Drum Nou, februarie 1955 (Anul 14, nr. 3773-3797)
1955-02-01 / nr. 3773
Cetăţeni şi Getafene, Perspective îndrăzneţe dar realizabile se deschid poporului pentru următorii patru ani. Pentru un asemenea program de înfăptuiri vă cheamă Consiliul Central al Frontului Democraţiei Populare să vă daţi votul în alegerile din 3 februarie Sibiul în faţa alegerilor SIBIU (De la corespondentul nostru). • întreprinderea economicoindustrială raională, pe perioada 1—20 ianuarie a.c. şi-a îndeplinit planul în proporţie de 106 la sută faţă de 101 la sută cît a fost angajamentul în cinstea alegerilor. • Sfatul popular al comunei Cristian și-a luat angajamentul de a termina în cinstea alegerilor lucrările de înlocuire cu motorină, a sistemului de ardere cu lemne în baia comunală. Angajamentul a fost îndeplinit la 20 ianuarie a.c. • Angajamentul sfatului popular raional, de a lua cele mai bune măsuri pentru ca repararea uneltelor agricole să fie terminată în întregime, a fost îndeplinit. Astfel, au fost reparate 12 tractoare, 91 semănători păioase, 3.180 pluguri cu tracţiune animală şi alte unelte agricole. • I.L.L. Sibiu s-a angajat ca în cinstea alegerilor să dea în folosinţă 11 apartamente cu o suprafaţă locuibilă de 660 m.p. Angajamentul a fost îndeplinit. Grupa sindicală de la fabrica „Libertatea” condusă de tov. R. Simionic, a realizat 48.000 bătăi peste plan, la război, depăşind astfel cu mult angajamentul de 11.000 bătăi la război luat în cinstea alegerilor. 9 La fabrica „Olga Bancic” echipa nr. 1, condusă de tov. Samoilă Armeneanu şi-a luat angajamentul să depăşească zilnic planul cu 5 la sută. In fiecare zi, planul este realizat în proporţie de 111 la sută. ★ Colectivul gazetei de perete „înainte”, de la fabrica „Flamura Roşie” Sibiu şi-a pus în centrul obiectivelor sale munca politică în vederea alegerilor. La garzeta de perete pe lîngă celelalte articole pe teme internaţionale şi din viaţa întreprinderii, au apărut articole care tratează diferite aspecte ale campaniei electorale. Astfel, articolele „Angajamente în cinstea alegerilor” şi „In cinstea zilei de 3 februarie” popularizează angajamentele muncitorilor privind îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie în cinstea alegerilor. Articolul „Concurs tehnic în cinstea alegerilor” arată măsurile luate pentru intensificarea mişcării inovatorilor în cadrul unui concurs, iar în articolul „Candidata Florica Laza, de vorbă cu alegătorii” este descrisă întrunirea candidatei cu alegătorii din fabrică. Colectivul gazetei de perete a întocmit macheta numărului festiv al gazetei care va apare in cinstea alegerilor. Cu această ocazie vor apare articole cu titlul „Cum ne am îndeplinit angajamentele în cinstea alegerilor”, „Să votăm cu încredere candidaţii F.D.P.”, „Fruntaşi în producţie, fruntaşi în munca de agitaţie” şi altele. Totodată va apare o caricatură care înfăţişează alegerile din trecut şi un desen care înfăţişează alegerile de azi.f1 La Casele alegătorului, în căminele culturale, la cluburi, colţuri roşii, au loc adunări în care se prelucrează Rezoluţia plenarei C.Cail P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, legea nr. 9/1952, pentru alegerea de deputaţi în Marea Adunăre Naţională şi broşura „întrebări şi răspunsuri“, în legătură cu alegerile. Majoritatea acestor adunări sunt urmate de programe artistice. La cluburile „Independenţa“ şi „7 Noiembrie“ de exemplu, în prezenţa a peste 1650 persoane, ansamblul M.A.I. a prezentat un frumos program artistic. Echipa artistică a căminului cultural din Tomişor, de asemenea a prezentat un program reuşit în sala căminului cultural din cartier. In zilele când au fost programe artistice, la Casele alegătorului s-au organizat audiţii colective la radio. Pînă în prezent, la cele 21 Case ale alegătorului din oraş, peste 200 de persoane au participat la audiţiile colective, îndrumaţi de cei 1608 agitatori, 20.46 alegători au controlat listele electorale, extrăgîndu-șinumărul de ordine, pentru ca în ziua alegerilor, operația de verificare a listelor să se poată efectuia mai repede. A. DANILA, ooresp. In zilele de iarnă Minunate sînt zilele de iarnă, cu farmecul şi frumuseţea lor ! După ce zăpada a îmbrăcat cu vestmlntu-i pufos de nea munţii şi văile, dealurile şi luncile, gerul se înteţeşte simţitor şi devine din ce în ce mm aspru. Sfidînd parcă năprăznicia lui — care le înroşeşte nasurile şi urechile — copiii, plini de voie bună zburdă prin zăpadă cît e ziua de mare. E aşa de minunat pentru ei să se dea cu săniuţa, cu schiurile sau cu patinele, să organizeze bătălii cu bulgării de zăpadă sau să clădească fortăreţe şi oameni din zăpadă! Pînă seara tîrziu răsună împrejurimile de glasurile lor aline de veselie. Doar negura întunecată a inserării îi alungă acasă, pentru ca a doua zi să revină cu gălăgie sporită. Dar iarna nu constituie prilej de bucurie numai pentru copii; ea este aşteptată cu multă nerăbdare şi de tinerii flăcăi şi fete. In nopţile lungi de iarnă, la clăci şi şezători, se întîlnesc şi urzesc pinza dragostei lor tinereşti, făuşindu-şi planuri de viitor, ca apoi să urmeze nunţile, care în această perioadă se ţin şir ... ★ Mai zilele trecute, comuna Feldioara (raionul Codlea) răsuna de clinchetul clopoţeilor, de cîntecele şi strigăturile nuntaşilor. Era nunta lui Trăienuţ Popiştei, fiul unui fruntaş al recoltelor bogate din comună, una din primele nunţi din iarna aceasta în Feldioara. Apoi, au urmat altele şi altele, care au oferit prilej de distracţie şi veselie ţăranilor feldioreni, încă în timpul cind nuntaşii se veseleau la Trăienuţ, pregătirile erau un toi la Ion Taus şi Ion Constantin, care peste cîteva zile urmau să fie socri mari şi nu voiau să rămină cu nimic mai prejos decit alţi gospodari din comună. Ei îşi mai amintesc încă de greutăţile ce le-au avut părinţii lor cînd au fost tineri. Cu toate că munceau din greu, tot nu aveau cele de trebuinţă. Acuma insă situaţia s-a schimbat. In anii puterii populare, belşugul şi-a făcut drum în casele ţăranilor muncitori şi fi-e mai mare dragul să priveşti la minunatele covoare înflorate şi alte lucruri de mină ce constituie zestrea fetelor. Peste cîteva zile în comuna Feldioara se va petrece un eveniment unic în istoria acestei comune, prima nuntă în colectivă. Se vor căsători tinerii Vasile Porumb Şi Lucia Făgărăşeanu din gospodăria agricolă colectivă „23 August". Conducerea gospodăriei şi colectiviştii au şi început să-i ajute pe tineri in procurarea celor necesare. Aceasta nu e o greutate pentru colectivişti pentru că au din belşug tot ce le trebuie Şi acuma vor să facă o nuntă de să se minuneze întreaga comună. E adevărat că Lucia în anul trecut a efectuat peste 120 zile muncă primind însemnate cantităţi de produse, însă Vasile, viitorul ei soţ, a venit numai de puţin timp din armată şi e încă „tinăr” în gospodărie. In anul acesta se vor lua la întrecere soţii între ei. Pentru Vasile şi Lucia, ca şi pentru alti tineri, viaţa e plină de bucurii. Numai in ultimul timp le-a fost dat să trăiască evenimente ce le-au umplut inima de bucurie. Vasile s-a bucurat din inimă la primirea în gospodărie şi iată acum o nouă mare bucurie: căsătoria cu Lucia. In schimb, în viaţa Luciei în afară de acestea med e un eveniment important: la 3 februarie va vota pentru prima oară şi e hotărîtă ca alături de ceilalţi alegători din circumscripţia electorală Feldioara, să-şi dea votul candidatului F.D.Primărului inginer Ion A. Ilie. P. PUHA după corespondenţe, tovarăşilor Zinca Taus S. Simion Hudea, din Feldioara INDUSTRIA PRODUCĂTOARE DE BUNURI DE LARG CONSUM A CRESCUT NEÎNTRERUPT IN ULTIMII ANI. FAŢA DE 1938, SE FABRICA IN ŢARA DE TREI ORI MAI MULTE ŢESĂTURI, SE PRODUC DE CINCI ORI MAI MULTE PREPARATE SI CONSERVE DE CARNE, DE TREI ORI MAI MULTE ULEIURI, DE APROAPE DOUA ORI MAI MULT ZAHAR SI GRĂSIMI. (Din manifestul Consiliului Central F. D. P.) Fabrica „Elastic“ da IERI şi AZI Numeroase sânt realizările înfăptuite de regimul nostru democrat-popular, realizări menite să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă Şi de viaţă ale muncitorilor şi la ridicarea nivelului de trai. Iată de pildă fabrica „Elastic” din Sibiu. Faţa acestei întreprinderi s-a schimbat complet în ultimii patru ani. Comuniştii Dănilă Mare, Dumitru Bordeanu, Iuliu Szabó şi alţi veterani ai fabricii îşi mai amintesc şi azi condiţiile grele de muncă în care lucrau pe vremea patronului, condiţii incomparabile cu cete de azi. In locul vechii colibe in care forjarea produselor se făcea cu ciocane de lemn ,,Martinet’’, astăzi se înalţă o hală de forje înzestrată cu idilaje din cele mai perfecţionate ca: prese mecanice, ciocane cu aer comprimat, cuptoare de încălzire şi altele. De asemenea, vechiul atelier de confecţionat arcuri, rămas moştenire de la patron, a fost dărîmat şi în locul lui o nouă hală de arcuri s-a ridicat ca din pămînt. Cuptoarele de tratament termic, utilajele, instalaţiile de cătare din acest sector, precum şi procedeele noi aplicate în muncă de muncitori, au dus la mărirea capacităţii de producţie a sectorului şi la îmbunătăţirea calităţii arcurilor. Nu mai vorbim de magazia de materii prime, care cu 4 ani în urmă era atît de mică, încît aproape că nu o găseai în întreprindere. Azi, magazia e spaţioasă şi asortată cu tot felul de profile şi materiale auxiliare necesare realizării clanului. Condiţii bune de muncă au fost create şi pentru personalul tehnico-administrativ, prin darea in folosinţă a noului pavilion administrativ,cu bi-rouri încăpătoare şi luminoase. In toamna anului trecut, în faţa pavilionului administrativ a început construcţia grupului social, compus din bucătărie, sală de mese, dispensar, baie şi club, care va fi dat în folosinţă în anul încesta. Dezvoltarea întreprinderii, precum şi condiţiile de muncă nou create prin construirea halelor şi organizarea «nui nou flux tehnologic, mai raţional în ateliere, a făcut posibilă mărirea capacităţii de producţie a întreprinderii cu aproape de două ori mai mult dcât în 1952. Toate aceste realizări au fost înfăptuite în ultimii 4 ani şi pentru viitor realizările vor putea fi şi mai mari,prin crearea fondului întreprinderii, aşa cum prevede Rezoluţia C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, fond care va putea fi folosit în scopul unei largi dezvoltări a întreprinderii şi al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de trai ale celor ce muncesc. FULEA IOAN, coresp. Noţiunea de libertate şi democraţie nu poate fi privită în general, în mod abstract, în afara claselor sociale existente. Karl Marx, creatorul socialismului ştiinţific, atrăgea atenţia muncitorilor de a nu se lăsa înşelaţi de lozinca abstractă a „libertăţii în general”, a libertăţii „pentru toţi”. O astfel de lozincă înşelătoare este paravanul după care se ascunde libertatea nestingherită a capitalului de a exploata şi vlăgui pe muncitorul salariat. Lozinca abstractă a libertăţii şi democraţiei „în general”, are un caracter contrarevoluţionar in condiţiile actuale, fiind folosită de cercurile imperialiste agresive în special pentru subminarea statelor socialiste, pentru lichidarea cuceririlor revoluţionare ale popoarelor din aceste ţări. O astfel de lozincă a fost folosită şi în Ungaria de către duşmanii socialismului, pentru dezlănţuirea contrarevoluţiei, care însă a fost zădărnicită datorită luptei poporului ungar şi a ajutorului internaţionalist dat de armata sovietică. Trebuie — ne învaţă Marx — să ne punem întotdeauna întrebarea: libertate şi democraţie pentru cine, în interesul cui? Statul burghez, chiar şi sub podoabele artificiale ale celei mai avansate „democraţii” reprezintă, fără excepţie, dictatura sîngeroasă a burgheziei împotriva oamenilor muncii, împotriva majorităţii covîrşitoare a populaţiei. Astăzi, statele capitaliste sunt instrumente docile în mîinile fracţiunii monopoliste a burgheziei, chiar şi atunci cînd în fruntea statului se află un guvern „socialist” cum este în prezent cazul Franţei şi al altor state. Cum se explică altfel participarea Franţei la mîrşava agresiune anglo-franco-israeliană împotriva Egiptului pentru apărarea intereselor de jaf ale fostei Companii a Canalului de Suez? Intre statul burgheziei şi statul dictaturii proletariatului există aceeaşi deosebire care există între clasa capitaliştilor şi poporul muncitor. Pe scară istorico-mondială dictatura proletariatului, înfăptuită pentru prima oară în lume după victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, este cea mai inaltă formă a democraţiei — democraţia socialistă. Se poate spune că abia revoluţia socialistă dă noţiunii de democraţie adevăratul ei înţeles, de domnie a poporului, de conducere exercitată de către masele largi ale oamenilor muncii. Aşa cum se sublinia în articolul „Din nou despre experienţa dictaturii proletariatului” publicat recent de ziarul „Jenminjibao”, organul Partidului Comunist Chinez, democraţia socialistă nu poate fi opusă dictaturii proletariatului, deoarece sunt unul şi acelaşi lucru. Dictatura proletariatului este îndreptată cu toată ascuţimea ei împotriva încercărilor contrarevoluţionare ale claselor exploatatoare, dar în acelaşi timp ea reprezintă cea mai largă democraţie pentru milioanele de muncitori, ţărani şi intelectuali, fără deosebire de naţionalitate, rasă sau sex. Adîncul democratism al regimului democrat-popular, ca formă a dictaturii proletariatului, constă în primul rînd în atragerea la activitatea politică, la conducerea treburilor obşteşti, de sus şi pînă jos, a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. La noi, toţi cetăţenii au dreptul de a alege şi de a fi aleşi. Organele centrale şi locale ale puterii de stat sînt cu adevărat reprezentative, exprimînd prin compoziţia lor socială şi naţională voinţa şi interesele poporului muncitor. Să luăm ca exemplu numai regiunea Stalin, unde sfaturile populare cuprind un număr de peste 6.600 deputaţi din care aproape 1.500 muncitori, aproape 3.700 ţărani muncitori, peste 200 ingineri şi tehnicieni, aproape 1.500 intelectuali, iar pe naţionalităţi 4.796 romîni, 874 maghiari, 854 germani şi 82 alte naţionalităţi. Numărul femeilor deputate în sfaturile populare din regiune este de 1598. Grăitoare este şi compoziţia candidaţilor propuşi în cadrul Frontului Democraţiei Populare în regiunea noastră pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, care vor avea loc la 3 februarie. Cei 23 candidaţi propuşi sunt muncitori, ţărani muncitori, ingineri şi tehnicieni, intelectuali, apărători consecvenţi ai intereselor poporului muncitor dintre care 14 sînt romîni, 9 maghiari şi germani. Democratismul socialist al orînduirii noastre este viu oglindit în participarea majorităţii covîrşitoare a populaţiei cu drept de vot la alegerile de deputaţi în organele locale şi în organul suprem al puterii de stat, atît în ţara noastră cît şi în celelalte state socialiste. Ciuntita, falsa şi făţarnica „democraţie" burgheză face ca o mare parte din populaţia ţărilor capitaliste să nu participe la vot. La alegerile prezidenţiale care au avut loc de curînid în S.U.A. un număr de peste 24 milioane şi jumătate de cetăţeni nu au avut posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot, iar din cei cu drept de vot mare parte s-au abţinut de la vot, ştiind că indiferent de votul lor, la conducere vor ajunge tot exponenţii „democraţi” sau „republicani” ai marilor monopoluri. Astfel, în 1952 din 95,6 milioane de alegători cu drept de vot, 34,1 milioane, sau 4 din 10 din alegători nu au votat. Aceste cîteva cifre reflectă elocvent caracterul antipopular al statului burghez, opoziţia de interese dintre acesta, ca reprezentant al marelui capital, şi masele populare exploatate şi asuprite. Democratismul profund al orînduirii democrat-populare izvorăşte, dimpotrivă, din identitatea de interese ale poporului muncitor şi ale statului socialist, pus în slujba ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Manifestul Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare dat publicităţii zilele trecute este un convingător bilanţ al măreţelor înfăptuiri ale regimului democrat-popular în ultimii 4 ani, adică de la ultimele alegeri pentru Marea Adunare Naţională. Nici chiar duşmanii cei mai înrăiţi ai socialismului nu îndrăznesc să conteste aceste mari înfăptuiri. Nu există în lume un guvern burghez care să poată prezenta poporului respectiv măcar o mică parte dintr-un asemenea bilanţ. Toate aceste realizări, ca şi succesele viitoare în îndeplinirea celui de-al doilea plan cincinal, au la bază unitatea profundă dintre linia politică a partidului şi guvernului nostru şi interesele maselor populare, unitatea dintre partid, guvern şi popor, prietenia şi colaborarea strînsă cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte state socialiste. Regimul nostru democrat-popular şi-a drovedit prin fapte viabilitatea şi superioritatea lui covîrşitoare faţă de orînduirea burghezomoşierească. El este cea mai valoroasă cucerire revoluţionară a poporului nostru, la care acesta nu va renunţa niciodată. Alegerile de la 3 februarie pentru Marea Adunare Naţională vor arăta din nou puternicul ataşament al poporului nostru faţă de regimul democrat-popular, unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor, hotărîrea neclintită a oamenilor muncii de a merge numai pe calea socialismului cu ajutorul orînduirii democrat-populare. ION LUPU conferenţiar universitar Democratismul profund al orînduirii noastre de stat