Drum Nou, februarie 1955 (Anul 14, nr. 3773-3797)

1955-02-01 / nr. 3773

Cetăţeni şi Getafene, Perspective îndrăzneţe dar realizabile se deschid poporu­lui pentru următorii patru ani. Pentru un asemenea program de înfăptuiri vă cheamă Consiliul Central al Frontului Demo­craţiei Populare să vă daţi votul în alegerile din 3 februarie Sibiul în faţa alegerilor SIBIU (De la coresponden­tul nostru). • întreprinderea economico­­industrială raională, pe pe­rioada 1—20 ianuarie a.c. şi-a îndeplinit planul în proporţie de 106 la sută faţă de 101 la sută cît a fost angajamentul în cinstea alegerilor. • Sfatul popular al comu­nei Cristian și-a luat angaja­mentul de a termina în cinstea alegerilor lucrările de înlocu­ire cu motorină, a sistemului de ardere cu lemne în baia comunală. Angajamentul a fost îndeplinit la 20 ianuarie a.c. • Angajamentul sfatului popular raional, de a lua cele mai bune măsuri pentru ca repararea uneltelor agricole să fie terminată în întregime, a fost îndeplinit. Astfel, au fost reparate 12 tractoare, 91 semănători păioase, 3.180 plu­guri cu tracţiune animală şi alte unelte agricole. • I.L.L. Sibiu s-a angajat ca în cinstea alegerilor să dea în folosinţă 11 apartamente cu o suprafaţă locuibilă de 660 m.p. Angajamentul a fost îndeplinit.­­ Grupa sindicală de la fabrica „Libertatea” condusă de tov. R. Simionic, a reali­zat 48.000 bătăi peste plan, la război, depăşind astfel cu mult angajamentul de 11.000 bătăi la război luat în cinstea alegerilor. 9 La fabrica „Olga Ban­­cic” echipa nr. 1, condusă de tov. Samoilă Armeneanu şi-a luat angajamentul să depă­şească zilnic planul cu 5 la sută. In fiecare zi, planul es­te realizat în proporţie de 111 la sută. ★ Colectivul gazetei de perete „înainte”, de la fabrica „Fla­mura Roşie” Sibiu şi-a pus în centrul obiectivelor sale munca politică în vederea ale­gerilor. La garzeta de perete pe lîngă celelalte articole pe teme internaţionale şi din via­ţa întreprinderii, au apărut articole care tratează diferite aspecte ale campaniei electo­rale. Astfel, articolele „Anga­jamente în cinstea alegerilor” şi „In cinstea zilei de 3 fe­bruarie” popularizează an­gajamentele muncitorilor pri­vind îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie în cins­tea alegerilor. Articolul „Concurs tehnic în cinstea alegerilor” arată măsurile luate pentru inten­sificarea mişcării inovatorilor în cadrul unui concurs, iar în articolul „Candidata Florica Laza, de vorbă cu alegătorii” este descrisă întrunirea candi­datei cu alegătorii din fabri­că. Colectivul gazetei de perete a întocmit macheta număru­lui festiv al gazetei care va apare in cinstea alegerilor. Cu această ocazie vor apare articole cu titlul „Cum ne am îndeplinit angajamentele în cinstea alegerilor”, „Să vo­tăm cu încredere candidaţii F.D.P.”, „Fruntaşi în produc­ţie, fruntaşi în munca de agi­taţie” şi altele. Totodată va apare o carica­tură care înfăţişează alegeri­le din trecut şi un desen care înfăţişează alegerile de azi.­­f1 La Casele alegătorului, în căminele culturale, la cluburi, colţuri roşii, au loc adunări în care se prelucrează Rezo­luţia plenarei C.C­ail P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, le­gea nr. 9/1952, pentru alege­rea de deputaţi în Marea A­dunăre Naţională şi broşura „întrebări şi răspunsuri“, în legătură cu alegerile. Majoritatea acestor adunări sunt urmate de programe ar­tistice. La cluburile „Inde­pendenţa“ şi „7 Noiembrie“ de exemplu, în prezenţa a peste 1650 persoane, ansam­blul M.A.I. a prezentat un fru­mos program artistic. Echipa artistică a căminului cultural din Tom­­işor, de asemenea a prezentat un program reuşit în sala căminului cultural din cartier. In zilele când au fost pro­grame artistice, la Casele a­­legătorului s-au organizat au­diţii colective la radio. Pînă în prezent, la cele 21 Case ale alegătorulu­i din oraş, peste 200 de persoane au par­ticipat la audiţiile colecti­ve, îndrumaţi de cei 1608 agi­tatori, 20.4­6 alegători au controlat listele electorale, extrăg­îndu-și­­numărul de or­dine, pentru ca în ziua ale­gerilor, operația de verifica­re a listelor să se poată e­­fectuia mai repede. A. DANILA, ooresp. In zilele de iarnă Minunate sînt zilele de iar­nă, cu farmecul şi frumuseţea lor ! După ce zăpada a îmbrăcat cu vestmlntu-i pufos de nea munţii şi văile, dealurile şi luncile, gerul se înteţeşte sim­ţitor şi devine din ce în ce mm aspru. Sfidînd parcă nă­­prăznicia lui — care le înro­şeşte nasurile şi urechile — copiii, plini de voie bună zbur­dă prin zăpadă cît e ziua de mare. E aşa de minunat pen­tru ei să se dea cu săniuţa, cu schiurile sau cu patinele, să organizeze bătălii cu bul­gării de zăpadă sau să clă­dească fortăreţe şi oameni din zăpadă! Pîn­ă seara tîrziu ră­sună împrejurimile de glasu­rile lor aline de veselie. Doar negura întunecată a inserării îi alungă acasă, pentru ca a doua zi să revină cu gălăgie sporită. Dar iarna nu constituie pri­lej de bucurie numai pentru copii; ea este aşteptată cu multă nerăbdare şi­ de tinerii flăcăi şi fete. In nopţile lungi de iarnă, la clăci şi şezători, se întîlnesc şi urzesc pinza dragostei lor tinereşti, făuşin­­du-şi planuri de viitor, ca apoi să urmeze nunţile, care în această perioadă se ţin şir ... ★ Mai zilele trecute, comuna Feldioara (raionul Codlea) răsuna de clinchetul clopoţei­lor, de cîntecele şi strigăturile nuntaşilor. Era nunta lui Tră­­ienuţ Popiştei, fiul unui frun­taş al recoltelor bogate din comună, una din primele nunţi din iarna aceasta în Feldioa­ra. Apoi, au urmat altele şi altele, care au oferit prilej de distracţie şi veselie ţăranilor feldioreni, încă în timpul cind nunta­şii se veseleau la Trăienuţ, pregătirile erau un toi la Ion Taus şi Ion Constantin, care peste cîteva zile urmau­ să fie socri mari şi nu voiau să ră­mină cu nimic mai prejos de­cit alţi gospodari din comu­nă. Ei îşi mai amintesc încă de greutăţile ce le-au avut părinţii lor cînd au fost tineri. Cu toate că munceau din greu, tot nu aveau cele de trebuinţă. Acuma insă situaţia s-a schimbat. In anii puterii populare, belşugul şi-a făcut drum în casele ţăranilor mun­citori şi fi-e mai mare dra­gul să priveşti la minunatele covoare înflorate şi alte lu­cruri de mină ce constituie zestrea fetelor. Peste cîteva zile în comu­na Feldioara se va petrece un eveniment unic în istoria a­­cestei comune, prima nuntă în colectivă. Se vor căsători tinerii Vasile Porumb Şi Lu­cia Făgărăşeanu din gospodă­ria agricolă colectivă „23 Au­gust". Conducerea gospodăriei şi colectiviştii au şi început să-i ajute pe tineri in procurarea celor necesare. Aceasta nu e o greutate pentru colectivişti pentru că au din belşug tot ce le trebuie Şi acuma vor să facă o nuntă de să se minu­neze întreaga comună. E ade­vărat că Lucia în anul trecut a efectuat peste 120 zile­ mun­­că primind însemnate canti­tăţi de produse, însă Vasile, viitorul ei soţ, a venit numai de puţin timp din armată şi e încă „tinăr” în gospodărie. In anul acesta se vor lua la întrecere soţii între ei. Pentru Vasile şi Lucia, ca şi pentru alti tineri, viaţa e plină de bucurii. Numai in ultimul timp le-a fost dat să trăiască evenimente ce le-au umplut inima de bucurie. Va­sile s-a bucurat din inimă la primirea în gospodărie şi iată acum o nouă mare bucurie: căsătoria cu Lucia. In schimb, în viaţa Luciei în afară de acestea med e un eveniment important: la 3 februarie va vota pentru prima oară şi e hotărîtă ca alături de ceilalţi alegători din circumscripţia electorală Feldioara, să-şi dea votul candidatului F.D.P­r­im­ărului inginer Ion A. Ilie. P. PUHA după corespondenţe, tova­răşilor Zinca Taus S. Si­­mion Hudea, din Feldioara INDUSTRIA PRODUCĂTOARE DE BUNURI DE LARG CONSUM A CRESCUT NEÎNTRERUPT IN ULTIMII ANI. FAŢA DE 1938, SE FABRICA IN ŢARA DE TREI ORI MAI MULTE ŢESĂTURI, SE PRODUC DE CINCI ORI MAI MUL­TE PREPARATE SI CONSERVE DE CARNE, DE TREI ORI MAI MULTE ULEIURI, DE APROAPE DOUA ORI MAI MULT ZAHAR SI GRĂSIMI. (Din manifestul Consiliului Central F. D. P.) Fabrica „Elastic“ d­a IERI şi AZI Numeroase sânt realizările înfăptuite de regimul nostru democrat-popular, realizări menite să ducă la îmbunătă­ţirea condiţiilor de muncă Şi de viaţă ale muncitorilor şi la ridicarea nivelului de trai. Iată de pildă fabrica „Elas­tic” din Sibiu. Faţa acestei întreprinderi s-a schimbat complet în ultimii patru ani. Comuniştii Dănilă Mare, Du­mitru Bordeanu, Iuliu Szabó şi alţi veterani ai fabricii îşi mai amintesc şi azi condiţii­le grele de muncă în care lu­crau pe vremea patronului, condiţii incomparabile cu cete de azi. In locul vechii colibe in care forjarea produselor se făcea cu ciocane de lemn ,,Martinet’’, astăzi se înalţă o hală de forje înzestrată cu idila­je din cele mai perfec­ţionate ca: prese mecanice, ciocane cu aer comprimat, cuptoare de încălzire şi altele. De asemenea, vechiul atelier de confecţionat arcuri, rămas moştenire de la patron, a fost dărîmat şi în locul lui o nouă hală de arcuri s-a ridicat ca din pămînt. Cuptoarele de tra­tament termic, utilajele, insta­laţiile de cătare din acest sec­tor, precum şi procedeele noi aplicate în muncă de munci­tori, au dus la mărirea capa­cităţii de producţie a secto­rului şi la îmbunătăţirea cali­tăţii arcurilor. Nu mai vor­bim de magazia de materii prime, care cu 4 ani în urmă era atît de mică, încît aproape că nu o găseai în întreprinde­re. Azi, magazia e spaţioasă şi asortată cu tot felul de pro­file şi materiale auxiliare ne­cesare realizării clanului. Condiţii bune de muncă au fost create şi pentru persona­lul tehnico-administrativ, prin darea in folosinţă a noului pavilion administrativ,­­cu bi-­­rouri încăpătoare şi luminoa­se. In toamna anului trecut, în faţa pavilionului administ­­rativ a început construcţia grupului social, compus din bucătărie, sală de mese, dis­pensar, baie şi club, care va fi dat în folosinţă în anul în­cest­a. Dezvoltarea întreprinderii, precum şi condiţiile de mun­că nou create prin construi­rea halelor şi organizarea «­­­nui nou flux tehnologic, mai raţional în ateliere, a făcut posibilă mărirea capacităţii de producţie a întreprinderii cu aproape de două ori mai mult dcât în 1952. Toate aceste reali­zări au fost înfăptuite în ultimii 4 ani şi pentru viitor realizările vor putea fi şi mai mari,­­prin crearea fondului întreprinde­rii, aşa cum prevede Rezolu­ţia C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, fond care va putea fi folosit în scopul unei largi dezvoltări a întreprin­derii şi al îmbunătăţirii con­diţiilor de muncă şi de trai ale celor ce muncesc. FULEA IOAN, coresp. Noţiunea de libertate şi de­mocraţie nu poate fi privită în general, în mod abstract, în afara claselor sociale exis­tente. Karl Marx, creatorul socialismului ştiinţific, atră­gea atenţia muncitorilor de a nu se lăsa înşelaţi de lozinca abstractă a „libertăţii în ge­neral”, a libertăţii „pentru toţi”. O astfel de lozincă în­şelătoare este paravanul după care se ascunde libertatea ne­stingherită a capitalului de a exploata şi vlăgui pe munci­torul salariat. Lozinca abstractă a libertă­ţii şi democraţiei „în general”, are un caracter contrarevolu­ţionar in condiţiile actuale, fiind folosită de cercurile im­perialiste agresive în special pentru subminarea statelor so­cialiste, pentru lichidarea cu­ceririlor revoluţionare ale po­poarelor din aceste ţări. O astfel de lozincă a fost folo­sită şi în Ungaria de către duşmanii socialismului, pentru dezlănţuirea contrarevoluţiei, care însă a fost zădărnicită datorită luptei poporului un­gar şi a ajutorului internaţio­nalist dat de armata sovie­tică. Trebuie — ne învaţă Marx — să ne punem întotdeauna întrebarea: libertate şi demo­craţie pentru cine, în interesul cui? Statul burghez, chiar şi sub podoabele artificiale ale celei mai avansate „democra­ţii” reprezintă, fără excepţie, dictatura sîngeroasă a bur­gheziei împotriva oamenilor muncii, împotriva majorităţii covîrşitoare a populaţiei. As­tăzi, statele capitaliste sunt in­strumente docile în mîinile fracţiunii monopoliste a bur­gheziei, chiar şi atunci cînd în fruntea statului se află un guvern „socialist” cum este în prezent cazul Franţei şi al altor state. Cum se explică altfel participarea Franţei la mîrşava agresiune anglo-fran­­co-israeliană împotriva Egip­tului pentru apărarea intere­selor de jaf ale fostei Compa­nii a Canalului de Suez? Intre statul burgheziei şi statul dictaturii proletariatu­lui există aceeaşi deosebire care există între clasa capi­taliştilor şi poporul muncitor. Pe scară istorico-mondială dictatura proletariatului, în­făptuită pentru prima oară în lume după victoria Marii Re­voluţii Socialiste din Octom­brie, este cea mai inaltă for­mă a democraţiei — dem­ocra­­ţia socialistă. Se poate spune că abia revoluţia socialistă dă noţiunii de democraţie adevă­ratul ei înţeles, de domnie a poporului, de conducere exer­citată de către masele largi ale oamenilor muncii. Aşa cum se sublinia în ar­ticolul „Din nou despre expe­rienţa dictaturii proletariatu­lui” publicat recent de ziarul „Jenminjibao”, organul Parti­dului Comunist Chinez, demo­craţia socialistă nu poate fi opusă dictaturii proletariatu­lui, deoarece sunt unul şi ace­laşi lucru. Dictatura proleta­riatului este îndreptată cu toa­tă ascuţimea ei împotriva în­cercărilor contrarevoluţionare ale claselor exploatatoare, dar în acelaşi timp ea reprezintă cea mai largă democraţie pen­tru milioanele de muncitori, ţărani şi intelectuali, fără deo­sebire de naţionalitate, rasă sau sex. Adîncul democratism al re­gimului democrat-popular, ca formă a dictaturii proletaria­tului, constă în primul rînd în atragerea la activitatea poli­tică, la conducerea treburilor obşteşti, de sus şi pînă jos, a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. La noi, toţi cetăţenii au dreptul de a alege şi de a fi aleşi. Orga­nele centrale şi locale ale pu­terii de stat sînt cu adevărat reprezentative, exprimînd prin compoziţia lor socială şi na­ţională voinţa şi interesele po­porului muncitor. Să luăm ca exemplu numai regiunea Sta­lin, unde sfaturile populare cuprind un număr de peste 6.600 deputaţi din care aproa­pe 1.500 muncitori, aproape 3.700 ţărani muncitori, peste 200 ingineri şi tehnicieni, a­­proape 1.500 intelectuali, iar pe naţionalităţi 4.796 romîni, 874 maghiari, 854 germani şi 82 alte naţionalităţi. Numărul femeilor deputate în sfaturile populare din regiune este de 1598. Grăitoare este şi compo­ziţia candidaţilor propuşi în cadrul Frontului Democraţiei Populare în regiunea noastră pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, care vor avea loc la 3 februa­rie. Cei 23 candidaţi propuşi sunt muncitori, ţărani munci­tori, ingineri şi tehnicieni, in­telectuali, apărători consec­venţi ai intereselor poporului muncitor dintre care 14 sînt romîni, 9 maghiari şi germani. Democratismul socialist al orînduirii noastre este viu o­­glindit în participarea majo­rităţii covîrşitoare a popu­laţiei cu drept de vot la ale­gerile de deputaţi în organe­le locale şi în organul suprem al puterii de stat, atît în ţara noastră cît şi în celelalte sta­te socialiste. Ciuntita, falsa şi făţarnica „democraţie" burgheză face ca o mare parte din populaţia ţărilor capitaliste să nu par­ticipe la vot. La alegerile pre­­zidenţiale care au avut loc de curînid în S.U.A. un număr de peste 24 milioane şi jumă­tate de cetăţeni nu au avut posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot, iar din cei cu drept de vot mare parte s-au abţinut de la vot, ştiind că indiferent de votul lor, la con­ducere vor ajunge tot expo­nenţii „democraţi” sau „repu­blicani” ai marilor monopoluri. Astfel, în 1952 din 95,6 mi­lioane de alegători cu drept de vot, 34,1 milioane, sau 4 din 10 din alegători nu au votat. Aceste cîteva cifre re­flectă elocvent caracterul an­tipopular al statului burghez, opoziţia de interese dintre a­­cesta, ca reprezentant al ma­relui capital, şi masele popu­lare exploatate şi asuprite. Democratismul profund al orînduirii democrat-populare izvorăşte, dimpotrivă, din i­­dentitatea de interese ale po­porului muncitor şi ale sta­tului socialist, pus în slujba ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Manifestul Consiliului Central al Frontu­lui Democraţiei Populare dat publicităţii zilele trecute este un convingător bilanţ al mă­reţelor înfăptuiri ale regimu­lui democrat-popular în ulti­mii 4 ani, adică de la ultimele alegeri pentru Marea Adunare Naţională. Nici chiar duşma­nii cei mai înrăiţi ai socia­lismului nu îndrăznesc să con­teste aceste mari înfăptuiri. Nu există în lume un guvern burghez care să poată prezen­ta poporului respectiv măcar o mică parte dintr-un aseme­nea bilanţ. Toate aceste realizări, ca şi succesele viitoare în îndepli­nirea celui de-al doilea plan cincinal, au la bază unitatea profundă dintre linia politică a partidului şi guvernului nostru şi interesele maselor populare, unitatea dintre par­tid, guvern şi popor, prietenia şi colaborarea strînsă cu Uni­unea Sovietică şi cu celelalte state socialiste. Regimul nos­tru democrat-popular şi-a dro­vedit prin fapte viabilitatea şi superioritatea lui covîrşitoare faţă de orînduirea burghezo­­moşierească. El este cea mai valoroasă cucerire revoluţio­nară a poporului nostru, la ca­re acesta nu va renunţa nici­odată. Alegerile de la 3 februarie pentru Marea Adunare Na­ţională vor arăta din nou pu­ternicul ataşament al poporu­lui nostru faţă de regimul de­mocrat-popular, unitatea de nezdruncinat dintre­­ partid, guvern şi popor, hotărîrea ne­clintită a oamenilor muncii de a merge numai pe calea so­cialismului cu ajutorul orîn­­duirii democrat-populare. ION LUPU conferenţiar universitar Democratismul profund al orînduirii noastre de stat

Next