Drum Nou, decembrie 1959 (Anul 16, nr. 4645-4671)
1959-12-01 / nr. 4645
zás. 2. ANCHETA NOASTRĂ Toată atenţia rezolvării propunerilor cetăţenilor în urma lărgirii drepturilor şi atribuţiilor sfaturilor populare s-a întărit şi mai mult legătura acestora cu masele. Un mijloc important care contribuie la întărirea permanentă a legăturilor dintre sfaturile populare şi mase, o constituie rezolvarea propunerilor făcute de cetăţeni cu ocazia consfătuirilor organizate între deputaţi şi alegători, a adunărilor de dări de seamă şi a adunărilor populare. Cînd se acordă importanţa cuvenită propunerilor Cunoscînd importanţa deosebită a rezolvării juste şi la timp a propunerilor, Comitetul execu- tiv al Sfatului popular raional Codlea şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale din cuprinsul raionului şi-au organizat minuţios munca. Astfel, pentru urmărirea propunerilor s-au întocmit registre speciale de evidenţă. La sfaturile populare comunale evidenţa propunerilor este ţinută de secretarii sfaturilor, iar la raion de secţiunea organizat GrîC3 P0 fcsizs, GT/id.6îţilor se analizează lunar stadiul de rezolvare a propunerilor, luîndu-se măsuri corespunzătoare pentru impulsionarea lucrărilor. Pe lingă aceasta instructorii comitetului executiv raional din 10 în 10 zile fac informări asupra felului cum sunt rezolvate propunerile la comune. Sfaturile populare comunale primesc permanent un ajutor preţios din partea membrilor Comitetului executiv al Sfatului popular raional şi a instructorilor, în realizarea propunerilor ce se pot rezolva pe plan local. Metode bune Datorită preocupărilor comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, ale deputaţilor, ale comisiilor permanente, precum şi metodelor bune de muncă folosite, s-a reuşit ca în acest raion marea majoritate a propunerilor făcute de cetăţeni să prindă viaţă. Rezultate frumoase în ce priveşte realizarea propunerilor făcute de cetăţeni au obţinut sfaturile populare comunale din întorsura Buzăului, Vama Buzăului, Sita Buzăului, Bran,Moeciu, Tohanul Vechi, oraşele Codlea şi Rîşnov şi altele. Merită a fi subliniate cîteva din realizările de seamă obţinute în urma propunerilor cetăţenilor. Astfel, în comuna Vama Buzăului, aşezată la poalele munţilor Ciucaş, cetăţenii au propus radioficarea comunei lor. Sfatul popular comunal, dînd atenţia cuvenită propunerii, a luat măsuri şi astăzi comuna este radioficată. Alegătorii din satul Acriş, aparţinător comunei Vama Buzăului, au propus construirea unui cămin cultural. Comitetul executiv al Sfatului popular comunal, analizînd şi găsind justă propunerea, a supus spre aprobarea adunării populare să se execute prin contribuţia voluntară pe anul 1959. Adunarea populară a votat, în unanimitate propunerea şi astăzi acrişenii au un modern lăcaş de cultură, în cătunul de munte Bran- Şimon, pe baza propunerii cetăţenilor, se lucrează în prezent la electrificarea cătunului. în domeniul sanitar s-au tradus în viaţă propunerile făcute, înfiinţîndu-se circumscripţii sanitare în comunele Poiana Mărului, Barcani şi Vama Buzăului, dotate cu medici şi personal mediu sanitar. Astfel de exemple sunt multe, în comunele raionului Codlea. Aplicarea cu grijă a propunerilor venite din masă a dus la creşterea prestigiului deputaţilor în faţa 1 _ :—_ r,a ----* X& XXil/ctllJLCd 01 lllCLL puternică a legăturii sfaturilor populare cu masele şi la antrenarea acestora în conducerea treburilor de stat şi obşteşti. Să nu fie admisă indiferenţa Dacă marea majoritate a comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale au înţeles importanţa realizării cu spirit de răspundere a propunerilor primite din partea cetăţenilor, mai sunt — adevărat că puţine la număr — comitete executive comunale care manifestă o indiferenţă nepermisă faţă de propunerile juste ale acestora. Cum s-ar putea califica atitudinea Comitetului executiv al sfatului popular comunal din Teliu (preşedinte Ludovic Fülöp, secretar Gh. Ene) decit neglijenţă şi lipsă de simţ gospodăresc, care de mult timp tărăgănează electrificarea comunei. Deşi Comitetul executiv al Sfatului popular comunal a acceptat propunerea cetăţenilor, privind electrificarea comunei ca justă, n-a luat măsuri organizatorice pentru impulsionarea lucrărilor. De atîta timp stîlpii pentru reţeaua electrică au fost depozitaţi în curtea sfatului popular şi nimeni nu se ocupă de aşezarea lor în gropi. în general se constată o lipsă totală de preocupare din partea comitetului executiv comunal în această problemă, atît de importantă în viaţa comunei. De asemenea se observă lipsă de preocupare şi din partea Comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Hăghig (preşedinte Alexandru Necşoiu). Cetăţenii din satul Iarăş, aparţinător comunei Hăghig, au propus construirea unui cămin cultural în satul lor, propunere care a fost votată de adunarea populară spre a fi executată prin contribuţie voluntară. Construcţia căminului cultural, datorită indiferenţei ce o manifestă comitetul executiv, înaintează însă cu viteza melcului. în urma propunerii cetăţenilor din Ghimbav, Comitetul executiv al Sfatului popular comunal a hotărît amenajarea căminului cultural. Sarcina pentru întocmirea documentaţiei necesare a primit-o tov. inginer Ion Nicolae, de la întreprinderea industrială raională. Inginerul a întocmit documentaţia cu întîrziere, pentru ca atunci cînd s-a trecut la începerea lucrărilor să se constate că documentaţia nu corespunde. De atunci şi pînă în prezent au trecut luni de zile, dar tov. ing. Nicolae, tărăgănează în mod inadmisibil refacerea documentaţiei. De această lipsă se face vinovat şi Comitetul executiv al Sfatului popular comunal, care se complace intr-o astfel de situaţie şi nu urgentează începerea lucrărilor. (Muncind neobosit pentru rezolvarea propunerilor alegătorilor, antrenînd în activitatea de zi cu zi masele tot mai largi de cetăţeni, sfaturile populare din raionul Codlea vor realiza cu succese tot mai mari sarcinile trasate de partid şi guvern, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. L. DANKU trăiesc o adevărata viaţă Acasă, la părinţi, eram nouă fraţi, toţi mărunţi şi fără putere de munca. Sărăcia şi mizeria se cuibăriseră de-a binelea in căscioara ponosită ce-o aveam. Dar iarna parca simţeam şi mai mult urgia zilelor negre. N-aveam ce-ncălţa şi ce-mbrăca şi nu rareori se intimpla să n-avem în curte nici o aşchie de lemn. Cînd, am crescut mai mărişori, ne-am împrăştiat care-ncotro, ca pini de potîrniche, ca să ne putem clştiga o fărîmă de pîine amară. Nu aveam decit 14 ani şi am fost nevoit să intru ca slugă la un bogătan. Patru ani am slugărit şi nu m-am ales cu nimic. A venit apoi timpul să plec in armată. Am terminat-o şi pe asta cu chiu, cu vai şi din nou am intrat slugă. în anul 1946, am părăsit satul natal şi am venit la Şoarş, o comună lingă Făgăraş. Nu cunoşteam, pe nimeni. Cineva mă sfătuise să intru ciurdaric, vitele comunei. N-aveam altceva mai bun de făcut. Aici, în comună, m-am căsătorit şi am fost şi împroprietărit. Cînd am văzut în ograda mea 2 boi, car, plug şi gravă, nu-mi venea să cred că sînt stăpîn pe ele. încetul cu încetul am început să-mi agonisesc toate cele necesare unui bun gospodar. Nu mai duceam grija zilei de mîine. Sosiseră alte timpuri. Aveam pline albă pe masă, haine, mă rog, eram şi eu în fund cu oamenii. După cîţiva ani, prin 1950, în sat un mănunchi de oameni gospodari au înfiinţat, la îndemnul comuniştilor, o gospodărie colectivă. Cînd am văzut cum merg rosturile în colectivă, cit cîştigă un colectivist nu m-a lăsat inima pînă ce n-am făcut şi eu cerere de înscriere. Am şapte ani de cînd lucrez în gospodărie şi trebuie să mărturisesc că aşa de fericit şi mulţumit nu m-am simţit niciodată.. în anul acesta bunăoară, numai la avansul de 40 la sută am dus acasă 800 kg. griu, aproape 3.000 kg. fin, rachiu, mere, prune şi altele. De cînd sînt în gospodărie, nu numai că trăiesc o viaţă omenească, dar mi-am făcut o mulţime de lucruri. în anul 1955 mi-am ridicat o casă cu trei camere, o şură, iar în primăvară mă apuc să-mi zidesc un grajd. Materialul l-am şi adunat. Mi-am cumpărat două rînduri de mobilă, haine pentru mine, soţie şi copii, încălţăminte. Curtea mi-e plină de păsări, am şi trei porci. în gospodărie se cîştigă bine atunci cînd te ţine lucru şi de aceea sînt hotărît să muncesc fără preget pentru ca viaţa familiei mele să fie mereu mai bogată şi mai plină de bucurii. IOAN RAMBA membru al gospodăriei colective din comuna şoarş, raionul Făgăraş DRUM NOU Visuri împlinite (Urmare din pag. I-a) clipa cind a fost prins în obiectivul aparatului de fotografiat, nu știa încă ce număr va purta motocicleta lui. — Abia am cumpărat-o, acum mă duc cu ea s-o înscriu De multă vreme, strungarul Traian Chiru, de la Centrul mecanic Gostat din Orașul Stalin, îşi dorea o motocicletă. „Dacă ar fi trebuit să dau banii deodată, visul mi se împlinea mai tîrziu. Acum însă, în urma hotărîrii partidului, mi-am îndeplinit dorinţa mai curînd decit aş fi gîndit”. Era mulţumit tovarăşul Chiru. Era fericit, că rînd pe rînd dorinţi pe care părinţii lui doar le-au visat, pentru el sunt împliniri. De pildă, nu de mult a terminat de plătit rata la mobilă. Şi-a luat un dormitor frumos, au terminat şi rata la radio. Soţia lui, care a absolvit un curs de croitorie în cadrul trustului Gostat, îşi dorea o maşină de cusut. Au cumpărat-o şi pe asta, cu bani gata. Şi uite, acum are şi o motocicletă. Comunistei Traian Chiru ne-a povestit cu emoţie despre tot ce partidul nostru a făcut pentru el şi pentru ai lui „Părinţii şi un frate sunt întovărăşiţi, în comuna Iacobeni, raionul Agnita; un alt frate al meu a absolvit şcoala medie. Belşug ca azi în casa noastră, n-a,, fost nicicînd”. Niciodată, în vremea burgheziei, un om simplu nu cuteza măcar să viseze la tot ce astăzi partidul face , posibil oamenilor muncii. „în ultimii patru ani, vară de vară, am fost la odihnă în diferite staţiuni balneoclimaterice din ţară — anul ce vine însă, concediul şi zilele de odihnă le vom petrece în bună parte şi în diferite excursii cu motocicleta”. „Vreau să mulţumesc încă o dată partidului, pentru tot ce mi-a dăruit şi sînt hotărît ca pe viitor să muncesc mai bine şi mai cu folos decît pînă acum”. Sînt cuvinte simple, necăutate, pline de emoţia cu care au fost rostite. Viaţa lui Traian Chiru, împlinirile lui, sînt asemenea a altor sute de mii de oameni ai muncii din patria noastră dragă şi liberă. In comuna de unde a pornit întrecerea patriotică In vederea unei mai bune gospodăriri a comunelor din raion, Comitetul executiv al Sfatului popular comunal Cornești, raionul Tîrnăveni, a lansat în primăvară o chemare la întrecere patriotică către toate sfaturile populare din raion. Luptînd pentru realizarea obiectivelor din chemare, comietul executiv cu sprijinul deputaţilor, al comitetelor de cetăţeni, a obţinut o serie de rezultate bune în ce priveşte îndeplinirea sarcinilor ce-i stau în faţă. Pentru buna aprovizionare a populaţiei de la oraşe cu carne, ei au îndeplinit planul anual la colectări de carne in proporţie de 98 la sută. Deputaţii au fost primii care s-au achitat de această îndatorire patriotică către stat. Planul de contractări la bovine şi mînzaţi a fost realizat în proporţie de 350 la sută, la viţei în proporţie de 400 la sută. In vederea asigurării fondului centralizat al statului, ţăranii întovărăşiţi din Corneşti au contractat cu statul însemnate cantităţi de grîu, porumb şi alte produse agricole. Un aport preţios l-au adus cetăţenii la amenajarea şi pietruirea drumurilor comunale şi îndeosebi la drumul raidical ce trece prin comună, prin transportarea pietrişului şi împrăştierea lui, realizînd astfel planul contribuţiei în muncă pe anul 1959 în proporţie de 112 la sută cu atelajele şi 100 la sută cu braţele. Ţăranii întovărăşiţi din Corneşti dornici de a-şi ridica nivelul cultural s-au hotărît să-şi construiască prin contribuţia voluntară noi lăcaşuri de cultură. Astfel s-a dat în folosinţă în comuna Corneşti un frumos cămin cultural cu o capacitate de 400 locuri, cabină de proiecţie, bibliotecă etc., iar în satul Orzieşti in anul trecut tot prin contribuţia voluntară a cetăţenilor a fost construită în roşu şi acoperită o şcoală. Pentru ridicarea acestor edificii cetăţenii în frunte cu deputaţii au efectuat 800 zile muncă voluntară la săpături, transport şi alte munci necalificate şi chiar la lucrările de zidărie, iar cu atelajele 450 zile la transportal pietriş, material lemnos, realizînd astfel economii faţă de deviz în valoare de peste 80.000 lei, în scopul înlăturării inundaţiilor care în fiecare an distrugeau recoltele de pe o suprafaţă de circa 100 ha. teren din cel mai fertil, la chemarea organizaţiei de partid şi a Sfatului popular comunal, cetăţenii din Corneşti şi satul aparţinător Crăieşti, au salvat de urgia apelor minunata vatră a Tîrnavei, schimbînd cursul rîului Tîrnava Mică pe o lungime de 140 m.l. S-au excavat peste 6700 m.c. pămint la care s-au efectuat 4.600 zile muncă voluntară. Lucrările însumează o valoare de 48.240 lei. în fruntea acestor acţiuni s-au situat deputaţii Berindei Ispas, Ciuchina Victor, Sas Ioan, Mendeşan Vasile, Indreica Vaier şi alţii care nu au precupeţit nici un efort pentru înfrumuseţarea comunei lor. S. BOCHIŞ, coresp. Noul cămin cultural din comuna Corneşti, raionul Tîrnăveni, construit din contribuţia voluntară a cetăţenilor de aici. Cei de la gospodăria agricolă de stat Cincui, raionul Agnita, se mîndresc cu ferma de porci a gospodăriei. Vizitînd-o, oricine poate să-şi dea seama că mîndria harnicilor lucrători din gospodărie este pe deplin îndreptăţită. Primul lucru care atrage atenţia şi-i impresionează pe vizitatori este curăţenia desăvîrşită ce domneşte aici peste tot, dovedind spiritul de buni gospodari al celor care răspund de îngrijirea porcilor. Cine sînt aceştia, nu este greu de aflat, deoarece îngrijitorii Ilica Mihai şi Ilica Ana pot fi găsiţi chiar la locul de muncă. Dar să-i cunoaştem mai de aproape. Ilica Mihai este al şaptelea copil al părinţilor săi. Şapte copii, şapte iugăre de pămint! Iată toată averea lor. De mic copil Ilica Mihai a învăţat munca pămîntului, dar în mod deosebit a îndrăgit creşterea animalelor. Muncind ca slugă la diferiţi chiaburi şi moşieri a gustat din viaţa amară a celor exploataţi. Azi însă toate acestea au rămas de domeniul trecutului întunecos. în anul 1950 a venit la Cincul, unde s-a angajat la gospodăria de stat, ca îngrijitor de porci. Cu toată dragostea s-a pus pe treabă, îngrijind conştiincios şi cu mult simţ de răspundere animalele ce i-au fost date în primire. La Cincui a făcut cunoştinţă şi cu viitoarea lui soţie, o fetişcană germană, blondă şi cu ochi albaştri. Viaţa Anei pînă în 1948 nu se deosebea cu nimic de a lui Mihai. Fată săracă, fără nici o avere, a fost nevoită să muncească ca servitoare la diferiţi bogătaşi din Făgăraş. Din anul 1948 a fost angajată ca îngrijitoare de porci la gospodăria de stat Cincui. Aceeaşi viaţă, aceeaşi soartă şi aceleaşi năzuinţi i-au apropiat pe aceşti tineri. Căsătorindu-se soţii Ilica au muncit cu şi mai multă rîvnă. Şi munca lor însufleţită şi conştiincioasă n-a rămas fără rezultat. Colectivul gospodăriei, apreciind munca depusă de aceşti harnici lucrători, i-a evidenţiat în repetate rînduri, iar Ilica Mihai a fost distins cu insigna de „Fruntaş in creşterea de animale“. Mare a fost bucuria soţilor Ilica, cînd în anul trecut gospodăria agricolă de stat a cumpărat 150 scroafe pentru prăsilă de rasă Landrace şi le-a dat lor în primire. La început munca cu aceste animale de prăsilă n-a fost de loc uşoară, deoarece nu erau aclimatizate la condiţiile specifice Cincului. Datorită însă îngrijirii atente nu s-a îmbolnăvit nici un animal, iar astăzi scroafele au în medie 160 de kg. Foarte modest din fire, tov. Ilica Mihai explică „secretul“ acestei performanţe. „ O grijă deosebită acordăm administrării furajelor la timp fix, la orele 6,10, 14 şi 17,30. De asemenea un accent mare este pus pe plimbatul porcilor. Dar fără o perfectă curăţenie a boxelor şi a animalelor, toate celelalte măsuri şi-ar pierde din efect. Tocmai pentru aceasta lozinca noastră numărul 1 este: curăţenia! La întrebarea dacă îi place munca cu porcii, tov. Mihai Ilica a răspuns hotărît: — Aceasta este o muncă foarte frumoasă, dar numai pentru cine cunoaşte meseria. înainte de a încheia, vom arăta că în anul acesta soţii Ilica şi-au cumpărat o casă cu 3 camere, curte şi grădină, unde trăiesc fericiţi, fără grija zilelor de mîine, cu cei doi copii: Mihai și Ion. D. LADISLAU aSCOL IN CLIŞEU: O parte din scroafele îngrijite de tov. Ilica Mihai si Ilica Ana. Construcţii noi în gospodăriile colective Pentru, dezvoltarea, sectorului zootehnic gospodăriile agricole colective din raionul Mediaş, şi-au prevăzut încă la începutul anului în planurile lor de producţie o serie de noi construcţii. Pînă acum au fost terminate 4 grajduri pentru vite mari, două maternităţi pentru scroafe, două magazii de cereale cu o capacitate de 50 vagoane. Alte 16 grajduri şi 4 maternităţi sunt pe terminate. Colectiviştii din comuna Moşna de pildă au construit un grajd pentru 80 de vite. Executind cărămida şi dînd mină de lucru, preţul de cost al construcțiilor pe cap de vită mare a fost redus la 1.000 lei. Nr. 4645 NOTE (1)F&p.im.£FiLe. unei keutăeii 1M-am hotărît să folosesc această cale pentru a arăta necazurile mele, deoarece repetatele plîngeri către întreprinderea raională mixtă Agnita şi secţiunea comercială a Sfatului popular raional n-au fost luate in seamă. Sper și sînt convins că în acest fel pot trezi din amorţeală pe acei care m-au adus într-o astfel de stare. La brutărie, pînă nu de mult, treburile mergeau binişor, cetăţenii comunei fiind aprovizionaţi cu cantităţi suficiente de pline, de bună calitate. De la o vreme însă nu mai pot satisface cerinţele. De ce ? Fiindcă brutarii în loc să facă pîine, aleargă cu bidoane, canistre şi alte vase, pe la unităţile din comună, să împrumute motorină pentru a avea cu ce face foc la cuptoare. Dar bine că veni vorba de cuptoare, că altfel uitam să spun că unul e gata gata să se dărime. Mai am şi alte necazuri, de care ar trebui să, se ţină seama. Aş dori mult să fac cunoştinţă cu cei de la Sanepid sau mai bine-zis să facă ei cunoştinţă cu mine, să vadă cum arăt. Şi-apoi ar trebui reparat cuptorul. Dar conducerea întreprinderii raionale mixte Agnita se gîndeşte probabil că e mai bine să-l lase să se dărime, decît să ia măsuri să fie reparat la timp. O singură propunere mai am şi am terminat: să fie traşi la răspundere cei ce în cadrul întreprinderii raionale mixte răspund de această unitate şi cei ce dovedesc atîta nepăsare faţă de gospodărirea unităţii. Rămîn în aşteptarea măsurilor care să pună capăt acestei situaţii. 1 BRUTĂRIA COMUNEI NOCRTCH RAIONUL AGNITA Rezoluţii ieftine In primăvara acestui an, mai precis în Luna mai, un grup de ingineri şi tehnicieni specialişti de la Sfatul popular regional s-a deplasat pe teren in toate raioanele pentru a constata la faţa locului ce lucrări se pot face in vederea stăvilirii eroziunilor. Pentru ca să se pornească în mod organizat la treabă, încă din capul locului s-a întocmit în această direcţie şi un plan-schiţă. într-una din zile, comisia a poposit şi la Sighişoara. După cercetări temeinice s-a ajuns la concluzia că aici trebuie să se planteze cu puieţi de pini şi salcîmi o suprafaţă de 70 de hectare. S-a stabilit şi necesarul de puieţi: 700.000 bucăţi, precum şi sursele de unde ei se pot procura. în perioada cînd trebuiau începute plantările, secţiile agricole au fost din nou incunoştiinţate despre acţiunea ce trebuie luată — de data aceasta direct de Comitetul executiv al Sfatului popular regional, în mod firesc trebuia să se treacă cu hotărîre la muncă. Şi in timp ce în aproape toate raioanele lucrările au început cu toată stăruinţa, la secţia agricolă a Sfatului popular raional din Sighişoara (şef de secţie tov. Achim Popovici), această sarcină a fost privită cu multă uşurinţa, existînd, chipurile, diferite greutăţi. Şi au stat fără grijă, iar pentru ca şi Sfatul popular regional să cunoască „greutăţile“ de care se loveşte, iov. Achim Popovici a întocmit degrabă o depeşă, în care îşi „justifică“ lipsa de iniţiativă şi promite că se va ocupa de problema combaterii eroziunilor în anul viitor, considered că astfel s-a achitat de sarcini. Şi odată cu aceasta secţia agricolă a Sfatului popular raional Sighişoara şi-a văzut mai departe, de alte treburi. A venit toamna şi a trecut, a sosit şi iarna şi în raionul Sighişoara nu s-a plantat nici un pom pe terenurile expuse eroziunilor. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Sighişoara n-are nimic de spus în această privinţă? GH. MITREA Pe urmele materialelor publicate la rubrica 1ţAndhela noastra11 Probleme privind aprovizionarea oraşului Mediaş Subliniind îmbunătăţirea simţitoare a aprovizionării oamenilor muncii din oraşul Mediaş, materialul apărut sub titlul de mai sus in numărul 4632 al ziarului nostru, scoate la iveală şi unele lipsuri care mai sunt la diferite unităţi comerciale din oraş. Astfel la unele unităţi respectarea sortimentelor şi prezentarea mărfurilor nu se face cu suficient simţ de răspundere; de multe ori se fac cheltuieli mari de transport; transportul unor mărfuri se face anevoios. Răspunzînd ziarului nostru, secţiunea comercială a Sfatului popular orăşenesc ne spune că conducerea filialei I.C.R.A., în vederea îmbunătăţirii prezentării mărfurilor va angaja un vitrinier şi un călcător care se vor ocupă special de acest lucru, că a şi fost adus un vagon de compoturi în vederea completării stocului, urmînd ca de acum înainte magazinele să fie aprovizionate cit mai atent cu mărfurile solicitate, bufetul „Motiş“ va fi zugrăvit, iar în ce priveşte înfiinţarea unui depozit de textile în oraşul Mediaş, pentru a aproviziona direct oraşele Sighişoara şi Tîrnăveni, s-au făcut demersurile necesare. Contractează cer© şi Ic în raionul Agnita comuniştii şi agitatorii desfăşoară muncă politică pentru asigurarea fondului central al statului cu grîu pentru anul viitor, în prezenţa delegaţilor de la U.R.C.C. Agnita şi cei ai sfatului popular comunal, membrii gospodăriei agricole colective din comuna Alţîna au încheiat contracte pentru 71.000 kg. grîu, iar membrii întovărăşirii agricole din satul Beneşti pentru 27.000 kg. grîu. A. BARTOŞ, coresp. Deservirea cît mai bună a populaţiei — sarcină a cooperaţiei meşteşugăreşti (Urmare din pag. l-arilor de radio şi televiziune, solicitarea unui număr sporit de fotografii, interesul crescut faţă de bijuterii etc., dovedesc creşterea nivelului de trai al populaţiei. Astăzi în Oraşul Stalin funcţionează cinci ateliere de reparat aparate de radio şi televiziune. Dar şi acest număr este mic faţă de cerinţele acestui mare oraş industrial. Conducerea cooperativei „Tehnica“ din Oraşul Stalin, precum şi conducerile cooperativelor din celelalte localităţi, vor trebui să se preocupe în mod serios de amplasarea in diferite părţi ale oraşelor, a unor ateliere noi de reparat aparate de radio şi televiziune, încadrate cu personal de înaltă calificare. Odată cu dezvoltarea numărului centrelor de deservire, cooperativele au introdus numeroase ramuri de prestări noi, care în trecut n-au fost de loc practicate în regiunea noastră. în primul rînd trebuie să amintim introducerea sistemului cu muncă la domiciliu. în multe oraşe avem centre de spălat, reparat şi călcat haine, servicii pentru bunicuţe de zi şi noapte, încadrate cu personal pentru supravegherea copiilor, cursuri de predat ore de pian şi limbi străine etc. Desigur că această dezvoltare nu s-ar fi putut realiza fără acţiuni planificate, iniţiate de conducerea U.R.C.M., în strînsă colaborare cu conducerile cooperativelor. Printre acestea, trebuie să menţionăm în primul rînd construirea şi darea în folosinţă în cursul acestui an, înainte de termen, a unor combinate pentru deservirea populaţiei. Asemenea combinate au început să funcţioneze la Tîrnăveni, în cartierul fabricilor din Sibiu, precum şi în cartierele muncitoreşti „Steagul Roşu“ şi „Tractorul“ din Oraşul Stalin. în aceste centre de deservire am instalat ateliere de croitorie pentru bărbaţi, femei şi copii, frizerii şi saloane de coafură, ateliere foto, de reparat încălţăminte şi de comandă, de reparat aparate de radio şi articole de uz casnic, precum şi alte prestări foarte mult solicitate. Trebuie să recunoaştem că ani de-a rîndul cooperaţia meşteşugărească din regiunea noastră a fost pe drept criticată, pentru faptul că nu s-a preocupat de dezvoltarea reţelei de deservire a populaţiei în cartierele muncitoreşti, îngrămădind secţiile în arterele centrale ale oraşelor. Prin înfiinţarea primelor combinate am păşit pe calea eliminării acestei deficienţe. Dar, combinatele existente constituie numai un început. Am luat măsuri ca să se înceapă construcţia unor combinate asemănătoare la Predeal, Făgăraş, Oraşul Victoria, la Mediaş şi în alte localităţi mai importante, unde spaţiile existente nu sunt suficiente pentru dezvoltarea deservirii populaţiei cu prestări de servicii meşteşugăreşti. O sarcină importantă a conducerilor cooperativelor este şi aceea de a educa cooperatorii să se comporte civilizat cu clienţii, în această privinţă am reuşit să înlăturăm multe neajunsuri mai ales la unele frizerii unde clienţii n-au fost serviţi întotdeauna aşa cum se cuvine, precum şi la atelierele de croitorie, unde am reuşit să-i obişnuim pe cooperatori să se ţină cu punctualitate de termenele de execuţie fixate clienţilor. în activitatea cooperativelor meşteşugăreşti din regiunea noastră, un loc destul de important îl ocupă producţia de obiecte de artă populară şi artizanat. Covoarele persane şi romîneşti, executate cu măiestrie de către cooperatoarele din Harman, Sălişte, Răşinari şi Sighişoara, sunt foarte mult solicitate peste hotare. Cooperativa „Crotextil“ din Sighişoara face export de obiecte din împleţituri de pai. La Tîrnăveni a intrat de curînd în funcţiune o secţie unde se execută împletituri din foi de porumb. Desigur, pe tărîmul deservirii populaţiei avem încă foarte mult de făcut. Trebuie să introducem activităţi noi pentru prestări solicitate de clienţi, astfel incit oamenii muncii să se poată adresai cu încredere cooperativelor meşteşugăreşti ori de cite ori au nevoie de vreo reparaţie sau de un produs nou executat după comandă. Prin deservirea oamenilor muncii cu prestări ieftine şi de bună calitate, vom contribui şi mai mult la ridicarea nivelului de trai al întregului nostru popor muncitor. ION DRAGOȘ preşedintele U.R.C.M. Stalin