Drum Nou, septembrie 1960 (Anul 17, nr. 4877-4902)

1960-09-01 / nr. 4877

9­64 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! umnou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R.STALIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL xvn, Nr. 4817 * JOI, 1. SEPTEMBRIE 1960 * 4 PAGINI, 20 BANI BIBLIOTECA CENTRALĂ SIBIU Citiţi în pagina 2-a CUVÎNTARILE DEPUTAŢI­LOR PE MARGINEA RA­PORTULUI PREZENTAT DE TOVARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ŢINUT LA SESIUNEA EXTRAORDINARA A MARII ADUNĂRI NAŢIO­NALE A R. P. ROMINE. Sesiunea extraordinară a Marii Ad­uari Naționale a Republicii Populare Romíne Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne I. Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romíne întrunită în zilele de 30 și 31 august a.c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Romíne. II. Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romíne hotărăște ca delegația Republicii Populare Romíne la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşi deputaţi şi deputate, Am ascultat cu toţii, cu un deose­bit interes raportul­­făcut ieri de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej despre „Situaţia internaţională şi po­litica externă a Republicii Populare Romíne". Acest raport a făcut o profundă analiză a factorilor principali care determină evoluţia vieții contem­porane, a definit cu claritate şi vigoare caracterul constructiv al politicii noas­tre externe, a exprimat avîntul, impe­tuozitatea cu care poporul român, cons­tructor al socialismului, apără cauza păcii. In zilele noastre, problema coexis­tenţei paşnice a ţărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema cen­trală a relaţiilor internaţionale. Stabi­lirea poziţiei faţă de coexistenţa paş­nică are o însemnătate capitală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei ţări, cit şi pentru politica sa internă. Aşa cum se subliniază puternic în raportul tovarăşului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, Republica Populară Romînă este o putere a păcii, datorită carac­terului orîndurii sale economice şi sociale, ea şi-a îndr­u­tat şi îşi în­dreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea industriei, a ramurilor paşnice ale economiei, spre construc­ţia de locuinţe şi de şcoli, reducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Socia­lism înseamnă dezvoltarea fără pre­cedent a forţelor de producţie, înflo­rirea ştiinţei şi culturii, în scopul creă­rii unui mare belşug de bunuri mate­riale şi spirituale pentru mase. Toc­mai acestea sunt obiectivele trasate de Congresul al III-lea al partidului, nos­tru, obiective care nu pot fi atinse decit in condiţiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, ţara noas­tră călăuzindu-se după principiile coexistenţei paşnice, se orientează spre dezvoltarea colaborării economice, cul­turale, ştiinţifice cu celelalte ţări, a militat şi militează cu sinceritate, cu consecvenţă pentru rezolvarea pe ca­lea tratativelor a tuturor problemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii externe a Republicii Populare Române o cons­tituie alianţa de nezdrun­cinat, colabo­rarea economică multilaterală, rela­ţiile de asistenţă mutuală cu ţările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glorioasa cons­tructoare a comunismului. Inntregul popor român acordă o înal­tă preţuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracteru­lui ei ştiinţific bazat pe analiza pro­fundă a ceea ce este esenţial în lupta pentru preîntâmpinarea războiului, spi­ritului ei dinamic, ofensiv, principiali­tăţii cu care demască pe adepţii „răz­boiului rece“. Politica externă­ a ţări­lor socialiste s-a impus în mintea şi în inima majorităţii oamenilor ca o politică care are ca ţel suprem apăra­rea păcii, ea a determinat profunde schimbări pozitive în atitudinea şi mentalitatea opiniei publice din Occi­dent, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial şi al ideilor socialis­mului. Ca putere iubitoare de pace, Româ­­n­ia şi-a adus contribuţia sa în cadrul la­gărului socialist, în activitatea diver­selor organisme internaţionale, în spa­ţiul geografic în care se află situată, pentru însănătoşirea relaţiilor interna­ţionale. Aşa cum a arătat tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în ra­portul său, ţara noastră a adus contri­buţia ei la rezolvarea unor probleme importante, sprijinind propunerile U­­niunii Sovietice pentru destindere in relaţiile internaţionale, pentru înceta­rea experienţelor nucleare, realizarea dezarmării, rezolvarea problemei ger­mane în spiritul păcii, manifestîndu-şi în acelaşi timp iniţiativa pentru pro­movarea unor relaţii de bună vecină­tate şi de colaborare multilaterală între statele din Balcani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile culturale, ştiinţifice şi tehnice ale R. P. Române cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cunoaştere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele ar­tei şi literaturii mondiale, toate valo­rile spiritului care cultivă ideile păcii şi progresului sînt un excelent mijloc de cunoaştere şi preţuire reciprocă a popoarelor. In acelaşi timp, noi ne pronunţăm pentru extinderea schimbu­rilor ştiinţifice, pentru însuşirea reci­procă a tot ceea ce reprezintă desco­perire şi cucerire modernă în ştiinţă şi tehnică, servind cauza ridicării nive­lului de trai al popoarelor, uşurării muncii omului. Acordurile culturale şi ştiinţifice încheiate de R.P.R., ca şi cele de ordin economic, sunt o mărturie a voinţei guvernului nostru de a promo­va şi dezvolta acest ansamblu de schimburi care contribuie la o mai bună înţelegere între state, la înflori­rea civilizaţiei umane. Datorită acestei politici consecvente de pace, Romînia a devenit î­n anii noştri o putere politică respectată, su­verană şi independentă, cu un serios prestigiu internaţional, factor activ al păcii. Considerînd că orice stat are o se­rioasă răspundere în orientarea cursu­lui evenimentelor internaţionale, Repu­blica noastră va continua să militeze neabătut, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice. Actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale este o nouă şi puternică confirmare a acestei linii consecvente în politica noastră externă. Deşi principiile coexistenţei paşnice, recunoscute ca singurele raţionale de către popoare, sunt principii după care ar trebui să se călăuzească în mod nor­mal relaţiile tuturor statelor, există însă forţe imperialiste care exercită încă o puternică influenţă asupra po­liticii externe a unor puteri occiden­tale, dispun de pîrghii şi mijloace eco­nomice, propagandistice şi militare cu care încearcă să se împotrivească din răsputeri destinderii internaţionale, statornicirii unor relaţii fireşti, bazate pe încredere între state. Paralel cu să­­vîrşirea unei serii de acţiuni agresive, menite să otrăvească atmosfera inter­naţională, aceste cercuri continuă să promoveze cursa periculoasă a înar­mărilor nucleare. Considerînd că de­zarmarea este problema fundamentală a zilelor noastre, metoda cea mai po­trivită pentru a asigura efectiv coexis­tenţa paşnică. Uniunea Sovietică îm­preună cu celelalte ţări socialiste, după ce au prezentat un plan realist de de­zarmare generală şi totală care întru­chipează năzuinţele întregii umanităţi, au manifestat răbdare şi bunăvoinţă în găsirea unor soluţii reciproc accep­tabile. Intrucît toate aceste încercări constructive s-au izbit de refuzul pu­terilor occidentale de a face cel mai timid pas pe calea unor măsuri efec­tive de dezarmare, Uniunea Sovietică a făcut propunerea extrem de impor­tantă ca această problemă să fie dis­cutată la apropiata sesiune a O.N.U., cu participarea reprezentanților po­poarelor la cel mai înalt nivel. Este un succes faptul că, î­n ciuda serioaselor rezistențe din partea unor cercuri apusene, în special din S.U.A., comisia O.N.U. pentru dezarmare a ajuns la concluzia că problema dezar­mării trebuie dezbătută în Adunarea Generală a O.N.U., forul internaţional reprezentativ, care a adoptat rezolu­ţia cu privire la dezarmarea generală şi totală şi care poate şi trebuie să ia hotărîrile corespunzătoare şi să în­drepte tratativele pe un drum real. Pentru a da întreaga autoritate, toată ponderea necesară acestor dez­bateri, pentru a se mişca tratativele în problema dezarmării din punctul mort în care au ajuns şi a le transforma în discuţii eficace, cu rezultate rodnice, este de dorit să se facă încă un pas înainte şi să se asigure participarea în cadrul sesiunii O.N.U. a reprezentan­ţilor cu cel mai mare prestigiu în viaţa statelor, împuterniciţi de către popoare cu cea mai înaltă răspundere în adop­tarea unor decizii importante pentru viaţa umanităţii. Declaraţia fostului ministru laburist, Arthur Henderson, membru In Camera Comunelor, publicată de ziarul „The T­imes", care afirmă că : „Sunt multe de spus îrn favoarea participării şefilor de guverne la discutarea problemelor dezarmării în cadrul Adunării Generale a O.N.U. In plus, şefii de guverne ar avea astfel prilejul să se întîlnească între ei ca parte a activităţi morale a Adunării Generale" şi care" cere pre­mierului britanic Macmillan să con­ducă delegaţia ţării sale la apropiata sesiune a O.N.U. — arată că această necesitate este înţeleasă de cercuri des­tul de largi ale opiniei publice din Oc­cident. Acordînd o deosebită importanţă ac­tualei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. în care se va dezbate problema problemelor timpului nostru, dezarma­rea generală şi totală, guvernul şi Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine propun ca în fruntea delegaţiei noastre la lucră­rile acestei sesiuni a O.N.U. să fie de­semnat omul care întruchipează în mo­dul cel mai desăvîrşit aspiraţiile po­porului român şi voinţa sa de pace, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Prezenţa sa în fruntea delegaţiei va conferi­ reprezentării noastre la O.N.U. întreaga greutate pe care o acordăm acestei sesiuni, va spori aportul, con­tribuţia activă pe care Republica Popu­lară Romîniă se străduieşte s-o aducă la soluţionarea problemelor importante ale vieţii contemporane. Exprimăm convingerea că Marea Adunare Naţională va sprijini pe de­plin această propunere. S­untem încre­dinţaţi că poporul român va primi cu profundă aprobare, cu multă bucurie vestea că în fruntea delegaţiei noastre la O.N.U. va fi tovarăşul Gh. Gheor­ghiu-Dej, purtătorul de cuvînt, solul năzuinţelor, al hotărîrii sale de a-şi consacra toate puterile creatoare făuri­rii unei vieţi noi, luptei pentru apăra­rea păcii. Miercuri dimineaţa au continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Române. Şedinţa a fost deschisă de tovară­şul Constantin Pîrvulescu, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale. S-a trecut la discuţia asupra ra­­portului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-se­cretar al C.C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, privind : „Situaţia internaţio­nală şi politica externă a Republicii Populare Române“.­­ Primit cu vii aplauze a luat cu­­vîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne. Subliniind că actuala dez­batere din cadrul Marii Adunări Naţionale in legătură cu situaţia in­ternaţională şi politica externă a Republicii Populare Romíne demon­strează avîntul impetuos cu care po­porul nostru apără cauza păcii şi ho­­tărîrea ţării noastre de a milita ca şi pină acum pentru promovarea coexistenţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a propus în nu­mele Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale şi al guvernului ca în fruntea delegaţiei române la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de de­putaţii Marii Adunări Naţionale cu puternice şi îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul la discuţii, deputaţii : Victor Bolojan, circumscripţia electorală Derna, re­giunea Oradea, Traian Ionaşcu, cir­cumscripţia electorală Fundulea, re­giunea Bucureşti, Ioan Moldovan, circumscripţia electorală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti, general de armată Iacob Teclu, circumscripţia electorală Buziaş, regiunea Timişoa­ra, Nicolae Micşan, circumscripţia electorală Coşereni, regiunea Bucu­reşti, Anton Breitenhofer, circum­scripţia electorală Săcălaz, regiunea Timişoara, Virgil Trofin, circum­scripţia electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscrip­ţia electorală Hirlău, regiunea Iaşi, Maria Rosetti, circumscripţia elec­torală Călimăneşti, regiunea Piteşti. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Con­siliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi in continuare cuvîn­tul la discuţii deputaţii Ludovic Takács, circumscripţia electorală Lu­duş, regiunea Cluj, Agripina Chişcă, circumscripţia electorală Buhuşi, regiunea Bacău, Gheorghe Că­­linescu, circumscripţia electorală Bă­ieţeşti, regiunea Bucureşti, Stanciu Stoian, circumscripţia electorală Bu­­zău-Vest, regiunea Ploeşti, Nicolae Daşcovici, circumscripţia electorală Alexandru Sahia, oraşul Bucureşti, Mihail Ralea, circumscripţia electo­rală Huşi, regiunea Iaşi. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, în numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naţionale, deputatul Mihail Cruceanu, preşe­dintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru aproba­rea de către Marea Adunare Naţio­nală a raportului prezentat de tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Repu­blicii Populare Române. Marea Adunare Naţională a apro­bat în unanimitate raportul prezen­tat de tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. Luînd apoi cuvîntul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a arătat că avînd în vedere importanţa deosebită a se­siunii a 15-a a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să dezbată problema dezar­mării generale şi totale, precum şi alte probleme internaţionale de im­portanţă deosebită, în şedinţa co­mună a Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Miniş­tri al Republicii Populare Romine din 31 august a.c. s-a hotărît să se supună spre aprobare Marii Adu­nări Naţionale ca delegaţia Repu­blicii Populare Romine la a 15-a sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic entu­ziasm Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate o hotărîre prin care aprobă această propunere. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările sesiu­nii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Şedinţa din 31 august *♦* ASIS" La uzinele „Va­­sia Vasilescu" din Mediaş, sectorul im­primeuri sînt bine­cunoscuţi fruntaşii in producţie Băgă­­cean Achim, Schu­ler Carol şi Boci Simion. Ei dau lu­cru de bună cali­tate, totodată depă­şesc planul zilnic cu 5 la sută, făcînd şi însemnate eco­nomii de coloranţi şi chimicale. IN CLIŞEU: Bă­­găceanu Achim, Schuler Carol şi Bod­ Simion. „■■numii*:, folIHIHIIIII1 re nes succese A trecut mai mult de alt semestru de cînd colectivul secţiei ţesătorie a fabricii „Libertatea" din Sibiu, în­drumat de organizaţia de partid, a îmbrăţişat valoroasa iniţiativă a in­ginerului Mircea Florian de la uzi­nele „Independenţa“ privind creşte­rea indicilor de utilizare extensivă a maşinilor şi utilajelor. Şase luni de muncă încordată, de căutări, de mobilizare a tuturor rezervelor in­terne în scopul folosirii din plin a maşinilor, cu cit mai puţine între­ruperi în cele 480 de minute de lu­cru. Şi eforturile colectivului n-au rămas fără rezultat. Ele se concreti­zează în îndeplinirea şi depăşirea angajamentului anual de creştere a indicilor de utilizare extensivă a războaielor încă din primul semes­tru. Ceea ce a asigurat succesul acţiu­nii desfăşurate de colectivul secţiei în ce priveşte creşterea indicilor, es­te preocuparea permanentă pentru descoperirea şi valorificarea a noi şi noi rezerve interne menite să asi­gure îndeplinirea şi depăşirea anga­jamentului luat. Cele aproape cinci­zeci de propuneri făcute de munci­torii, inginerii şi tehnicienii secţiei, s-au materializat în creşterea indi­cilor de utilizare extensivă a războa­ielor cu 14 la sută în primul se­mestru al acestui an faţă de media anului trecut. Trebuie menţionat cu această ocazie că angajamentul de creştere a indicilor pe întregul an era de numai 11 la sută. O contribuţie importantă la reali­zarea acestui succes o are extinde­rea aplicării metodei de șablonare a urzelilor lliceu—Vlasov, prin care se reduce timpul de montare a urzelii cu 15 minute pe fiecare sul. S-au redus astfel foarte mult întreruperile programate. Nu s-a scăpat din ve­dere nici lupta împotriva întrerupe­rilor r­eprogramate. Prin îmbunătă­ţirea calităţii reparaţiilor la războa­ie, prin efectuarea la timp a contro­lului periodic asupra stării războaie­lor, ele au înregistrat în primul se­mestru cu mult mai puţine ore sta­ţion­are pentru reparaţii accidentale decât în anul trecut. Defectele me­canice şi electrice se împuţinează pe zi ce trece. Este un fapt cu care se mîndresc pe bună dreptate maiştrii Gheorghe Danciu şi ajutorii de mai­ştri fi­ie Motronea şi Rolf Kramer, evidenţiaţi în mod deosebit în buna întreţinere a maşinilor. Mai sunt însă şi alţi numeroşi fac­tori care au contribuit la creşterea indicilor de utilizare a războaielor. Buna aprovizionare a locurilor de muncă cu toate cele necesare bunei desfăşurări a procesului de produc­ţie, lipirea corectă a urzelilor în scopul evitării opririlor, folosirea din piin a timpului de lucru şi pre­darea maşinilor din mers, sînt de asemeni factori care au dus la mări­rea simţitoare a timpului de func­ţionare a războaielor. Cine sînt în­făptuitorii acestor măsuri? întregul colectiv al secţiei, remarcîndu-se în mod deosebit ţesătoarele Maria Dră­­goi, Maria Brandiş, Ana Horvath, Maria May, Maria Hanzu şi multe altele. Este demn de menţionat de aseme­nea că prin acţiunea de creştere a in­dicilor de utilizare extensivă a răz­boaielor colectivul a adus un aport deosebit la îndeplinirea planului de producţie al întreprinderii, cu mult sporit faţă de anul trecut. Ast­fel a crescut randamentul cu aproape 80.000 bătăi război/oră, ceea ce echivalează cu producerea pină îrn prezent a peste 150.000 m.p. ţesături, întrebat de felul cum vor duce mai departe munca pentru a asi­gura în continuare creşterea indici­lor de utilizare extensivă, tehnolo­gul secţiei, Gheorghe Draguli­­, spune c­l toată convingerea: — Pe lingă faptul că trebuie să valorificăm cît mai din plin rezer-' vele descoperite pînă acum, vom căuta permanent noi rezerve. Valo­rificarea lor va însemna noi succe­se ale colectivului nostru în ce pri­veşte creşterea indicilor de utilizare extensivă a războaielor. Producînd mai mult, mai bine şi cu mai puţine cheltuieli, colectivul nostru va înde­plini una din sarcinile de seamă tra­sate de Documentele celui de-al III- lea Congres al P.M.R., aducîndu-şi contribuţia sa la dezvoltarea şi în­tărirea industriei noastre socialiste, la ridicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii. G. FOGIUG V­ifetlele mum* @rap «te ftarişti «sovietici la Oraşul Stafin» Marţi dimineaţa a sosit în Oraşul Stalin, grupul de turişti sovietici, membri ai Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă, care ne vizitează ţa­ra. Oaspeţii au fost întîmpinaţi la Casa prieteniei romino-sovietice A.R.L.U.S., de reprezentanţi ai Con­siliului regional A.R.L.U.S. şi ai al­tor organizaţii obşteşti. Un grup de pionieri au oferit prietenilor dragi numeroase buchete de flori. Tov. I. Neleanu, vicepreşedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S., a rostit un călduros salut de bun sosit Din partea grupului de turişti sovie­tici a răspuns Vladimir Andreevici Pavlov, secretar al Asociaţiei de prie­tenie sovieto-romînă, conducătorul grupului. înainte de amiază turiştii sovie­tici au fost oaspeţii colectiviştilor din Bod, iar după-amiază au făcut o excursie la Poiana Stalin şi la Pos­tăvarul. In cursul zilei de miercuri, turiştii sovietici au fost oaspeţii constructo­rilor de tractoare de la uzinele „Ernst Thälmann“, apoi au vizitat Palatul pionierilor şi Muzeul regional, în după-amiaza aceleiaşi zile, la Casa prieteniei româno-sovietice A.R.L.U.S., a fost organizată o în­­tîlnire a turiştilor sovietici cu activişti ai Consiliului regional A.R.L.U.S., cu oameni ai muncii, fruntaşi în produc­ţie, intelectuali. O formaţie a orches­trei populare „Mioriţa“ a prezentat un frumos program artistic. 1 ANUL 1 DE I I ŞAPTE LUNI I *.: •.; V* • .. v», l-t Colectivul fabricii „Octom­­brie Roşu“ din Ghimbav, ra- $ £ ionul Codlea, s-a angajat ca •.? & pină la sfîrşitul anului să rea- $ iti lizeze o economie de 1.020.000 iţi ;it lei. La bilanţul făcut pe pri- ţit ţit mele şapte luni s-a văzut că ţiţ iţi 97 de muncitoare şi-au depăş iţi iţi şit angajamentul de economii iţi ţiţ, anual. In fruntea lor se află ţiţ jiţ comunistele Tereza Waedt, Ma- iţi iţi m­a Piştea şi Anica Dionisie îţi ţiţ care gospodărind cu grijă ma- ţiţ Iţi teria primă au făcut economii iţi V 1 V iţi în valoare de 2.000 pînă la ţi iţi 4.000 lei. iţi •♦. Pe întreaga fabrică s­au e- iţi iţi conomisit pînă în prezent 7 to­ îţi ţii ne celolînă şi 9 tone lină, ceea iţi îţi ce a făcut ca angajamentul Iţî, ţţţ anual de economii să fie în- iţi; iţî deplinit înainte de termen şi iţi; 5 şi chiar depăşit. Economiile pes- iţi; £ tc plan la preţul de cost depă­­iţţ R şese în prezent cifra de 1.180.000 iţi £ lei. £, •ţţ ţiţ IN CLIŞEU, un grup de muncitori, ingineri şi tehnicieni din secţia 530 a uzinelor „Steagul Roşu“ ascultînd Ra­portul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia­ internaţională şi politica externă a R.P.R. pe care-l citeşte agitatorul Măriri Birin. , 1 . 1 Deplină aprobare pentru politica d­e pace a partidului şi guvernului Textul Raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Ro­mine, prezentat la actuala Sesiune a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romine a stîrnit un viu interes în rîndul oamenilor muncii din Oraşul şi regiunea Stalin. In cursul zilei de ieri, la lăsarea lucrului, în numeroase întreprinderi şi instituţii agitatorii au organizat citirea colectivă a Raportului, mun­citorii, inginerii şi funcţionarii expri­mindu-şi în cuvinte calde deplina aprobare şi sprijinul hotărît pentru politica externă a partidului şi gu­vernului - politică îndreptată în mod consecvent spre asigurarea coexisten­ţei paşnice, înfăptuirea dezarmării ge­nerale şi totale şi întărirea păcii în lume.­­ Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej exprimă în mod convingător voinţa poporului ro­mân îndreptată spre apărarea păcii şi triumful principiilor coexistenţei paşnice - a arătat inginerul Ion Leancu de la uzinele Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin. Ne ex­primăm întru totul ataşamentul şi deplina aprobare faţă de politica externă de pace a partidului şi guvernului şi suntem­ hotărîţi să nu precupeţim nici un efort pentru a traduce în viaţă măreţul program de înflorire a patriei elaborat de Congresul al II-lea al partidului. în felul acesta ne vom aduce contri­buţia la întărirea ţării noastre, a la­gărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, factorul fundamental în a­­părarea păcii în întreaga lume.­­ Am ascultat cu deosebit inte­res Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-mi exprim deplina aprobare faţă de aprecierile asupra situaţiei internaţionale cuprinsă in Ra­port - a spus tov. Ştefan Szász, tre­zor in secţia 530 la uzinele „Steagul Roşu“. Sînt mîndru de aportul ce-l aduce ţara noastră la destinderea în­cordării internaţionale şi la promo­varea principiilor coexistenţei paşnice în relaţiile între state­­ cu orînduiri sociale diferite, îmi exprim profunda convingere că la apropiata sesiune a O.N.U. delegaţia ţării noastre, ală­turi de delegaţiile celorlalte ţâri so­cialiste şi state iubitoare de pace va depune toate eforturile , pentru re­zolvarea problemei dezarmării, dorin­ță fierbinte a tuturor oamenilor nuni syfisluffl? m? IsPn..eset». &mi

Next