Drum Nou, noiembrie 1960 (Anul 17, nr. 4929-4954)

1960-11-01 / nr. 4929

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R.STALIN ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL xvn, Nr. 4929 ★ MARŢI, 1 NOIEMBRIE 1960 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Unele aspecte ale legării învăţămîntului de practică Una din sarcinile principale şi deo­sebit de importante puse în faţa şcolii de cultură generală de Congresul al 111-Iea al P.M.R., este legarea tot mai strînsă a învăţămîntului cu practica construcţiei socialiste, cu viaţa, cu pro­ducţia. În acest scop, comitetele raio­nale şi orăşeneşti de partid au îndru­mat organizaţiile de partid şi U.T.M. din şcoli, cadrele didactice să se ocu­pe cu toată răspunderea de organizarea unor acţiuni cu bogat conţinut educativ pentru elevi, luînd în acelaşi timp o serie de măsuri politice şi organizato­rice la nivelul raioanelor şi oraşelor. Pe această linie, s-au folosit metode şi mijloace diferite. Merită să fie subli­niată iniţiativa Comitetului orăşenesc de partid Stalin care a organizat un schimb de experienţă cu birourile or­ganizaţiilor de partid din şcolile ele­mentare şi medii care a avut ca temă îmbunătăţirea stilului de muncă al or­ganizaţiilor de bază, privind metodele folosite în procesul instructiv-educativ al elevilor. Au fost organizate de ase­meni şedinţe de activ U.T.M. cu care prilej s-a analizat legarea învâţămlntu­­lui de practică, în lumina documentelor plenarei a VI­­-a a C.C. al U.T.M. luîn­­du-se totodată măsuri pentru lichidarea lipsurilor. In multe şcoli s-a folosit metoda prezentării de referate în cadrul orelor educative, care au fost axate pe reali­zările obţinute de oamenii muncii în lupta pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea pre­ţului de cost, introducerea progresului tehnic. In şedinţele cu părinţii s-a a­­rătat întotdeauna’ sprijinul pe care şcoa­la îl aşteaptă din partea lor pentru a insufla copiilor dragostea pentru im­­brăţişarea unei meserii. In activitatea şcolilor s-au conturat şi alte forme în ce priveşte orientarea profesională a elevilor. O importanţă deosebită au avut vizitele în cadrul întreprinderilor şi întilnirile cu fruntaşii în producţie care au contribuit la lăr­girea cunoştinţelor elevilor despre pro­ducţie şi legarea tot mai strînsă a şco­lii de viaţă. Asemenea acţiuni au or­ganizat Şcolile de 7 ani n­r. 1, 2, 3 şi Şcolile medii nr. 1, 3, 4, 5 din Oraşul Stalin, Şcoala medie nr. 1 din Făgă­raş, iar şcolile elementare de 7 ani nr. 1,10, 12 şi toate şcolile medii din Sibiu au făcut excursii în principalele centre industriale din ţară, cu care prilej au făcut cunoştinţă cu marile construc­ţii de la Bicaz, Hunedoara, Bucureşti, Săvineşti şi altele. Plăcut impresionaţi au rămas elevii Şcolii de 7 ani din Oraşul Stalin cu o­­cazia vizitei făcute la centrul şcolar „Steagul Roşu" unde au purtat discu­­ţii despre viaţa frumoasă din şcoala profesională şi practica în uzină. In scopul de a trezi la elevi intere­sul pentru tehnică, pentru producţie, organizaţiile de partid din şcoli au sprijinit organizarea de întilniri ale e­­levilor cu fruntaşii în producţie. Rod­nică a fost întîlnirea comună a elevi­­lor din clasa VII A cu limba de pre­dare romînă şi a celor din clasa VIII D cu limba de predare germană din oraşul Mediaş cu muncitorii fruntaşi din întreprinderile oraşului şi cu frun­taşi de la uzinele „Nicolae Teclu" din Copşa Mică, cu tov. Alex. Rusu şi alţii. Aceştia au vorbit elevilor despre felul cum au fost educaţi de partid în spiri­tul muncii devotate faţă de patrie, le-a explicat cum şi-au perfecţionat meto­dele de muncă, cum au folosit creator timpul pentru a obţine rezultate de seamă în producţie. Tot în oraşul Mediaş, pentru a dez­volta la elevii-muncitori încrederea în forţele lor intelectuale, secţia serală cu sprijinul organizaţiei de bază a ţinut două întilniri ale­ elevilor cu ingineri din întreprinderi, proveniţi din munci­tori. Astfel tov. ing. Vasile Miclea şi C. Tatomir au arătat elevilor posibili­tăţile nelimitate de pregătire ştiinţifică a oamenilor muncii din patria noastră, sprijinul şi grija deosebită ce le a­­cordă partidul şi guvernul pentru a de­veni forţe creatoare ale tehnicii celei mai noi. In multe şcoli s-au organizat cu ele­vii adunări pe temă „Ce să fim", ,,Ce profesie să-mi aleg“, concursuri ,,Dru­meţii veseli", „Cine ştie cîştiga“. Ast­fel adunarea cu tema „Ce meserie să-mi aleg“ a făcut ca pionierii din comunele Felmer, Veneţia de Jos, Şer­­caia din raionul Făgăraş şi de la alte şcoli să poarte vii discuţii privind me­seria pe care şi-o vor alege. Datorită muncii susţinute desfăşurate de orga­nizaţiile de partid şi U.T.M., de ca­drele didactice, în ce priveşte orienta­rea profesională a elevilor au fost ob­ţinute rezultate satisfăcătoare. In anul acesta un număr sporit de elevi s-au îndreptat spre şcolile profesionale şi învăţămînt tehnic. Din numărul total de 1.038 absolvenţi ai şcolilor de 7 ani din raionul Sibiu 533 au intrat în şco­lile de meserii, iar în oraşul Mediaş din totalul absolvenţilor clasei a ViI-a de 450, un număr de­­184 urmează cursurile şcolii profesionale. Exemple de acest fel se pot da şi din Oraşul Stalin, Sibiu şi din celelalte raioane. (Continuare în pag. 2-a) în cursul acestei duminici, trei bri­găzi ştiinţifice din cadrul S.R.S.C. Tirnăveni s-au deplasat în comunele Lăscud, Mica şi Lepindea. în faţa unui mare număr de ţărani munci­tori, membrii brigăzilor au răspuns la întrebările puse de către aceştia, privind aplicarea diferitelor metode agrotehnice, la explicarea diferitelor fenomene ale naturii ete. Ţăranii muncitori din comunele respective şi-au manife­stat dorinţa ca astfel de binouri să vină cit mai des în mijlocul lor. (POPA IONIŢA, coresp.) In cursul acestei duminici, în o­­raşul Agnita a luat sfîrşit faza­ raio­nală a concursului grupelor sanitare. Printre cele 3 grupe sanitare pre­zente la această fază, cea mai bine­ ­ o d­­­e a Peste 120 de elevi de la şcolile profesionale de ucenici din Codlea, constituiţi în brigăzi de muncă pa­triotică, au răspuns cu entuziasm la acţiunea de plantare a puieţilor. In cursul ultimei duminici ei au plan­tat cu puieţi o suprafaţă de 7 hec­tare şi au efectuat revizuirea în pă­dure pe o suprafaţă de 6 ha. (N. SECELEANU, coresp.) TîrnăvenîA­ gnita Sighişoara "La cinematograful „Puşkin“ din localitate a avut loc un interesant concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema filmelor prezentate cu prilejul festi­valului filmului sovietic. ­§£ £ fiu . Lucrează în contul anului viitor Colectivul Fabricii de geamuri din Mediaş, mobilizat de organizaţia de bază, a obţinut succese de seamă în­deplinind pînă acum planul anual la geamuri (produsul principal) şi a în­ceput să lucreze în contul anului viitor. Un colectiv condus de Ioan Be­­reţchi a propus şi aplicat prelungirea duratei de funcţionare a cuptoarelor de la 11 luni la 24 luni, ceea ce a dus la un spor de producţie de 976.000 m.p. geam şi la economii în valoare de 1.045.000 Iei. Totalul eco­nomiilor peste plan obţinute de co­lectivul fabricii se ridică în trei tri­mestre la 1.997.000 lei. Fruntaşi în lupta pentru îndeplini­rea planului anual se situează comu­niştii Ioan Mureşan, Dănilă Werner, Mihai Schuller, maistrul Ioan Bîrsan şi alţii. Locuințe din beton uşor monolit In cvartalul de locuinţe de pe strada 13 Decembrie din Oraşul Stalin, constructorii de la Trustul 5 construcţii, au început construcţia a încă 2 blocuri cu 64 de apartamen­te, ce se toarnă din beton uşor mo­nolit în cofraje de aluminiu. Ca e­­lement nou, pentru o bună izolare termică, se montează plăci de fibro­­beton, un material eficient. Lucrînd după iniţiativa „Un etaj pe săptămînă“ la blocul nr. 1 se execută acum lucrările la etajul II, iar la blocul nr. 4, se efectuează săpăturile de fundaţii. Expoziție cu vînzare . La unitatea nr. 2 I.A.P.L. „Cofe­tarul“ din Oraşul Stalin s-a deschis o expoziţie cu vînzare de produse za­haroase şi băuturi. Expoziţia pune la dispoziţia consumatorilor un bogat şi variat sortiment. Peste 85.000 de spectatori Spectacolele prezentate cu ocazia Festivalului filmului sovietic, organi­zat in cadrul Lunii prieteniei româ­­no-sovietice, au fost vizionate de peste 85.000 de spectatori din ora­şele regiunii Stalin. La cinematograful „Pacea" din Sibiu filmele sovietice din săptămînă Festivalului au fost vizionate de peste 19.000 cetăţeni, iar la cinema­­tograful „Maxim Gorki" din Ora­şul Stalin de peste 17.500 specta­tori. i Dumudcă in ppg1iuip M­ediaş­ ­Duminică, un grup de 32 de turişti de la uzinele „Vasia Vasilescu“ din Mediaş s-a întors din excursia în circuit organizată de O.N.T. „Car­­paţi“. Cu acest firile­ ei au vizitat o­­raşele Sibiu, Făgăraş, Oraşul Stalin, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Odor­hei, Sighişoara, precum şi o serie de obiective industriale aflate pe ruta pe care au călătorit. Tot duminică, formaţia de teatru a uzinelor textile ,Basia Vasilescu“ a prezentat în sala căminului cultu­ral din Proştea Mică, raionul Me­diaş, piesa „Slugă la doi stăpini" de Carlo Goldoni. Cei peste 11o de ţă­rani muncitori prezenţi la spectacol, au aplaudat călduros evoluţia artiş­tilor amatori. (DAN VINTILĂ, co­­resp.) ** Dovedindu-se deopotrivă de bine pregătiţi, atît tinerii de la întreprin­derea „2­ August“ cit şi cei de la întreprinderea „6 Martie“, au totali­zat un număr egal de puncte. Astfel, toţi participanţii au primit abona­mente pentru vizionarea gratuită a 30 de filme. Printre cei premiaţi se numără şi tinerii Cornel Cerbu, Olga Walter, Anatolie Paneş, Elena Wolf şi alţii. (STAN VÎRTAN, coresp.) pregătită s-a dovedit grupa sanitară Cartier II Agnita, urmată de grupa sanitară a întreprinderii de tricotaje şi de cea a comunei Nocrich. ★ Mobilizaţi de deputaţii F. Radu şi Adela Reul, duminică, numeroşi cetăţeni de pe strada Aurel Vlaicu au participat la continuarea lucră­rilor de canalizare de pe strada lor. în cursul acestei zile a fost termina­tă prima parte a lucrărilor - un ca­nal de 66 m. lungime şi doi metri adîncime - şi au fost începute lucră­rile celei de-a doua părţi. (ION V. coresp.) însemnate succese în sporirea producţiei In toate secţiile şi atelierele uzi­nelor „21 Decembrie“ din Copşa Mică se munceşte cu sufleţire. Muncitorii şi tehnicienii sunt hotărîţi să obţină realizări cit mai de seamă în sporirea producţiei. Prin luarea unor măsuri tehnico-organizatorice, introducerea micii mecanizări, folo­­sirea din plin a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie a insta­laţiilor, sarcinile de plan s-au depă­şit lună de lună. Astfel în 9 s-au dat peste plan 2.384 tone acid sulfuric şi 2.165 tone alte produse. Otnáí LjCci £ LiiLj'J 2 î^Âh-¡*! SiBiU 1 în cuprinsul ziarului: - Adunări pentru dări de seamă şi alegeri: O „poartă“ care trebuie mai larg deschisă (pag. 2-a) - Pentru întărirea economico-orga­nizatorică a gospodăriilor agrico­le colective! Creşterea animale­lor — izvor sigur de venituri bă­neşti (pag. 2-a) - Foileton:­ Peripeţiile lui Bădărîn­' zea '(Pag- 2-a) - Scrisoarea adresată de V. A. Zo­rin preşedintelui celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) • Vizita delegaţiei guvernamentale rominie în Cuba (pag. 4-a) - Poporul cuban va birui! Cuvîn­­tarea lui Fidel Castro în faţa pri­mei promoţii de ofiţeri ai Armatei revoluţionare cubane (pag. 4-a) -itfiYAtiViTr-'ini 11 1 1 in FILMELE SAPTAMINII La cinematograful „Maxim Gorki“ din Oraşul Stalin rulează filmul „ Bădăranii“, producţie a studioului bucureştean. IN CLIŞEU: scenă din film. In prim plan, Artistul poporului Grigore Vasiliu—Birlic. ­ COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a.c., In sala de şedinţe a Marii Adunări Naţionale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român. La plenară iau parte, in afara membrilor şi membrilor supleanţi ai Comitetului Central, primii secretari şi secretari ai comitetelor regio­nale şi ai unor comitete orăşeneşti şi raionale de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfa­turilor populare regionale şi ale unor sfaturi populare orăşeneşti şi raionale, miniştri, miniş­tri adjuncţi şi secretari generali ai ministerelor, şefi ai secţiilor C.C. al P.M.R., conducerile cen­trale ale sindicatelor, U.T.M.-ului şi ale altor organizaţii de masă, preşedinţii consiliilor regio­nale ale sindicatelor, directori şi secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de ştiinţă, directori ai institutelor de cer­cetări ştiinţifice şi de proiectări, redactori res­ponsabili de ziare şi publicaţii precum şi alţi activişti de partid, de stat şi din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, asupra proiectului planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. întreprinderile din regiune au îndeplinit angajamentul anual de economii Colectivele de muncitori,­­ ingineri şi tehnicieni din întreprinderile me­talurgice, textile, combinate chimice şi de pe şantierele de construcţii din regiunea noastră, răspunzînd chemă­rii celor 19 întreprinderi din ţară de a obţine produse de calitate superi­oară cu un preţ de cost cit mai re­dus, s-au angajat, în cinstea celui de-al IlI-lea Congres al partidului, să dea în acest an economii peste plan la preţul de cost în valoare de 153 milioane lei. Pentru îndeplinirea acestor angajamente organizaţiile de bază au mobilizat muncitorii şi teh­nicienii, pentru descoperirea şi va­lorificarea rezervelor interne care au contribuit la creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, în focul întrecerii socialiste au a­­părut numeroase iniţiative ale oame­nilor muncii, cum sunt „Să lucrăm două zile pe lună din materiale e­­conomisite“, „Să ridicăm indicii de utilizare a maşinilor şi utilajelor cu cel puţin 10 la sută faţă de media anului trecut“, „în fiecare secţie un nivel tehnic ridicat al producţiei“ şi altele, care au dus la folosirea din plin a capacităţilor de producţie a maşinilor, la gospodărirea cu grijă a fiecărui gram de materie primă şi materiale. Aceste iniţiative, cit şi e­­forturile depuse, au făcut ca în 9 luni ale anului să fie realizate eco­nomii la preţul de cost, peste plan, în valoare de 164 MILIOANE LEI, DEPAŞINDU-SE ANGAJAMEN­TUL ANUAL. O contribuţie de seamă la înde­plinirea şi depăşirea angajamentului au adus lucrătorii din cadrul Direc­ţiei regionale C.F.R. Stalin, care şi-au depăşit cu mult angajamentul, dînd 18.933.000 lei economii peste plan. De asemeni colectivul între­prinderii de construcţii şi montaje energetice nr. 5 Sibiu a dat 4.452.000 lei economii, depăşind cu 500.000 lei angajamentul anual, colectivul com­binatului chimic „I. V. Stalin“ a dat 6.273.000 lei, Direcţia regională a e­­conomiei forestiere 6.675.000 lei eco­nomii şi altele. Aceste întreprinderi, prin buna gospodărire a fondurilor băneşti, au obţinut rezultate frumoa­se şi în ceea ce priveşte beneficiile peste plan. Pentru terminarea însămînţării grîului de toamnă Să fie utilizate din plin toate forţele Urmînd exemplul gospodăriilor agri­cole de stat, care au încheiat lucrările de însămînţare a griului de toamnă, colectiviştii şi membrii întovărăşirilor agricole din regiunea noastră, sub în­drumarea organizaţiilor de bază, mun­cesc cu însufleţire pentru a termină şi ei într-un timp cit mai scurt această importantă lucrare, de care depinde în mare măsură soarta recoltei din anul viitor. Pînă la data de 30 octombrie în re­giunea noastră a fost însămînţată cu grîu de toamnă şi secară o suprafaţă Pentru terminarea la timp şi în bune condiţiuni agrotehnice a însă­­mînţărilor de toamnă, colectiviştii din comuna Beia, raionul Rupea, mo­bilizaţi de organizaţia de bază au u­­tilizat cu pricepere toate forţele de care dispune gospodăria şi au orga­nizat în aşa fel munca încît fiecare zi bună de lucru a fost folosită din plin. în vederea sporirii producţiei la hectar, colectiviştii prin arături adinei şi încorporarea în sol a unor însemnate cantităţi de îngrăşăminte, au pregătit un bun pat germinativ seminţei, care a fost de înaltă pro­ductivitate, ce reprezintă 91,8 la sută din plan. In raionul FAGARAŞ planul însămînţări­­lor la griul de toamnă a fost realizat în proporţie de 102,3 la sută, iar în raioanele RUPEA, SIGHIŞOARA şi SIBIU însămînţarea este pe terminate. Avind în vedere că timpul este îna­intat se impune ca în fiecare gospo­dărie agricolă colectivă, întovărăşire agricolă să se ia noi măsuri organi­zatorice, pentru folosirea completă a maşinilor agricole şi atelajelor, a tim­pului prielnic, în aşa fel încît in ur­mătoarele zile însămînţarea grîului de toamnă SA FIE TERMINATA. Muncind cu elan, colectiviştii din Beia au terminat printre primii din raion însămînţarea grîului de toam­nă, fiind semănată cu această cultu­ră o suprafaţă de 235 hectare. Gr. NEGREA, coresp. In raioanele Agnita, Mediaş şi Tirnăveni unde suprafeţele în­­săminţate cu griu reprezintă 75,8, 85,9 şi respectiv 89,5 la sută din plan, inginerii şi tehnicienii agronomi sub îndrumarea orga­nelor raionale de partid şi de stat trebuie să sprijine cu mai multă eficacitate colectiviştii şi întovărăşiţi d­in organizarea mun­cii, iar comuniştii prin exemplul lor să angreneze In muncă avan­­tată pe toţi membrii gospodă­riilor colective şi întovărăşirilor, In aceste zile capacitatea trac­toarelor să fie folosită din plin, pe teren să nu existe nici un tractor care din lipsă de com­bustibil sau piese de schimb să nu lucreze. In regiunea noastră sunt forţe suficiente care judi­cios folosite şi organizate asigu­ră terminarea însămînţării griu­lui de toamnă în cîteva zile. Fruntaşi pe paion La G.A.C. din raionul Agnita peste 1.600.000 lei avansuri băneşti Veniturile realizate în urma con­tractărilor cu statul a cerealelor şi a celorlalte produse agricole şi anima­le, au permis multor gospodării a­­gricole colective din raionul Agnita, să împartă colectiviştilor pînă în prezent frumoase avansuri băneşti la ziua-muncă. Gospodăria agricolă colectivă din Selişta, raionul Agnita, a împărţit pînă în prezent avansuri băneşti în valoare de 131.000 lei, revenind la ziua-muncă suma de peste 5 lei. Tot 5 lei la ziua-muncă au mai primit drept avans bănesc colectiviştii din Beneşti şi cei din Ighişul Vechi. De la începutul anului, gospodă­riile agricole colective din raionul Agnita, au acordat colectiviştilor a­­vansuri băneşti la ziua-muncă în va­loare de peste 1.600.000 lei. I. VULCAN, coresp. CU CEL PUȚIN 10 U SUTĂ Jturlajeiin ferţa de m­edia anului head. Aprecierea „din och­i“ nu-i . Deşi faţă de anul trecut producţia globală a crescut simţitor, pînă acu­m colectivul de muncă al fabricii Iprotil „Măgura Codiei" a dat peste preve­derile planului cîteva sute de garni­turi de mobilă şi importante cantităţi din alte multe produse, iar la începu­tul lunii octombrie economiile realizate la preţul de cost se cifrau la 805.000 lei faţă de 311.000 lei, cit reprezenta angajamentul pentru respectiva peri­oadă. Rezultate bune a obţinut întreprin­derea şi în realizarea cîtorva din prin­cipalii indici de plan, care oglindesc fidel activitatea fabricii sub aspect economic. Spunem câţiva, deoarece în­că de la începutul anului indicele planificat, de creştere a productivităţii muncii, n-a fost îndeplinit, după trei trimestre el reprezentînd doar 93,7 la sută faţă de plan. Aceasta se datoreş­­te in parte — şi nu în totalitate cum încearcă să motiveze unii tovarăşi din conducerea întreprinderii — unor mo­dificări survenite între timp privind cantitatea anumitor sortimente ce se produc aici. Alta cauze trebuie insă căutate în fiecare atelier, secţie sau loc de muncă unde nu s-au pus incă în valoare toate rezervele interne e­­xistente, în faptul că în întrecerea so­cialistă nu a fost angrenat un număr cit mai mare de muncitori din toate cele nouă unităţi ale fabricii. In creşterea producţiei şi producti­vităţii muncii este binecunoscut că o însemnată pondere au : folosirea tot mai raţională a utilajelor, încărcarea acestora la capacitatea reală de lucru, reducerea staţionărilor neprevăzute şi prelungirea perioadei de funcţionare a maşinilor intre două reparaţii, intr-un cuvînt creşterea extensivă şi intensi­vă a indicelui de utilizare a maşini­lor. Acest factor, conducerea fabricii îl tratează cu uşurinţă, creşterea indi­celui de utilizare a maşinilor apreci­­indu-se „din ochi“, procedeu in care singurul argument este creşterea pro­ducţiei globale. Că indicele de utilizare a crescut, este adevărat, şi se oglindeşte prin îndeplinirea producţiei globale, dar cu cit anume, nu se ştie. La ce utilaje sau grupe de maşini a crescut indi­cele de utilizare, la care-i stagnant sau poate chiar în descreştere, nici chiar tov. Dumitru Burloiu, inginerul şef al fabricii, nu poate răspunde cu exac­titate. Această situaţie, care, fireşte, nu mai poate dăinui, este cu atît mai de neînţeles, ştiind că din regiunea noas­tră a pornit preţioasa iniţiativă . „Să ridicăm cu cel puţin 10 la sută in­dicele de utilizare a maşinilor şi uti­lajelor faţă de media anului trecut“, care în fabricile unde e aplicată a de­terminat o însemnată creştere a pro­ducţiei şi productivităţii muncii, folo­sirea tot mai aproape de capacitatea reală a maşinilor şi utilajelor. Sarcinile de plan sporite ale anului viitor, elanul cu care fiecare munci­tor, inginer şi tehnician de la Iprotil „Măgura Codiei“ urmînd cuvîntul şi exemplul comuniştilor, luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea indicilor de plan, sînt considerente de seamă, care trebuie şi vor determina conducerea fabricii să-şi facă neintîrziat din ur­mărirea şi creşterea indicelui de utili­zare a maşinilor, o preocupare de seamă, iar aprecierea acestei creşteri să nu se mai facă „din ochi“... V. CROVEŢCHI TOAMNĂ PE TIRNAVA... T­oamna cea bogată a poposit de curind şi pe meleaguri­le Tirnavei. încununată cu mărgăritare de rouă sau brumă dimineaţa, înveşmîntată mai a­­poi în razele dulci ale lui octom­brie, şi mîngîiată de adierile-i blin­de, ea poate fi întilnită pretutin­deni : pe ogoare, în parcuri, pe străzi, în grădinile restaurantelor şi, mai ales, în viile pline de rod. Frunzele copacilor îngălbenite de vreme, carele scârţîind greoaie sub povara porumbului, negrul ogoa­relor sub ale căror brazde pe si­lo cur­i plinea viitoare a şi încolţit, chiotele ce străbat povirnişurile Tirnavei, nenumăratele butoaie cu must aromat şi forfota neobişnui­tă de la gura cramelor, toate vor­besc cu seninătate de anotimpul culesului..­. s­trăbătind In aceste zile sate­­­­i,­le şi comunele înşirate ca mărgelele de o parte şi de alta a Tirnavei, care-şi mină la vale murmurind aţele, călătorul e pretutindeni martorul aceluiaşi ta­blou : sărbătorirea culesului de vii. Poama galbenă-aurie şi parfuma­tă, mustul dulce, pişcător la limbă sau tulburel, il intimpină la tot pasul. Muncitorii gospodăriilor agrico­le de stat, ţăranii colectivişti şi în­tovărăşiţi, te îndeamnă din toată inima să guşti din licoarea pod­goriei vestită in multe ţări ale lu­mii. Minunată-i aceasta le Zagăr şi Adămuş, dar la Jidvei, Şona şi Sinmiclăuş, parcă-i şi mai şi. La fel şi veselia generală, care-i de-a dreptul molipsitoare. Ademe­niţi de aceasta, ne abatem o leacă din cale şi luăm pieptiş coasta ce­lor 496 hectare de vie ale gospo­dăriei agricole de stat din Jidvei, unde culesul este în toi. Pe căra­rea ce şerpuieşte printre butucii bogaţi în roade, coboară agale ca­rele încărcate cu lăzi pline de struguri frumoşi de-ţi vine să-i măriindi cu ochii. Mai plăpinde Carnet de reporter decit cîntecele culegătorilor din de­părtare, glasurile blajine ale lui Martin Klein, Otto Ruth, Martin Acut­er şi Martin Zopel, îndeamnă cu blîndeţe animalele care şi ele păşesc ţarcă mai atente, mindre de asemenea povară. Oamenii le mină încet, şi totuşi se grăbesc, pentru că-s în întrecere cu cei din brigada lui Aurel Bunea. De sus, de pe coastă, vocea brigadierului Ştefan Wachs­man face să răsune văile: „Copii, toată atenţia la ca­litate “. Înţelegînd că sfatul adresat că­răuşilor e şi pentru ei, culegătorii răspândiţi printre răstavuri taie ciorchinii cu o aşa grijă, de parcă aceştia ar merge la expoziţie şi nicidecum la presă şi teascuri. Nicolae Strngaciu şi Nicolae Mo­­canu, Friederich Wegen şi Günther Bohn, împreună cu ceilalţi băieţi şi fete ale căror cintece nu mai contenesc ci­ e ziua de mare, um­plu îndemînatici lăzile cu struguri pietroşi galbeni-arămii, acoperiţi de un puf străveziu ca bruma­­ncă un ceas-două, şi imensa presă rotativă supraveghea­tă de mecanicul Carol Frei­­tier, împreună cu mulţimea teascu­rilor aşezate intr-o aliniere perfec­tă, îi vor stoarce ţină la ultima picătură, alimentînd într-una bazi­nul cu must învolburat din care pompele trag neobosite, trimiţin­­du-l în cele 29 de pivniţe ale gos­podăriei. Din acesta, iscusiţii meş­teri ai jidveiului, care la concursu­rile internaţionale de la Liublia­­na, Budapesta şi Montpelier au ciştigat i­ medalii de aur, pe care le păstrează cu îndreptăţită min­­drie, vor scoate renumitele Ries­ling, Fetească, Pinot Gris, Muscat Ottonel şi alte varietăţi preţioase de vinuri, atît de mult apreciate la noi şi în multe ţări. ... Pe lingă celelalte bogăţii, şi acesta-i un preţios dar al toamnei care a poposit de curind pe melea­gurile Tirnavei, unde oamenii li­beri, în cîntec şi voie bună, îşi a­­dună cu mulţumire rodul bogat al muncii. Căci intr-adevăr şi în a­­nul acesta toamna pe Tîrnavă a venit cu ţoala plină. C. GRINDE­AN­U 7 Expoziţie de grafică în cinstea zilei de 7 Noiembrie, secţia de artă a Muzeului regional Stalin, în colaborare cu Muzeul de Artă al R.P.R. a organizat o expo­ziţie de grafică Käthe Koheitz. Ex­poziţia s-a deschis duminică la o­­rele 12 in sălile Muzeului regional din Piaţa 23 August, Oraşul Stalin. Citiri în pag. 3 SPORT

Next