Drum Nou, august 1958 (Anul 15, nr. 4235-4260)
1958-08-01 / nr. 4235
Pag. 2 De pe strada noastră Din necazurile unor locatari A existat cu ani în urmă, o iniţiativă lăudabilă de a se construi şi pe strada noastră, Maior Cranta, un trotuar. S-a şi făcut trotuarul de o porţiune de cîţiva zeci de metri, cam pină în dreptul casei cu nr. 17. De aici încolo a rămas doar ... trasat. Lucrările s-au oprit, rămînînd doar citeva grămezi de nisip, pietriş şi bolovani în dreptul caselor cu nr. 25, 35, 37, unde, in felul acesta, s-a alocat circulaţia. Cam aşa s-a intim,plat şi cui lucrarea de canalizare. Nu neam explicat nici pină acum de ce sălăşluieşte de circa 3—4 ani. In direptul casei cu nr. 19, un calorifer vechi, care iti poate produce noaptea serioase „neplăceri“ dacă nu-i ştii precis poziţia. Unele case nu stau prea strălucit nici cu gardurile, care s-au dărîmat, de mult, ca de pildă la imobilele cu nr. 17 şi 19. Ce au de zis secţia de gospodărie comunală, I L.L.-ul şi deputatul nostru, cu care, de altfel, am stat de vorbă. Pină In prezent insă aportul său în rezolvarea acestor probleme nu s-a prea simtit. Desigur că remedierea lipsurilor nu se poate face bâtînd din palme. Realizînd în fiecare zi cite puţin, în scurt timp si strada noastră va putea purta cu cinste denumirea de stradă, căci in momentul de fată arată ca un drumeag pietros de munte. PETRE NICOLA, strada Maior Cranta nr. 39, Oraşul Stalin ★ N. R. Această situaţie nu este valabilă numai pentru strada Maior Cranta. Sunt şi alte străzi unde, credem că cei in drept trebuie să intervină, luind măsuri radicale de îmbunătăţire. DRUM NOU Aceste cuvinte leam auzit nu odată din gura multor pacienţi, in staţiunea balneară Bazna, staţiune situată la trei sferturi de oră de Mediaş, la nordvestul oraşului. Deşi adevărul lor îmi era cunoscut şi părea oarecum obişnuit, totuşi, ca de fiecare dată prospeţimea, ■rigoarea şi semnificaţia cuvintelor acelea, apoi mode asemănătoare, veneau să contureze mai viu bucuria împlinirii unor mari năzuinţe în anii regimului democrat-popular. Indicată pentru reumatism şi afecţiuni ginecologice cronice, staţiunea balneară Bazna, bogată în ape clorosoăice, iodurate, bromurate, magneziene şi nămol mineral, constituie un apreciat izvor de sănătate, aici găsindu-şi însănătoşirea oameni ai muncii din cele mai diferite locuri ale patriei. Medicii specialişti cu prestigiu care aplică tratamente potrivite, frumos cu decor natural alcătuit din păduri răcoroase şi îmbietoare, care înconjoară staţiunea, climatul sedativ, confortant, sunt de asemeni, factori activi importanţi ce se străduiesc să asigure boinarilor reabilitarea însoţit de tovarăşa dr. Stoian Aurora, directorul staţiunii, am făcut cunoştinţă cu noutăţile şi citeva din perspectivele apropiate care privesc în esenţă, tot mai buna tratare a veniţilor la băi. ... S-au pavat, in mare parte aleele principale şi laterale, lucrări ce vor continua; s-a înfiinţat o spălătorie mecanică, două, noi cazane de aburi necesare la încălzitul apei pentru băi; amenajarea şi dotarea unei săli noi de cultură fizică medicală; modernizarea sălii pentru irigaţii cu ape clorosofice; o secţie clinică nouă cu 30 paturi unde se tratează bolnavii cu afecţiuni reumatice şi ginecologice mai grave, în cadrul căreia se fac şi cercetări ştiinţifice. In fine, rind pe rind am aflat destule alte lucruri frumoase. Despre amenajarea noii policlinici la parterul pavilionului nr. 8, unde printre oliţele va intra în funcţie o sală destinată utilajului medical electro-terapeutic, fiind în curs amenajarea unui bloc alimentar cuprinzînd sală de mese, bucătărie cu anexe (măcelărie, spălător mecanic de ■vase, sală de curăţat zarzavat); cabinet dietetic şi laborator pentru produse de cofetărie, o staţie de radioficare nouă; completarea sălii de spectacole cu mobilier şi o terasă pentru dans; aparatul de Röntgen proaspăt sosit; dotarea majorităţii pavilioanelor cu inventar nou (pături elegante, cearşafuri, covoare) şa.m.d.intr-adevăr colectivul de muncă al staţiunii balneare Bazna se străduieşte să creeze condiţii corespunzătoare la cerinţele crescinde ale oamenilor muncii. Edificatoare sunt desigur şi numeroasele scrisori de mulţumire sinceră, sosite la adresa conducerii băilor prin care foştii pacienţi îşi arată recunoştinţa lor Trecuseră citeva ceasuri de popas acolo, la „perla Târnavelor“, îmi amintesc cum ceva mai tristu, ctnd amurgul cobora perdelete Inserării, undeva pe o alee semi obscură, peste dompeda suflare a brazilor somnoroşi, auzeam voci unite de bărbaţi şi femei eritînd ţ— minunat buchet din sem bucuriei de a trăi. ŞTEFAN NEAGU, coresp. f/Berla Zîrn Nr. 4235- Bune, dar pot fi şi mai bune. Planul de muncă al staţiei de radioficare Oraşul Stalin, înglobează, în mare, probleme legate de viaţa oraşului, cuprinde aspecte deferite din întreprinderi şi instituţii. Pentru relevarea faptelor, se folosesc genuri variate cum ar fi: materialul de analiză, grupaje de ştiri, radio-montaje etc. Se folosesc de asemenea rubrici ca: „De pe meleagurile regiunii noastre“, „Probleme de viaţă“, „Unde mergem mâine“, „Carnet cultural“ etc. Materialele cuprinse în emisiuni au o tematică variată şi sunt susţinute de oameni competenţi, corespondenţi entuziaşti cum ar fi: Rozalia Bartoş de la fabrica de pielărie şi încălţăminte „Timpuri noi“, Kamtor Elena de la „Textila Roşie“, Gheorghe Minăstireanu de la Depoul Timiş-Triaj, judecătorul Ţăranu Teodor, secretara literară a Teatrului de stat, profesori, ingineri. Felul cum sunt prezentate o mare parte a materialelor, fondurile muzicale, cortinele muzicale adecvate conţinutului acestor materiale, fac ca ele să fie mult gustate de public. La fel şi radiomontajele din ultimul timp: „Prin întreprinderile Oraşului Stalin“, „Oraşul seara“, „Casa copilului“. Demne de amintit sunt şi înregistrările diferitelor manifestaţii sau evenimente importante. Aşa de pildă a fost transmisă in ultima vreme, înregistrarea realizată cu ocazia festivităţii prin care Şcoala medie nr. 6 din oraşul Statin a pri mE TEME ACTUALE mit numele eroului clasei muncitoare Ştefan Gheorghiu Cum se vede, se desfăşoară la centrul de radioficare al Oraşului Stalin, o activitate susţinută. Tovarăşii de aici se străduiesc să realizeze emisiuni frumoase, variate, pline de conţinut. Pină aici, totul bun. Trebuie tună să se ştie atât de redactorii staţiei de radioficare, cit şi de tovarăşii de la secţia învăţământ şi cultură a sfatului popular orăşenesc că programul emisiunilor se poate încă mult îmbunătăţi. Spunem aceasta deoarece sunt încă destule deficiemţe şi unele din ele destul de uşor de Măturat în primul rind trebuie eliminate defecţiunile de ordin tehnic, din care cauză sunt date peste cap programe realizate cu greu Un exemplu in acest sens a ilustrează emisiunea de stmbătă 12 Iulie 1958, cind nefuncţiontnd bine cablul microfonului, s-au intimplat întreruperi in fragmentul dramatic din „Ion Anapoda“ piesă pusă în scenă la studioul actorului amator. La fel se intimplă defecţiuni acustice şi din cauza magnetofonului care ztu este întotdeauna în perfectă stare de funcţionare. De asemeni materialele nu sunt prezentate totdeauna viu, ■pocea crainicilor nu este întotdeauna potrivită cu natura materialului. Se cere pentru aceasta atragerea la microfon şi a unor artişti de la Teatrul de stat sau a unor amatori talentaţi care trebuie căutaţi şi invitaţi la microfon. Se întimplă ca muzica din program să nu fie întotdeauna cea potrivită şi nu odată neajunsurile de imprimare sunt supărătoare. Buletinele de ştiri nu sunt alcătuite întotdeauna din cele mai reprezentative fapte ale oamenilor muncii, anunţurile se repetă uneori prea des. Este necesară de aceea angrenarea a mai multor corespondenţi in special din cit mai multe întreprinderi şi instituţii. Tovarăşii de la staţia de radio se bazează prea mult pe materialele publicate în ziarul „Drum nou“. Transmiterea unor importante materiale din „Drum nou“ este necesară dar aceasta nu trebuie să devină o practică in activitatea staţiei, să nu se facă aceasta din comoditate şi in detrimentul legăturii cu terenul a respectivilor redactori. Este de asemenea simţită lipsa de la ora locală a unei rubrici de satiră şi umor. Este necesară stimularea mai mare a activităţii formaţiilor ar,tistice de amatori. Rubricile sub care se transmit materiale aparţin in cea mai mare parte ziarului „Drum nou“, ele nu sunt proprii staţiei. Ar trebui deci găsite mereu rubrici noi, in cadrul cărora să se prezinte materiale mobilizatoare. In cadrul rubricilor trebuie reluată şi „Ora oamenilor de artă şi cultură locali“ şi altele, care in programul săptăminal al emisiunilor pot scoate în evidenţă probleme de producţie cultural-artistice din întreprinderi şi instituţii. O problemă de prim ordin o prezintă transmiterea in emisiuni a materialelor in limba ■maghiară şi limba germană, care sunt insuficiente de o lungă perioadă de vreme. Sfatul popular orăşenesc trebuie să găsească pe această cale posibilităţi de stimulare a unor tovarăşi capabili şi de încredere. Materialul de faţă are rolul, de a face mai mult cunoscute unele succese obţinute de centrul de radioficare al Oraşului Stalin, de a semnala lipsurile existente şi de a cere celor un drept să contribuie cu mai multă răspundere la îmbunătăţirea prin mijloace tehnice, tematice şi de prezentare a emisiunii. Suntem convinşi că viitorul apropiat ne va certifica o înţelegere mai adânca a importanţei staţiei de radioficare a oraşului. C. OLTEANU Consolidarea economico-organizatoricâ a sectorului SOCIALIST COOPERATIST DIN REGIUNEA NOASTRĂ — SARCINĂ DE MARE IMPORTANŢĂ Congresul al II-lea al P.M.R. a pus în faţa partidului şi a întregului popor muncitor ca sarcină fundamentală făurirea In cel de al doilea plan cimonial a economiei socialiste unitare, în care, pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele, să se asigure ca în anul 1960 sectorul socialist din agricultură să fie preponderent ca suprafaţă şi să realizeze 60— 70 la sută din totalul producţiei agricole-marfă. De succesul transformării socialiste a agriculturii depinde asigurarea industriei cu materii prime agricole şi îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei. Analiza schimbărilor survenite în ultimii doi ani în agricultura regiunii noastre demonstrează progresele pe care oamenii muncii, conduşi de partid le-au obţinut pe drumul agriculturii noi, socialiste. In numai ultimii doi ani în unităţile socialist-cooperatiste din regiunea Stalin au intrat 23 217 familii de ţărani muncitori, adică de două ori şi ceva mai multe familii decit au intrat inainte in şapte ani, la 1 martie 1958 sectorul socialist-cooperatist cuprindea 41.159 de familii şi 151.666 hectare. In prezent, sectorul socialist-cooperatist reprezintă 34,4 la sută din suprafaţa în măsură a fi cooperativizată din regiune, faţă de 17,3 la sută, tot era la sfârşitul anului 1955. Sectorul socialist din agricultură cuprinde aproape 59,5 la sută din întreaga suprafaţă agricolă a regiunii. In perioada actuală, cind opera de cooperativizare a atins In procesul de consolidare economico-organizatorică a sectorului socialist-cooperatist are o însemnătate hotărîtoare întărirea şi dezvoltarea proprietăţii obşteşti. Pe această bază gospodăriile colective, cooperativele de producţie şi întovărăşirile agricole se pot dezvolta intr-un ritm rapid, pot produce mari cantităţi de produse agricole — marfă şi pot realiza veniun astfel de nivel, consolidarea economico-organizatorică a sectorului socialist-cooperatist, transformareaacestor unităţi în adevărate centre de atracţie pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală, are o însemnătate deosebită. Pe măsură ce sectorul socialistdin agricultură se lărgeşte, prin trecerea treptată de la mica gospodărie producătoare de mărfuri, gospodăria individuală, la diferite forme de cooperare socialistă in producţia agricolă, el trebuie întărit, consolidat, turi însemnate, asigurînd pe această cale ridicarea nivelului de trai al membrilor lor Proprietatea obştească a colectiviştilor constituie izvorul puterii şi trăinicia gospodăriei colective, baza materială a dezvoltării ei necontenite. Statutul model al gospodăriilor colective stăruie asupra necesităţii dezvoltării pe toate căile a proprietăţii obşteşti. Colectivizarea principalelor mijloace de producţie, folosirea judicioasă a ajutorului acordat de stat, completarea anuală a fondului de bază (indivizibil), crearea şi păstrarea în bune condiţiuni a celorlalte fonduri obşteşti, au ca scop tocmai dezvoltarea puternică şi necontenită a proprietăţii obşteşti. Prin sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, prin dezvoltarea multilaterală a producţiei şi datorită ajutorului acordat de statul democrat-popular, proprietatea obştească a gospodăriilor agricole colective a crescut de la an la an. Raportată la 100 ha. teren agricol, pro-Izvorul principal care alimentează creşterea averii obşteşti, temelia dezvoltării acesteia, este fondul indivizibil. Rolul fondului indivizibil în producţia agricolă, în sporirea producţiei şi a productivităţii muncii, este hotărîtor. Creşterea fondului indivizibil asigură reproducţia socialistă lărgită şi pe această cale dezvoltarea gospodăriei colective, creşterea veniturilor obţinute de colectivişti. Acele gospodării colective care au înţeles să-şi mărească an de an fondul indivizibil, au reuşit să cumpere animale, să facă plantaţii de vii şi de pomi, să construiască grajduri şi magazii, să facă îndiguiri şi diferite amenajări prietatea obştească a gospodăriilor colective din regiunea noastră a crescut de la 129.350 lei, cit reprezenta in 1956, la 140.800 lei în 1957. Pe o gospodărie colectivă reveneau in 1957, în medie, 670.121 de lei Esenţial în dezvoltarea proprietăţii obşteşti este creşterea necontenită a fondului de bază, dezvoltarea mai multor ramuri de producţie aducătoare de mari venituri băneşti, organizarea şi retribuirea justă a muncii etc. Toate acestea conduc în final la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, tehnice, să procure mijloace de transport şi inventar agricol, asigurînd astfel o puternică creştere a proprietăţii obşteşti şi o retribuire ridicată a muncii colectiviştilor. Astăzi, datorită atenţiei pe care au acordat-o dezvoltării fondului indivizibil, multe gospodării colective, printre care se numără cele din comunele Codlea, Laslea, Hălchiu, Harman, Bod etc. au fonduri de bază care trec de peste un milion de lei. De pildă, gospodăria agricolă colectivă „11 Iunie“ din comuna Hălchiu are un fond de bază de 3 584 700 lei, revenind pe fiecare 100 de hectare 386.200 lei; aceasta i-a permis ca în fiecare an să-și sporească numărul de Proprietatea obştească — baza dezvoltării gospodăriilor colective Fondul de bază — factor hotărîtor în dezvoltarea proprietăţii obşteşti