Drum Nou, septembrie 1960 (Anul 17, nr. 4877-4902)
1960-09-01 / nr. 4877
964 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! umnou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R.STALIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL xvn, Nr. 4817 * JOI, 1. SEPTEMBRIE 1960 * 4 PAGINI, 20 BANI BIBLIOTECA CENTRALĂ SIBIU Citiţi în pagina 2-a CUVÎNTARILE DEPUTAŢILOR PE MARGINEA RAPORTULUI PREZENTAT DE TOVARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ŢINUT LA SESIUNEA EXTRAORDINARA A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A R. P. ROMINE. Sesiunea extraordinară a Marii Aduari Naționale a Republicii Populare Romíne Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne I. Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romíne întrunită în zilele de 30 și 31 august a.c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Romíne. II. Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romíne hotărăște ca delegația Republicii Populare Romíne la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşi deputaţi şi deputate, Am ascultat cu toţii, cu un deosebit interes raportulfăcut ieri de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej despre „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romíne". Acest raport a făcut o profundă analiză a factorilor principali care determină evoluţia vieții contemporane, a definit cu claritate şi vigoare caracterul constructiv al politicii noastre externe, a exprimat avîntul, impetuozitatea cu care poporul român, constructor al socialismului, apără cauza păcii. In zilele noastre, problema coexistenţei paşnice a ţărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relaţiilor internaţionale. Stabilirea poziţiei faţă de coexistenţa paşnică are o însemnătate capitală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei ţări, cit şi pentru politica sa internă. Aşa cum se subliniază puternic în raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Republica Populară Romînă este o putere a păcii, datorită caracterului orîndurii sale economice şi sociale, ea şi-a îndrutat şi îşi îndreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea industriei, a ramurilor paşnice ale economiei, spre construcţia de locuinţe şi de şcoli, reducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Socialism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forţelor de producţie, înflorirea ştiinţei şi culturii, în scopul creării unui mare belşug de bunuri materiale şi spirituale pentru mase. Tocmai acestea sunt obiectivele trasate de Congresul al III-lea al partidului, nostru, obiective care nu pot fi atinse decit in condiţiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, ţara noastră călăuzindu-se după principiile coexistenţei paşnice, se orientează spre dezvoltarea colaborării economice, culturale, ştiinţifice cu celelalte ţări, a militat şi militează cu sinceritate, cu consecvenţă pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii externe a Republicii Populare Române o constituie alianţa de nezdruncinat, colaborarea economică multilaterală, relaţiile de asistenţă mutuală cu ţările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glorioasa constructoare a comunismului. Inntregul popor român acordă o înaltă preţuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracterului ei ştiinţific bazat pe analiza profundă a ceea ce este esenţial în lupta pentru preîntâmpinarea războiului, spiritului ei dinamic, ofensiv, principialităţii cu care demască pe adepţii „războiului rece“. Politica externă a ţărilor socialiste s-a impus în mintea şi în inima majorităţii oamenilor ca o politică care are ca ţel suprem apărarea păcii, ea a determinat profunde schimbări pozitive în atitudinea şi mentalitatea opiniei publice din Occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial şi al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, România şi-a adus contribuţia sa în cadrul lagărului socialist, în activitatea diverselor organisme internaţionale, în spaţiul geografic în care se află situată, pentru însănătoşirea relaţiilor internaţionale. Aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul său, ţara noastră a adus contribuţia ei la rezolvarea unor probleme importante, sprijinind propunerile Uniunii Sovietice pentru destindere in relaţiile internaţionale, pentru încetarea experienţelor nucleare, realizarea dezarmării, rezolvarea problemei germane în spiritul păcii, manifestîndu-şi în acelaşi timp iniţiativa pentru promovarea unor relaţii de bună vecinătate şi de colaborare multilaterală între statele din Balcani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile culturale, ştiinţifice şi tehnice ale R. P. Române cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cunoaştere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei şi literaturii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii şi progresului sînt un excelent mijloc de cunoaştere şi preţuire reciprocă a popoarelor. In acelaşi timp, noi ne pronunţăm pentru extinderea schimburilor ştiinţifice, pentru însuşirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă descoperire şi cucerire modernă în ştiinţă şi tehnică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, uşurării muncii omului. Acordurile culturale şi ştiinţifice încheiate de R.P.R., ca şi cele de ordin economic, sunt o mărturie a voinţei guvernului nostru de a promova şi dezvolta acest ansamblu de schimburi care contribuie la o mai bună înţelegere între state, la înflorirea civilizaţiei umane. Datorită acestei politici consecvente de pace, Romînia a devenit în anii noştri o putere politică respectată, suverană şi independentă, cu un serios prestigiu internaţional, factor activ al păcii. Considerînd că orice stat are o serioasă răspundere în orientarea cursului evenimentelor internaţionale, Republica noastră va continua să militeze neabătut, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice. Actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale este o nouă şi puternică confirmare a acestei linii consecvente în politica noastră externă. Deşi principiile coexistenţei paşnice, recunoscute ca singurele raţionale de către popoare, sunt principii după care ar trebui să se călăuzească în mod normal relaţiile tuturor statelor, există însă forţe imperialiste care exercită încă o puternică influenţă asupra politicii externe a unor puteri occidentale, dispun de pîrghii şi mijloace economice, propagandistice şi militare cu care încearcă să se împotrivească din răsputeri destinderii internaţionale, statornicirii unor relaţii fireşti, bazate pe încredere între state. Paralel cu săvîrşirea unei serii de acţiuni agresive, menite să otrăvească atmosfera internaţională, aceste cercuri continuă să promoveze cursa periculoasă a înarmărilor nucleare. Considerînd că dezarmarea este problema fundamentală a zilelor noastre, metoda cea mai potrivită pentru a asigura efectiv coexistenţa paşnică. Uniunea Sovietică împreună cu celelalte ţări socialiste, după ce au prezentat un plan realist de dezarmare generală şi totală care întruchipează năzuinţele întregii umanităţi, au manifestat răbdare şi bunăvoinţă în găsirea unor soluţii reciproc acceptabile. Intrucît toate aceste încercări constructive s-au izbit de refuzul puterilor occidentale de a face cel mai timid pas pe calea unor măsuri efective de dezarmare, Uniunea Sovietică a făcut propunerea extrem de importantă ca această problemă să fie discutată la apropiata sesiune a O.N.U., cu participarea reprezentanților popoarelor la cel mai înalt nivel. Este un succes faptul că, în ciuda serioaselor rezistențe din partea unor cercuri apusene, în special din S.U.A., comisia O.N.U. pentru dezarmare a ajuns la concluzia că problema dezarmării trebuie dezbătută în Adunarea Generală a O.N.U., forul internaţional reprezentativ, care a adoptat rezoluţia cu privire la dezarmarea generală şi totală şi care poate şi trebuie să ia hotărîrile corespunzătoare şi să îndrepte tratativele pe un drum real. Pentru a da întreaga autoritate, toată ponderea necesară acestor dezbateri, pentru a se mişca tratativele în problema dezarmării din punctul mort în care au ajuns şi a le transforma în discuţii eficace, cu rezultate rodnice, este de dorit să se facă încă un pas înainte şi să se asigure participarea în cadrul sesiunii O.N.U. a reprezentanţilor cu cel mai mare prestigiu în viaţa statelor, împuterniciţi de către popoare cu cea mai înaltă răspundere în adoptarea unor decizii importante pentru viaţa umanităţii. Declaraţia fostului ministru laburist, Arthur Henderson, membru In Camera Comunelor, publicată de ziarul „The Times", care afirmă că : „Sunt multe de spus îrn favoarea participării şefilor de guverne la discutarea problemelor dezarmării în cadrul Adunării Generale a O.N.U. In plus, şefii de guverne ar avea astfel prilejul să se întîlnească între ei ca parte a activităţi morale a Adunării Generale" şi care" cere premierului britanic Macmillan să conducă delegaţia ţării sale la apropiata sesiune a O.N.U. — arată că această necesitate este înţeleasă de cercuri destul de largi ale opiniei publice din Occident. Acordînd o deosebită importanţă actualei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. în care se va dezbate problema problemelor timpului nostru, dezarmarea generală şi totală, guvernul şi Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine propun ca în fruntea delegaţiei noastre la lucrările acestei sesiuni a O.N.U. să fie desemnat omul care întruchipează în modul cel mai desăvîrşit aspiraţiile poporului român şi voinţa sa de pace, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Prezenţa sa în fruntea delegaţiei va conferi reprezentării noastre la O.N.U. întreaga greutate pe care o acordăm acestei sesiuni, va spori aportul, contribuţia activă pe care Republica Populară Romîniă se străduieşte s-o aducă la soluţionarea problemelor importante ale vieţii contemporane. Exprimăm convingerea că Marea Adunare Naţională va sprijini pe deplin această propunere. Suntem încredinţaţi că poporul român va primi cu profundă aprobare, cu multă bucurie vestea că în fruntea delegaţiei noastre la O.N.U. va fi tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, purtătorul de cuvînt, solul năzuinţelor, al hotărîrii sale de a-şi consacra toate puterile creatoare făuririi unei vieţi noi, luptei pentru apărarea păcii. Miercuri dimineaţa au continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Române. Şedinţa a fost deschisă de tovarăşul Constantin Pîrvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale. S-a trecut la discuţia asupra raportului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, privind : „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române“. Primit cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naţionale in legătură cu situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romíne demonstrează avîntul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii şi hotărîrea ţării noastre de a milita ca şi pină acum pentru promovarea coexistenţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a propus în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al guvernului ca în fruntea delegaţiei române la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de deputaţii Marii Adunări Naţionale cu puternice şi îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul la discuţii, deputaţii : Victor Bolojan, circumscripţia electorală Derna, regiunea Oradea, Traian Ionaşcu, circumscripţia electorală Fundulea, regiunea Bucureşti, Ioan Moldovan, circumscripţia electorală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti, general de armată Iacob Teclu, circumscripţia electorală Buziaş, regiunea Timişoara, Nicolae Micşan, circumscripţia electorală Coşereni, regiunea Bucureşti, Anton Breitenhofer, circumscripţia electorală Săcălaz, regiunea Timişoara, Virgil Trofin, circumscripţia electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscripţia electorală Hirlău, regiunea Iaşi, Maria Rosetti, circumscripţia electorală Călimăneşti, regiunea Piteşti. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi in continuare cuvîntul la discuţii deputaţii Ludovic Takács, circumscripţia electorală Luduş, regiunea Cluj, Agripina Chişcă, circumscripţia electorală Buhuşi, regiunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscripţia electorală Băieţeşti, regiunea Bucureşti, Stanciu Stoian, circumscripţia electorală Buzău-Vest, regiunea Ploeşti, Nicolae Daşcovici, circumscripţia electorală Alexandru Sahia, oraşul Bucureşti, Mihail Ralea, circumscripţia electorală Huşi, regiunea Iaşi. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, în numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naţionale, deputatul Mihail Cruceanu, preşedintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru aprobarea de către Marea Adunare Naţională a raportului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Române. Marea Adunare Naţională a aprobat în unanimitate raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Luînd apoi cuvîntul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a arătat că avînd în vedere importanţa deosebită a sesiunii a 15-a a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să dezbată problema dezarmării generale şi totale, precum şi alte probleme internaţionale de importanţă deosebită, în şedinţa comună a Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine din 31 august a.c. s-a hotărît să se supună spre aprobare Marii Adunări Naţionale ca delegaţia Republicii Populare Romine la a 15-a sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate o hotărîre prin care aprobă această propunere. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Şedinţa din 31 august *♦* ASIS" La uzinele „Vasia Vasilescu" din Mediaş, sectorul imprimeuri sînt binecunoscuţi fruntaşii in producţie Băgăcean Achim, Schuler Carol şi Boci Simion. Ei dau lucru de bună calitate, totodată depăşesc planul zilnic cu 5 la sută, făcînd şi însemnate economii de coloranţi şi chimicale. IN CLIŞEU: Băgăceanu Achim, Schuler Carol şi Bod Simion. „■■numii*:, folIHIHIIIII1 re nes succese A trecut mai mult de alt semestru de cînd colectivul secţiei ţesătorie a fabricii „Libertatea" din Sibiu, îndrumat de organizaţia de partid, a îmbrăţişat valoroasa iniţiativă a inginerului Mircea Florian de la uzinele „Independenţa“ privind creşterea indicilor de utilizare extensivă a maşinilor şi utilajelor. Şase luni de muncă încordată, de căutări, de mobilizare a tuturor rezervelor interne în scopul folosirii din plin a maşinilor, cu cit mai puţine întreruperi în cele 480 de minute de lucru. Şi eforturile colectivului n-au rămas fără rezultat. Ele se concretizează în îndeplinirea şi depăşirea angajamentului anual de creştere a indicilor de utilizare extensivă a războaielor încă din primul semestru. Ceea ce a asigurat succesul acţiunii desfăşurate de colectivul secţiei în ce priveşte creşterea indicilor, este preocuparea permanentă pentru descoperirea şi valorificarea a noi şi noi rezerve interne menite să asigure îndeplinirea şi depăşirea angajamentului luat. Cele aproape cincizeci de propuneri făcute de muncitorii, inginerii şi tehnicienii secţiei, s-au materializat în creşterea indicilor de utilizare extensivă a războaielor cu 14 la sută în primul semestru al acestui an faţă de media anului trecut. Trebuie menţionat cu această ocazie că angajamentul de creştere a indicilor pe întregul an era de numai 11 la sută. O contribuţie importantă la realizarea acestui succes o are extinderea aplicării metodei de șablonare a urzelilor lliceu—Vlasov, prin care se reduce timpul de montare a urzelii cu 15 minute pe fiecare sul. S-au redus astfel foarte mult întreruperile programate. Nu s-a scăpat din vedere nici lupta împotriva întreruperilor reprogramate. Prin îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor la războaie, prin efectuarea la timp a controlului periodic asupra stării războaielor, ele au înregistrat în primul semestru cu mult mai puţine ore staţionare pentru reparaţii accidentale decât în anul trecut. Defectele mecanice şi electrice se împuţinează pe zi ce trece. Este un fapt cu care se mîndresc pe bună dreptate maiştrii Gheorghe Danciu şi ajutorii de maiştri fiie Motronea şi Rolf Kramer, evidenţiaţi în mod deosebit în buna întreţinere a maşinilor. Mai sunt însă şi alţi numeroşi factori care au contribuit la creşterea indicilor de utilizare a războaielor. Buna aprovizionare a locurilor de muncă cu toate cele necesare bunei desfăşurări a procesului de producţie, lipirea corectă a urzelilor în scopul evitării opririlor, folosirea din piin a timpului de lucru şi predarea maşinilor din mers, sînt de asemeni factori care au dus la mărirea simţitoare a timpului de funcţionare a războaielor. Cine sînt înfăptuitorii acestor măsuri? întregul colectiv al secţiei, remarcîndu-se în mod deosebit ţesătoarele Maria Drăgoi, Maria Brandiş, Ana Horvath, Maria May, Maria Hanzu şi multe altele. Este demn de menţionat de asemenea că prin acţiunea de creştere a indicilor de utilizare extensivă a războaielor colectivul a adus un aport deosebit la îndeplinirea planului de producţie al întreprinderii, cu mult sporit faţă de anul trecut. Astfel a crescut randamentul cu aproape 80.000 bătăi război/oră, ceea ce echivalează cu producerea pină îrn prezent a peste 150.000 m.p. ţesături, întrebat de felul cum vor duce mai departe munca pentru a asigura în continuare creşterea indicilor de utilizare extensivă, tehnologul secţiei, Gheorghe Draguli, spune cl toată convingerea: — Pe lingă faptul că trebuie să valorificăm cît mai din plin rezer-' vele descoperite pînă acum, vom căuta permanent noi rezerve. Valorificarea lor va însemna noi succese ale colectivului nostru în ce priveşte creşterea indicilor de utilizare extensivă a războaielor. Producînd mai mult, mai bine şi cu mai puţine cheltuieli, colectivul nostru va îndeplini una din sarcinile de seamă trasate de Documentele celui de-al III- lea Congres al P.M.R., aducîndu-şi contribuţia sa la dezvoltarea şi întărirea industriei noastre socialiste, la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. G. FOGIUG Vifetlele mum* @rap «te ftarişti «sovietici la Oraşul Stafin» Marţi dimineaţa a sosit în Oraşul Stalin, grupul de turişti sovietici, membri ai Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă, care ne vizitează ţara. Oaspeţii au fost întîmpinaţi la Casa prieteniei romino-sovietice A.R.L.U.S., de reprezentanţi ai Consiliului regional A.R.L.U.S. şi ai altor organizaţii obşteşti. Un grup de pionieri au oferit prietenilor dragi numeroase buchete de flori. Tov. I. Neleanu, vicepreşedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S., a rostit un călduros salut de bun sosit Din partea grupului de turişti sovietici a răspuns Vladimir Andreevici Pavlov, secretar al Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă, conducătorul grupului. înainte de amiază turiştii sovietici au fost oaspeţii colectiviştilor din Bod, iar după-amiază au făcut o excursie la Poiana Stalin şi la Postăvarul. In cursul zilei de miercuri, turiştii sovietici au fost oaspeţii constructorilor de tractoare de la uzinele „Ernst Thälmann“, apoi au vizitat Palatul pionierilor şi Muzeul regional, în după-amiaza aceleiaşi zile, la Casa prieteniei româno-sovietice A.R.L.U.S., a fost organizată o întîlnire a turiştilor sovietici cu activişti ai Consiliului regional A.R.L.U.S., cu oameni ai muncii, fruntaşi în producţie, intelectuali. O formaţie a orchestrei populare „Mioriţa“ a prezentat un frumos program artistic. 1 ANUL 1 DE I I ŞAPTE LUNI I *.: •.; V* • .. v», l-t Colectivul fabricii „Octombrie Roşu“ din Ghimbav, ra- $ £ ionul Codlea, s-a angajat ca •.? & pină la sfîrşitul anului să rea- $ iti lizeze o economie de 1.020.000 iţi ;it lei. La bilanţul făcut pe pri- ţit ţit mele şapte luni s-a văzut că ţiţ iţi 97 de muncitoare şi-au depăş iţi iţi şit angajamentul de economii iţi ţiţ, anual. In fruntea lor se află ţiţ jiţ comunistele Tereza Waedt, Ma- iţi iţi ma Piştea şi Anica Dionisie îţi ţiţ care gospodărind cu grijă ma- ţiţ Iţi teria primă au făcut economii iţi V 1 V iţi în valoare de 2.000 pînă la ţi iţi 4.000 lei. iţi •♦. Pe întreaga fabrică sau e- iţi iţi conomisit pînă în prezent 7 to îţi ţii ne celolînă şi 9 tone lină, ceea iţi îţi ce a făcut ca angajamentul Iţî, ţţţ anual de economii să fie în- iţi; iţî deplinit înainte de termen şi iţi; 5 şi chiar depăşit. Economiile pes- iţi; £ tc plan la preţul de cost depăiţţ R şese în prezent cifra de 1.180.000 iţi £ lei. £, •ţţ ţiţ IN CLIŞEU, un grup de muncitori, ingineri şi tehnicieni din secţia 530 a uzinelor „Steagul Roşu“ ascultînd Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a R.P.R. pe care-l citeşte agitatorul Măriri Birin. , 1 . 1 Deplină aprobare pentru politica de pace a partidului şi guvernului Textul Raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romine, prezentat la actuala Sesiune a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romine a stîrnit un viu interes în rîndul oamenilor muncii din Oraşul şi regiunea Stalin. In cursul zilei de ieri, la lăsarea lucrului, în numeroase întreprinderi şi instituţii agitatorii au organizat citirea colectivă a Raportului, muncitorii, inginerii şi funcţionarii exprimindu-şi în cuvinte calde deplina aprobare şi sprijinul hotărît pentru politica externă a partidului şi guvernului - politică îndreptată în mod consecvent spre asigurarea coexistenţei paşnice, înfăptuirea dezarmării generale şi totale şi întărirea păcii în lume. Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej exprimă în mod convingător voinţa poporului român îndreptată spre apărarea păcii şi triumful principiilor coexistenţei paşnice - a arătat inginerul Ion Leancu de la uzinele Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin. Ne exprimăm întru totul ataşamentul şi deplina aprobare faţă de politica externă de pace a partidului şi guvernului şi suntem hotărîţi să nu precupeţim nici un efort pentru a traduce în viaţă măreţul program de înflorire a patriei elaborat de Congresul al II-lea al partidului. în felul acesta ne vom aduce contribuţia la întărirea ţării noastre, a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, factorul fundamental în apărarea păcii în întreaga lume. Am ascultat cu deosebit interes Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-mi exprim deplina aprobare faţă de aprecierile asupra situaţiei internaţionale cuprinsă in Raport - a spus tov. Ştefan Szász, trezor in secţia 530 la uzinele „Steagul Roşu“. Sînt mîndru de aportul ce-l aduce ţara noastră la destinderea încordării internaţionale şi la promovarea principiilor coexistenţei paşnice în relaţiile între state cu orînduiri sociale diferite, îmi exprim profunda convingere că la apropiata sesiune a O.N.U. delegaţia ţării noastre, alături de delegaţiile celorlalte ţâri socialiste şi state iubitoare de pace va depune toate eforturile , pentru rezolvarea problemei dezarmării, dorință fierbinte a tuturor oamenilor nuni syfisluffl? m? IsPn..eset». &mi