît şi a luat măsuri pen­tru o creştere rapidă a pro­ducţiei agricole, a producţiei industriei uşoare şi alimentare, a construcţiilor de locuinţe, sarcini de care depinde ne­mijlocit ridicarea nivelului de trai al poporului. Pe măsura progreselor rea­lizate în dezvoltarea economi­că a ţării, partidul îşi îndreap­tă permanent atenţia spre îm­bunătăţirea condiţiilor de mun­că şi de viaţă ale clasei mun­citoare. Pletoara C. C. al P.M.R., pe baza indicaţiilor Congresului al II-lea, a stu­diat problema sporirii cîştigu­­lui tuturor categoriilor de muncitori pe calea îmbunătăţi­rii sistemului actual de sala­rizare şi normare, hotărînd o creştere a cîştigurilor medii ale salariaţilor în cursul aces­tui an cu circa 25 la sută. Se prevede astfel o creştere a salariului tarifar întrucît aces­ta încetase să fie elementul hotărîtor în cîştigul muncito­rilor şi o îmbunătăţire a nor­mării muncii pe baza particu­larităţilor economice şi tehni­ce ale fiecărei întreprinderi. Această măsură vine să dez­volte aplicarea sistemului so­cialist de retribuţie după can­titatea şi calitatea muncii con­stituind în acelaşi timp un sti­mulent în sporirea producti­vităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. Creşterii productivităţii muncii îi va corespunde fără îndoială, o sporire a cantităţilor de mărfuri destinate să contribuie la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de trai ale poporu­lui. In lumina sarcinilor trasate de Congresul al Il-lea al par­tidului care a arătat că, asi­gurarea unui avînt al produc­ţiei agricole depinde într-o mă­sură hotăritoare de cointeresa­rea materială a ţăranilor mun­citori în creşterea producţiei agricole şi sporirea cantităţilor de produse puse în vînzare precum şi de lărgirea secto­rului socialist al agriculturii, plenara a hotărît adoptarea sistemului de constituire a fon­dului central de grîu, porumb, secară, floarea-soarelui, alte boabe, cartofi lapte, pe calea achiziţiilor şi contractărilor, desfiinţîndu-se sistemul cote­lor obligatorii la aceste pro­duse. De asemenea, gospodă­riile colective, cooperativele a­­gricole de producţie, întovără­şirile zootehnice precum şi ţă­ranii muncitori cu o suprafa­ţă mai mică de un hectar şi ale căror venituri principale nu provin din creşterea şi co­mercializarea animalelor, sînt scutiţi de cote de carne. Gos­podăriile care contractează vînzarea de lînă către stat sînt scutite de asemenea de cote de lină. Această măsură, pe lin­gă faptul că va duce la creş­terea cointeresării materiale a gospodăriilor ţărăneşti în sporirea producţiei agricole şi a cerealelor-marfă, la dezvol­tarea schimbului între oraş şi sat, la îmbunătăţirea aprovi­zionării oamenilor muncii cu produse alimentare, va con­tribui în acelaşi timp la întă­rirea alianţei clasei muncitoa­re cu ţărănimea muncitoare, baza politică şi de nezdrunci­nat a regimului nostru demo­crat-popular. Plenara subliniază de ase­menea necesitatea de a se in­tensifica munca politico-orga­­nizatorică pentru întărirea gos­podăriilor colective, a coope­rativelor agricole de producţie şi a întovărăşirilor, pentru lăr­girea lor şi crearea de noi u­­nităţi pe baza strictei respec­tări a principiului liberului consimţămînt. Rolul hotărîtor în dezvolta­­rea economică şi culturală a ţării, în făurirea unui trai mai bun pentru întregul popor, îl au masele de oameni ai mun­cii. Pentru a asigura o dezvol­tare şi mai largă a inițiativei (continuare în pag. 4-a1* al ­UL■ L005 CETĂŢENI VERIFICAŢI LISTELE DE ALEGĂTORI AFIŞATE LA SEDIILE SFATURILOR POPULARE! Mesajul de Anul nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Dragi cetăţeni, cetăţene şi tovarăşi, Iată-ne din nou la capă­tul unui an de muncă şi de activitate creatoare. Oamenii muncii de la oraşe, cei ce muncesc o­goarele, inginerii ca şi sa­vanţii sau cei ce în opere de artă dau expresie vie­ţii noi a poporului nos­tru, harnic şi înţelept, şi-au îndeplinit cu cinste Îndatoririle lor. Energia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Ţara noastră, bogată de la na­tură, s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzine, sonde şi mine, producătoare de bu­nuri de care poporul nos­tru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşu­gată. Pentru aceasta avem toate condiţiile. Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică ne-a a­­cordat, în urma tratati­velor care au avut loc re­cent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătu­ra lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an ct şi pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale e­conomiei noastre. Ţara noastră liberă şi independentă a participat pentru prima oară la lu­crările sesiunii Organiza­ţiei Naţiunilor Unite. A­­lături de celelalte ţări prietene ea şi-a făcut cu­noscut cuvînitul său în a­­părarea păcii şi politicii de colaborare între ţări, indiferent de sistemul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs ne arată că maşinaţiunile care pri­­mejduiesc pacea n-au în­cetat. Noi suntem insă convinşi că datoria noastră este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, alături de toate forţele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe spre binele tuturor po­poarelor. ★ Păşim intr-un an nou întăriţi în nădejdile noas­tre de hotărîrile impor­tante adoptate zilele aces­tea de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi de guvernul ţă­rii noastre. Ele sînt me­nite să ducă la ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea iniţiativei şi participării active a tutu­ror fiilor patriei noastre la conducerea treburilor ob­şteşti, la construirea so­cialismului. Alegerile de deputaţi ce vor avea loc în curînd sub egida Frontului De­mocraţiei Populare vor fa­ce ca Marea Adunare Na­ţională să fie expresia concentrării tuturor for­ţelor progresiste din ţara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor celor mai no­bile ale poporului nostru. In aceste clipe ale nou­lui an, privind cu încrede­re viitorul luminos al pa­triei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, că­­­rora ne străduim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare. La mulţi ani ! Adresăm urările noastre de pace şi prosperitate tu­turor popoarelor. Pentru continua întărire a regimului democrat popular, pentru continua îmbunătăţire a traiului oamenilor muncii! Voi mulţumi partidului prin depăşirea normei Nu de mult partidul şi gu­vernul nostru au venit cu o îmbunătăţire în ceea ce pri­veşte creşterea nivelului de trai al nostru, al muncitorilor şi iată că ac­ în ni se aduci­ o nouă bucurie : în raportul prezentat de tovarăşul Ch. Gheorghiu-Dej, la plenara C.C. al P.M.R. se vorbeşte şi despre imbunatatirea sistermu­lui de salarizare şi sporirea cîştigului mediu al muncitori­lor. Prima dată am auzit a­­ceastă veste la radio și mi-am făcut socoteala că acum cîșli­­gul meu va spori din nou, in afară de suta de lei ce am primit-o pentru singurul copoi minor pe care îl am. Eu mi-am propus să dau zilnic cî­te 3000—4000 bată, peste normă, iar stofa voi cău­­ta să fie de cea mai bună ca­litate. Voi expune­­an­gaja­nen­­tul meu tovarăşelor din co­lectivul de ţesătorie al fabri­cii „Partizanul Roşu” din O­­raşul Stalin, pentru ca îm­preună să realizăm stofă pes­te plan, exprimându-ne astfel tot ataşamentul faţă de ideile cuprinse­­ în Raportul prezen­tat la plenara C.C. al P.M.R în legătură cu creşterea nive­l­ului de trai al oamenilor muncii. KISS AMALIA ţesătoare la fabrica „Partiza­nul Roşu" Am ascultat la radio şi am citit în ziare Raportul tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej­­a plem­ara C.C. al P.M.R. In spe­ci­al m-am oprit asupra capi­tolului în care se vorbeşte de­spre sistemul colectărilor, a­­chiziţiilor şi contractărilor. Am desprins de aici, mai a­­les faptul că, în anul acesta, noi, ţăranii muncitori, avem datoria să muncim mai bine şi mai chibzuit pămîntul pen­tru a obţine recolte şi mai bo­gate. Solul dimprejurul co­munei este propice mai ales cultivării sfeclei de zahăr, griului, orzului şi cartofilor. De aceea, în anul acesta, în baza posibilităţilor de care dispunem, va trebui să recol­tăm producţii mai mari. A­­ceasta, după cum e şi firesc ne va da prilejul să contrac­tăm şi să valorificăm prin coo­­perativă cantităţi mai însem­nate de cereale şi cartofi decit în anul ce a trecut. Am dis­cutat împreună cu ceilalţi co­lectivişti şi cu toţii am căzut de acord să valorificăm după recoltări, tot surplusul nos­tru de produse agricole, la a­­chiziţii şi contractînd cu sta­tul. Astfel şi noi,­ membrii gospodăriei colective din Prej­­mer, alături de întreaga masa a ţărănimii muncitoare, vom contribui la buna aproviziona­re a clasei muncitoare. N. ANGHEL, preşedintele gospodăriei agri­cole colective „1 Mai” Prej­mer — raionul Codlea­ ­ O nouă mărturie a grijii partidului nostru faţă de creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc La gospodă­ria agricolă co­lectivă Mai” din Prejmer, raionul Codlea, ziarele cuprin­zînd raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, au fost aştep­tate cu viu in­teres. IN CLIŞEU, colectiviştii ci­tind Raport­ul. Lărgirea atribuţiilor directorilor de fabrici - condiţie de seamă pentru îmbunătăţirea activităţii economice a întreprinderilor Cu multă satisfacţie şi bu­curie, colectivul de muncă din întreprinderea „Ioan Fonaghiu" din Oraşul Stalin, a luat cu­noştinţă de comunicatul şe­dinţei plenare a Comitetului Central al P.M.R., cu privire l­a îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a oamenilor muncii. Din raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej în cadrul şedinţei, se desprinde clar grija pe ca­re o are partidul pentru în­lăturarea greutăţilor existente şi­­aplicarea unor noi forme de organizare ţinînd seama de e­tapa în care ne găsim şi rea­lizările obţinu­te. Datorită acestor măsuri, în­treprinderile vor putea, înce­­pînd cu anul 1957, să înlăture o serie întreagă de greutăţi ce le-au­­avut în cursul anilor trecuţi. Astfel, prin indicarea cantităţilor şi sortimentelor posibile de executat de către întreprinderi se înlătură defi­cienţele care duceau la ne­realizarea planului precum şi o serie de alte liusuri, care frînau buna desfăşurare a muncii în întreprinderi. Drepturile largi care se a­­cordă conducerilor în înloc­mirea planului va crea posi­bilitatea descoperirii de noi resurse interne în cadrul în­treprinderilor. De asemenea, față de­­anul 1956, cînd pregă­tirea cadrelor tehnice era pla­nificată, în anul 1957, în ur­ma măsurilor l­uate de plena­ră, se dă posibilitatea tuturor întreprinderilor de a-şi pregat cadrele necesare atît conform H.C.M.-ului 2000, cît și cadre calificate la locul de muncă Datorită acestor măsuri, în­treprinderile vor putea să ac­ţioneze mai liber în pregătirea cadrelor necesare deservirii procesului tehnologic. Prin ră­­mînerea în bugetul întreprin­derii a unei părți în­semnate din beneficiul realizat pest­e plan, fiecare întreprindere va căuta să se gospodărească cît mai bine, să descopere toate rezervele interne pentru a realiza beneficii peste plan cit mai mari. întreprinderea noas­tră, datorită acestor masuri, va putea să realizeze o serie întreagă de îmbunătăţiri pe care le vom face din benefi­ciul peste plan al anului 1957. Dacă în anul 1956­­am reali­zat beneficii peste plan în va­loare de 3 milioane, în anul 1957 vom lupta să realizăm cel puţin tot atît, dacă nu mai mult. Analizînd planul­ pe anul 1957 transmis de către forul nostru tutelar, ne-am dat sea­ma că a fost întocmit cu mult mai mare atenţie, reflectînd posibilităţile tehnice şi de or­ganizare ale întreprinderii De remarcat este faptul că cîştigul mediu pe cap de mun­citor, totalizînd fondul de sa­larii pe trimestrul I este de 710 lei, faţă de anul trecut cînd a fost de 615 lei. Hotărîrea plenarei de a da m­ai multă libertate în acţiune directorilor de întreprinderi, este o măsură binevenită, în­trucît se întăreşte autoritatea şi mai m­ult a directorului, putînd lua măsuri mai eficace fără să fie îngrădit de o serie de restricţii, care de cele mai multe ori­­au fost în detrimen­tul realizării planului. Colectivul de muncă din în­treprinderea „Ioan Fonaghi"­ este convins că aceste îmbu­nătăţiri aduse de plenară, vor duce la înlăturarea majorită­ţii greşelilor ce au existat şi trecut, creîndu-se condiţiile pentru dezvoltarea activităţii întreprinderilor, creşterea ren­tabilităţii acestora şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. PAUL MOLDOVAN Directorul întreprinderii „Ion Fonaghi” Oraşul Stalin Comitetul regional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular regional, mulţumesc pe această cale întreprinderilor, instituţiilor, orga­nizaţiilor obşteşti şi tuturor oamenilor muncii, pentru felicitările şi urările primite cu prilejul noului an.

Next