Drum Nou, noiembrie 1958 (Anul 15, nr. 4313-4337)

1958-11-01 / nr. 4313

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XV, NR. 4313 ★ SIMBÄTÄ, 1 NOIEMBRIE 1958 ★ 6 PAGINI, 30 BANI CU Centenarul uzinelor „Independenţa“ Sibiu Formaţiunile artistice ale u­­zinelor metalurgice „Indepen­denţa“ Sibiu, desfăşoară în a­­ceste zile o activitate febrilă. Repertoriile lor se îmbogăţesc cu noi lucrări, pentru un spec­tacol deosebit. Undeva, la aces­te uzine, se reconstituie istoria întreprinderii. Toate aceste ac­tivităţi sunt prilejuite de cente­narul care va fi sărbătorit aici, nu peste mult timp. Acum o sută de ani a luat fiinţă primul atelier de lăcă­­tuşerie din oraşul Sibiu. Ate­lierul se transformă mai apoi într-o mică fabrică de unelte agricole şi gospodăreşti. Primii muncitori sibieni „fură“ mese­ria de la meşterii aduşi de de­parte. Se lucra în condiţii meş­teşugăreşti, cu unelte rudimen­tare chiar dacă le raportăm la nivelul tehnicii de atunci. In preajmă ia fiinţă mai apoi o făbricuţă similară, care o con­curează,­­ mai apoi o asimi­lează. In fabrica lui Andrei Rie­ger, a cărui familie a stăpînit-o pînă la naţionalizare, munci­torii lucrau în condiţiile celei mai nemiloase exploatări. Ca­pitaliştii nu făceau investiţii decât numai atunci cînd pu­teau sconta pe o creştere ime­diată a profiturilor. In 1892, se pun aici bazele unei turnătorii primitive. Avîntul revoluţionar al pro­letariatului din România din primii ani după victoria Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie, se face puternic sim­ţit şi în această fabrică. Se or­ganizează greve şi se duc ac­ţiuni suţinute împotriva ex­ploatării capitaliste pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de via­ţă şi de lucru ale­ muncitorilor. Muncitorii acestei fabrici si­­biene şi-au dat contribuţia la marea grevă generală din 1920. M­ai tîrziu aici au avut loc miş­cări de protest împotriva răz­boiului nedrept pe care guver­nanţii României burghezo-mo­­şiereşti îl pregăteau împotriva Uniunii Sovietice. In aniii 1941—1944, un grup de muncitori au fost arestaţi aici pentru poziţia lor potriv­(Continuare în pag. 3-a) Constructorii de autocamioane şi-au depăşit angajamentul privind economisirea metalului Un obiectiv de seamă pe care şi l-au propus muncitorii şi tehnicienii de la uzinele „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin în cadrul întrecerii ce se desfăşoară în cinstea zilei de 7 Noiem­brie este reducerea consumurilor specifice de materii prime şi auxiliare, care implicit duc la micşorarea greutăţii autocami­onului. In această acţiune au fost antrenate toate sectoarele uzinei, care au făcut ca lună de lună graficul realizărilor să urce tot mai sus. Astfel la data de 30 octombrie, constructorii de autoca­mioane se prezintă cu angajamentul anual îndeplinit şi depăşit. Pînă acum, ei au economisit 1291 tone de metal, faţă de 1240 tone cit prevedea angajamentul anual. Din cele 1291 tone metal economisite se pot construi 276 autocamioane. Dacă adăugăm la economia de metal şi economia de materiale neferoase şi auxiliare, valoarea economiilor pe uzină se ridică la frumoasa cifră de 7.733.163 lei. 820.000 kg zahăr peste plan La­ începutul sezonului de fabri­care a zahărului din acest an, mun­citorii, tehnicienii şi inginerii Fa­bricii de zahăr Bod s-au angajat să-şi depăşească realizările obţinute anul trecut. Antrenat în întrecerea socialistă, folosind întreaga capa­citate a utilajelor şi agregatelor şi reducînd timpii neproductivi, co­lectivul de muncă a reuşit ca pînă la 30 octombrie să dea peste plan 820.000 kg. zahăr. Fruntaşi în întrecerea socialistă se situează colectivul secţiei rafinărie, condus de ing. Coban Anatolie, care zilnic depăşeşte planul cu 20.000 kg. zahăr. La aceste succese o contribu­ţie au adus şi brigăzile din secţia brută, conduse de ‘ comuniştii Ştefan 18.761 tone combustibil convenţional economii Mecanicii şi f­ochi­ştii de la Depoul Timiş-Triaj din Oraşul Stalin desfăşoară tot mai larg întrecerea socialistă pentru a realiza tot mai importante eco­nomii la materiale, combustibil, uleiuri etc. De la începutul a­­nului şi pînă acum, s-au econo­misit peste 18.761 tone combu­stibil convenţional. In cinstea zilei de 7 noiem­brie, mecanicii au luat iniţiati­va de a remorca cît mai multe trenuri cu tonaj sporit. Echipe­le conduse de comuniştii Iosif Csiki, Iacob Todeasa, ştefan Bugaru şi alţii, au remorcat trenuri pe secţia Timiş Triaj - Predeal, cu un tonaj de 1483 to­ne, faţă de 1240 tone cît se re­morca pînă acum. Colan de la maşina de tăiat sfeclă, Traian Mereţ şi loan Mironescu de la evaporaţie. Lăcătuşii loan Cristea, loan Forgács şi alţii au efectuat re­paraţii de bună calitate. f» WC •« î pa­tic grăbit ritmul arăturilor adînci de toamnă! Aproatpe toate unităţile a­­gricole socialist-cooperatiste din regiune au terminat însămîn­­ţările de toamnă. De fapt, nu­mai ici, colo, In regiunea noas­tră a mai rămas cite o supra­faţă mică de teren de însă­­mînţat. Planul la însămînţări pe regiune a fost realizat în proporţie de peste 98 la sută pînă în prezent. Şi recoltatul culturilor tîrzii se apropie de sfîrşit. Ca urmare, sute de a­­telaje sînt disponibile pentru a le folosi la executarea uneia dintre cele mai importante lu­crări agricole — arătura adîn­că de toamnă. Această lucrare care creează condiţii favorabi­le în sol pentru dezvoltarea plantelor, aduce sporuri mari în producţia de porumb, car­tofi, sfeclă etc. Şi cine dintre oamenii mun­cii din agricultură nu doreşte să obţină producţii mai mari de porumb şi cartofi? Gospo­darul bun se pregăteşte cu gri­jă de pe acum pentru a-şi a­­sigura producţii sporite în anul viitor. De fapt acest lucru este o datorie patriotică pentru toţi oamenii muncii din agricultu­ră. Această pregătire se face prin executarea în toamnă de arături adînci pe întreaga su­prafaţă de teren ce trebuie cul­tivată în anul viitor şi odată cu arătura adîncă trebuie in­troduse sub brazdă cantităţi cît mai mari de gunoi de grajd. Fruntaşe pe regiune pînă în prezent la arături adînci se si­tuează raioanele Făgăraş (73 la sută), Tîrnăveni (52 la su­tă) şi Codlea (49 la sută). In raionul Rupea s-a realizat 35 la sută din planul de arături, în raionul Mediaş 27 la sută, în raionul Sibiu 23 la sută. Ră­mase în urmă sînt raioanele Agnita (14 la sută) şi Sighi­şoara (17 la sută). Timpul este prielnic pentru grăbirea ritmului arăturilor a­­dînci. Inginerii şi tehnicienii agronomi de la raioane şi S.M.T.-uri, de la gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective, trebuie să îndrume practic, pe teren, executarea arăturilor adînci. Să fie folosi­tă întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, precum și plu­gurile trase de vite butie. Creşte şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii Toamnă aurie, bogată in roa­de. La gospodăriile agricole co­lective şi în întovărăşiri, o acti­vitate vie, caracteristică zilelor de toamnă, cînd recolta bogată obţinută în urma tunei munci sîrguincioase, a unei munci in comun, trebuie bine depozitată şi păstrată pentru iarnă şi anul viitor. Şi treaba aceasta de multe ori nu-i uşoară, fiindcă bucatele sunt multe, produc­ţiile obţinute sunt mari. Agri­cultura nouă socialistă, folosi­rea mijloacelor mecanizate şi aplicarea cu pricepere a re­gulilor agrotehnicii moderne şi-au spus din nou cuvintul prin producţiile mari de cartofi, sfeclă de za­hăr, po­rumb şi altele. Văzînd aceste producţii mari, inimile colecti­viştilor, întovărăşiţilor şi ale tu­­­turor oamenilor muncii se um­plu de bucurie. Munca acestor oameni harnici e răsplătită din Clin. In aceste zile cînd belşugul se revarsă pe porţile gospodăriilor agricole colective, întovărăşirilor, vin şi mulţi ţărani muncitori cu lo­turi individuale să se convingă singuri de rezultatele obţinute în unităţile socialist-cooperatis­­te ale agriculturii, să vadă ce poate asigura munca în comun pe ogoare întinse. Şi au ce ve­dea. Aşa s-a intim­plat şi în raionul Sighişoara. Producţiile mari, obţinute de colectivişti şi înto­vărăşiţi au făcut ca atenţia multor ţărani muncitori care mai lucrează individual pămîn­­tul să se îndrepte spre aceste unităţi. Apoi munca desfăşura­tă de comunişti, de agitatori în comunele şi satele raionului, ca­re au folosit toate mijloacele pentru a populariza succesele şi avantajele muncii in comun, le-a întărit şi mai mult convin­gerea că singura cale pe care trebuie s-o urmeze şi care poa­te aduce adevăratul belşug, este calea agriculturii socialis­te. In luna octombrie, în raio­nul Sighişoara 456 de familii d­e 852 ha. pămînt au fost primite în unităţile socialist-cooperatis­­te existente sau nou înfiinţate. In Gogan, spre exemplu, în de­cursul acestei luni au fost în-' (Continuare în pagina 2-a) Locuinţe pentru muncitori din fondul întreprinderii Traducînd în viaţă hotărîrile partidului, care prevăd dezvoltarea para­lelă a industriei şi a condiţiilor de trai ale muncitorilor, în ultimii doi ani, la Uzinele de tractoare, au fost alocate sume importante din fondul întreprinderii, pentru construirea de noi locuinţe muncitoreşti. Alaturi de celelalte blocuri ridicate prin contribuţia statului, care formează un ade­vărat orăşel, pentru făuritorii tractoarelor, s-au înălţat în ultimul timp, din fondul întreprinderii, un bloc confortabil cu 18 apartamente, iar altul, cu a­ceeaşi capacitate, e în curs de a fi dat în folosinţă. Tot din acelaşi fond, se construieşte în prezent pentru tinerii nefamilişti, şi un cămin cu o ca­pacitate de 180 de locuri, ale cărui lucrări sunt executate în proporţie de 80 la sută. IN CLIŞEU: Unul din modernele blocuri în care trăiesc astăzi o parte dintre harnicii constructori de tractoare. Să traducem în viaţă învăţămintele Consfătuirii de la Constanţa Mi o tniiA ti ml M le mit Luptîmd cu elan pentru tra­ducerea în viaţă a hotărîrilor Consfătuirii de la Constanţa şi pentru a răspunde cu cinste sarcinii de a deveni principalii furnizori ai fondului central de cereale al statului, munci­torii, tehnicienii şi inginerii de la gospodăriile agricole de stat din cadrul Trustului regional Gostat au obţinut succese re­marcabile în campania de însă­­mînţări de toamnă, ceea ce va contribui la obţinerea unor pro­ducţii mari de cereale şi în anul viitor. Odată cu realizarea pe trust a planului de însămînţări de toamnă în proporţie de 101 la sută, se constată că în acest an au fost însămînţate cu grîu, orz şi secară suprafeţe însem­nate depăşiri du-se cu mult su­prafeţele însămînţate cu aceste culturi în toamna anului trecut. Astfel, în acest an s-au însă­­minţat cu 3.317 ha. mai mult ca în anul 1957. Dintre gospo­dăriile agricole de stat care au însămînţat în această toamnă cele mai mari suprafeţe se evi­denţiază cele din Stupini, Şer­­caia, Mediaş, Lovnic, Rupea, Laslea, Sibiu şi Blaj. Insămînţînd an de an supra­feţe tot mai mari cu cereale, gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră contribuie la buna aprovizionare a oame­nilor muncii cu produse cerea­liere, traducînd astfel în viaţă sarcinile trasate de cel de-al doilea Congres la P.M.R. şi în­văţămintele Consfătuirii de la Constanţa.

Next