Drum Nou, noiembrie 1960 (Anul 17, nr. 4929-4954)
1960-11-01 / nr. 4929
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R.STALIN ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL xvn, Nr. 4929 ★ MARŢI, 1 NOIEMBRIE 1960 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Unele aspecte ale legării învăţămîntului de practică Una din sarcinile principale şi deosebit de importante puse în faţa şcolii de cultură generală de Congresul al 111-Iea al P.M.R., este legarea tot mai strînsă a învăţămîntului cu practica construcţiei socialiste, cu viaţa, cu producţia. În acest scop, comitetele raionale şi orăşeneşti de partid au îndrumat organizaţiile de partid şi U.T.M. din şcoli, cadrele didactice să se ocupe cu toată răspunderea de organizarea unor acţiuni cu bogat conţinut educativ pentru elevi, luînd în acelaşi timp o serie de măsuri politice şi organizatorice la nivelul raioanelor şi oraşelor. Pe această linie, s-au folosit metode şi mijloace diferite. Merită să fie subliniată iniţiativa Comitetului orăşenesc de partid Stalin care a organizat un schimb de experienţă cu birourile organizaţiilor de partid din şcolile elementare şi medii care a avut ca temă îmbunătăţirea stilului de muncă al organizaţiilor de bază, privind metodele folosite în procesul instructiv-educativ al elevilor. Au fost organizate de asemeni şedinţe de activ U.T.M. cu care prilej s-a analizat legarea învâţămlntului de practică, în lumina documentelor plenarei a VI-a a C.C. al U.T.M. luîndu-se totodată măsuri pentru lichidarea lipsurilor. In multe şcoli s-a folosit metoda prezentării de referate în cadrul orelor educative, care au fost axate pe realizările obţinute de oamenii muncii în lupta pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, introducerea progresului tehnic. In şedinţele cu părinţii s-a arătat întotdeauna’ sprijinul pe care şcoala îl aşteaptă din partea lor pentru a insufla copiilor dragostea pentru imbrăţişarea unei meserii. In activitatea şcolilor s-au conturat şi alte forme în ce priveşte orientarea profesională a elevilor. O importanţă deosebită au avut vizitele în cadrul întreprinderilor şi întilnirile cu fruntaşii în producţie care au contribuit la lărgirea cunoştinţelor elevilor despre producţie şi legarea tot mai strînsă a şcolii de viaţă. Asemenea acţiuni au organizat Şcolile de 7 ani nr. 1, 2, 3 şi Şcolile medii nr. 1, 3, 4, 5 din Oraşul Stalin, Şcoala medie nr. 1 din Făgăraş, iar şcolile elementare de 7 ani nr. 1,10, 12 şi toate şcolile medii din Sibiu au făcut excursii în principalele centre industriale din ţară, cu care prilej au făcut cunoştinţă cu marile construcţii de la Bicaz, Hunedoara, Bucureşti, Săvineşti şi altele. Plăcut impresionaţi au rămas elevii Şcolii de 7 ani din Oraşul Stalin cu ocazia vizitei făcute la centrul şcolar „Steagul Roşu" unde au purtat discuţii despre viaţa frumoasă din şcoala profesională şi practica în uzină. In scopul de a trezi la elevi interesul pentru tehnică, pentru producţie, organizaţiile de partid din şcoli au sprijinit organizarea de întilniri ale elevilor cu fruntaşii în producţie. Rodnică a fost întîlnirea comună a elevilor din clasa VII A cu limba de predare romînă şi a celor din clasa VIII D cu limba de predare germană din oraşul Mediaş cu muncitorii fruntaşi din întreprinderile oraşului şi cu fruntaşi de la uzinele „Nicolae Teclu" din Copşa Mică, cu tov. Alex. Rusu şi alţii. Aceştia au vorbit elevilor despre felul cum au fost educaţi de partid în spiritul muncii devotate faţă de patrie, le-a explicat cum şi-au perfecţionat metodele de muncă, cum au folosit creator timpul pentru a obţine rezultate de seamă în producţie. Tot în oraşul Mediaş, pentru a dezvolta la elevii-muncitori încrederea în forţele lor intelectuale, secţia serală cu sprijinul organizaţiei de bază a ţinut două întilniri ale elevilor cu ingineri din întreprinderi, proveniţi din muncitori. Astfel tov. ing. Vasile Miclea şi C. Tatomir au arătat elevilor posibilităţile nelimitate de pregătire ştiinţifică a oamenilor muncii din patria noastră, sprijinul şi grija deosebită ce le acordă partidul şi guvernul pentru a deveni forţe creatoare ale tehnicii celei mai noi. In multe şcoli s-au organizat cu elevii adunări pe temă „Ce să fim", ,,Ce profesie să-mi aleg“, concursuri ,,Drumeţii veseli", „Cine ştie cîştiga“. Astfel adunarea cu tema „Ce meserie să-mi aleg“ a făcut ca pionierii din comunele Felmer, Veneţia de Jos, Şercaia din raionul Făgăraş şi de la alte şcoli să poarte vii discuţii privind meseria pe care şi-o vor alege. Datorită muncii susţinute desfăşurate de organizaţiile de partid şi U.T.M., de cadrele didactice, în ce priveşte orientarea profesională a elevilor au fost obţinute rezultate satisfăcătoare. In anul acesta un număr sporit de elevi s-au îndreptat spre şcolile profesionale şi învăţămînt tehnic. Din numărul total de 1.038 absolvenţi ai şcolilor de 7 ani din raionul Sibiu 533 au intrat în şcolile de meserii, iar în oraşul Mediaş din totalul absolvenţilor clasei a ViI-a de 450, un număr de184 urmează cursurile şcolii profesionale. Exemple de acest fel se pot da şi din Oraşul Stalin, Sibiu şi din celelalte raioane. (Continuare în pag. 2-a) în cursul acestei duminici, trei brigăzi ştiinţifice din cadrul S.R.S.C. Tirnăveni s-au deplasat în comunele Lăscud, Mica şi Lepindea. în faţa unui mare număr de ţărani muncitori, membrii brigăzilor au răspuns la întrebările puse de către aceştia, privind aplicarea diferitelor metode agrotehnice, la explicarea diferitelor fenomene ale naturii ete. Ţăranii muncitori din comunele respective şi-au manifestat dorinţa ca astfel de binouri să vină cit mai des în mijlocul lor. (POPA IONIŢA, coresp.) In cursul acestei duminici, în oraşul Agnita a luat sfîrşit faza raională a concursului grupelor sanitare. Printre cele 3 grupe sanitare prezente la această fază, cea mai bine o de a Peste 120 de elevi de la şcolile profesionale de ucenici din Codlea, constituiţi în brigăzi de muncă patriotică, au răspuns cu entuziasm la acţiunea de plantare a puieţilor. In cursul ultimei duminici ei au plantat cu puieţi o suprafaţă de 7 hectare şi au efectuat revizuirea în pădure pe o suprafaţă de 6 ha. (N. SECELEANU, coresp.) TîrnăvenîA gnita Sighişoara "La cinematograful „Puşkin“ din localitate a avut loc un interesant concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema filmelor prezentate cu prilejul festivalului filmului sovietic. §£ £ fiu . Lucrează în contul anului viitor Colectivul Fabricii de geamuri din Mediaş, mobilizat de organizaţia de bază, a obţinut succese de seamă îndeplinind pînă acum planul anual la geamuri (produsul principal) şi a început să lucreze în contul anului viitor. Un colectiv condus de Ioan Bereţchi a propus şi aplicat prelungirea duratei de funcţionare a cuptoarelor de la 11 luni la 24 luni, ceea ce a dus la un spor de producţie de 976.000 m.p. geam şi la economii în valoare de 1.045.000 Iei. Totalul economiilor peste plan obţinute de colectivul fabricii se ridică în trei trimestre la 1.997.000 lei. Fruntaşi în lupta pentru îndeplinirea planului anual se situează comuniştii Ioan Mureşan, Dănilă Werner, Mihai Schuller, maistrul Ioan Bîrsan şi alţii. Locuințe din beton uşor monolit In cvartalul de locuinţe de pe strada 13 Decembrie din Oraşul Stalin, constructorii de la Trustul 5 construcţii, au început construcţia a încă 2 blocuri cu 64 de apartamente, ce se toarnă din beton uşor monolit în cofraje de aluminiu. Ca element nou, pentru o bună izolare termică, se montează plăci de fibrobeton, un material eficient. Lucrînd după iniţiativa „Un etaj pe săptămînă“ la blocul nr. 1 se execută acum lucrările la etajul II, iar la blocul nr. 4, se efectuează săpăturile de fundaţii. Expoziție cu vînzare . La unitatea nr. 2 I.A.P.L. „Cofetarul“ din Oraşul Stalin s-a deschis o expoziţie cu vînzare de produse zaharoase şi băuturi. Expoziţia pune la dispoziţia consumatorilor un bogat şi variat sortiment. Peste 85.000 de spectatori Spectacolele prezentate cu ocazia Festivalului filmului sovietic, organizat in cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice, au fost vizionate de peste 85.000 de spectatori din oraşele regiunii Stalin. La cinematograful „Pacea" din Sibiu filmele sovietice din săptămînă Festivalului au fost vizionate de peste 19.000 cetăţeni, iar la cinematograful „Maxim Gorki" din Oraşul Stalin de peste 17.500 spectatori. i Dumudcă in ppg1iuip Mediaş Duminică, un grup de 32 de turişti de la uzinele „Vasia Vasilescu“ din Mediaş s-a întors din excursia în circuit organizată de O.N.T. „Carpaţi“. Cu acest firile ei au vizitat oraşele Sibiu, Făgăraş, Oraşul Stalin, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Odorhei, Sighişoara, precum şi o serie de obiective industriale aflate pe ruta pe care au călătorit. Tot duminică, formaţia de teatru a uzinelor textile ,Basia Vasilescu“ a prezentat în sala căminului cultural din Proştea Mică, raionul Mediaş, piesa „Slugă la doi stăpini" de Carlo Goldoni. Cei peste 11o de ţărani muncitori prezenţi la spectacol, au aplaudat călduros evoluţia artiştilor amatori. (DAN VINTILĂ, coresp.) ** Dovedindu-se deopotrivă de bine pregătiţi, atît tinerii de la întreprinderea „2 August“ cit şi cei de la întreprinderea „6 Martie“, au totalizat un număr egal de puncte. Astfel, toţi participanţii au primit abonamente pentru vizionarea gratuită a 30 de filme. Printre cei premiaţi se numără şi tinerii Cornel Cerbu, Olga Walter, Anatolie Paneş, Elena Wolf şi alţii. (STAN VÎRTAN, coresp.) pregătită s-a dovedit grupa sanitară Cartier II Agnita, urmată de grupa sanitară a întreprinderii de tricotaje şi de cea a comunei Nocrich. ★ Mobilizaţi de deputaţii F. Radu şi Adela Reul, duminică, numeroşi cetăţeni de pe strada Aurel Vlaicu au participat la continuarea lucrărilor de canalizare de pe strada lor. în cursul acestei zile a fost terminată prima parte a lucrărilor - un canal de 66 m. lungime şi doi metri adîncime - şi au fost începute lucrările celei de-a doua părţi. (ION V. coresp.) însemnate succese în sporirea producţiei In toate secţiile şi atelierele uzinelor „21 Decembrie“ din Copşa Mică se munceşte cu sufleţire. Muncitorii şi tehnicienii sunt hotărîţi să obţină realizări cit mai de seamă în sporirea producţiei. Prin luarea unor măsuri tehnico-organizatorice, introducerea micii mecanizări, folosirea din plin a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie a instalaţiilor, sarcinile de plan s-au depăşit lună de lună. Astfel în 9 s-au dat peste plan 2.384 tone acid sulfuric şi 2.165 tone alte produse. Otnáí LjCci £ LiiLj'J 2 î^Âh-¡*! SiBiU 1 în cuprinsul ziarului: - Adunări pentru dări de seamă şi alegeri: O „poartă“ care trebuie mai larg deschisă (pag. 2-a) - Pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective! Creşterea animalelor — izvor sigur de venituri băneşti (pag. 2-a) - Foileton: Peripeţiile lui Bădărîn' zea '(Pag- 2-a) - Scrisoarea adresată de V. A. Zorin preşedintelui celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) • Vizita delegaţiei guvernamentale rominie în Cuba (pag. 4-a) - Poporul cuban va birui! Cuvîntarea lui Fidel Castro în faţa primei promoţii de ofiţeri ai Armatei revoluţionare cubane (pag. 4-a) -itfiYAtiViTr-'ini 11 1 1 in FILMELE SAPTAMINII La cinematograful „Maxim Gorki“ din Oraşul Stalin rulează filmul „ Bădăranii“, producţie a studioului bucureştean. IN CLIŞEU: scenă din film. In prim plan, Artistul poporului Grigore Vasiliu—Birlic. COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a.c., In sala de şedinţe a Marii Adunări Naţionale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. La plenară iau parte, in afara membrilor şi membrilor supleanţi ai Comitetului Central, primii secretari şi secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete orăşeneşti şi raionale de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale unor sfaturi populare orăşeneşti şi raionale, miniştri, miniştri adjuncţi şi secretari generali ai ministerelor, şefi ai secţiilor C.C. al P.M.R., conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului şi ale altor organizaţii de masă, preşedinţii consiliilor regionale ale sindicatelor, directori şi secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de ştiinţă, directori ai institutelor de cercetări ştiinţifice şi de proiectări, redactori responsabili de ziare şi publicaţii precum şi alţi activişti de partid, de stat şi din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. întreprinderile din regiune au îndeplinit angajamentul anual de economii Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile metalurgice, textile, combinate chimice şi de pe şantierele de construcţii din regiunea noastră, răspunzînd chemării celor 19 întreprinderi din ţară de a obţine produse de calitate superioară cu un preţ de cost cit mai redus, s-au angajat, în cinstea celui de-al IlI-lea Congres al partidului, să dea în acest an economii peste plan la preţul de cost în valoare de 153 milioane lei. Pentru îndeplinirea acestor angajamente organizaţiile de bază au mobilizat muncitorii şi tehnicienii, pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne care au contribuit la creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, în focul întrecerii socialiste au apărut numeroase iniţiative ale oamenilor muncii, cum sunt „Să lucrăm două zile pe lună din materiale economisite“, „Să ridicăm indicii de utilizare a maşinilor şi utilajelor cu cel puţin 10 la sută faţă de media anului trecut“, „în fiecare secţie un nivel tehnic ridicat al producţiei“ şi altele, care au dus la folosirea din plin a capacităţilor de producţie a maşinilor, la gospodărirea cu grijă a fiecărui gram de materie primă şi materiale. Aceste iniţiative, cit şi eforturile depuse, au făcut ca în 9 luni ale anului să fie realizate economii la preţul de cost, peste plan, în valoare de 164 MILIOANE LEI, DEPAŞINDU-SE ANGAJAMENTUL ANUAL. O contribuţie de seamă la îndeplinirea şi depăşirea angajamentului au adus lucrătorii din cadrul Direcţiei regionale C.F.R. Stalin, care şi-au depăşit cu mult angajamentul, dînd 18.933.000 lei economii peste plan. De asemeni colectivul întreprinderii de construcţii şi montaje energetice nr. 5 Sibiu a dat 4.452.000 lei economii, depăşind cu 500.000 lei angajamentul anual, colectivul combinatului chimic „I. V. Stalin“ a dat 6.273.000 lei, Direcţia regională a economiei forestiere 6.675.000 lei economii şi altele. Aceste întreprinderi, prin buna gospodărire a fondurilor băneşti, au obţinut rezultate frumoase şi în ceea ce priveşte beneficiile peste plan. Pentru terminarea însămînţării grîului de toamnă Să fie utilizate din plin toate forţele Urmînd exemplul gospodăriilor agricole de stat, care au încheiat lucrările de însămînţare a griului de toamnă, colectiviştii şi membrii întovărăşirilor agricole din regiunea noastră, sub îndrumarea organizaţiilor de bază, muncesc cu însufleţire pentru a termină şi ei într-un timp cit mai scurt această importantă lucrare, de care depinde în mare măsură soarta recoltei din anul viitor. Pînă la data de 30 octombrie în regiunea noastră a fost însămînţată cu grîu de toamnă şi secară o suprafaţă Pentru terminarea la timp şi în bune condiţiuni agrotehnice a însămînţărilor de toamnă, colectiviştii din comuna Beia, raionul Rupea, mobilizaţi de organizaţia de bază au utilizat cu pricepere toate forţele de care dispune gospodăria şi au organizat în aşa fel munca încît fiecare zi bună de lucru a fost folosită din plin. în vederea sporirii producţiei la hectar, colectiviştii prin arături adinei şi încorporarea în sol a unor însemnate cantităţi de îngrăşăminte, au pregătit un bun pat germinativ seminţei, care a fost de înaltă productivitate, ce reprezintă 91,8 la sută din plan. In raionul FAGARAŞ planul însămînţărilor la griul de toamnă a fost realizat în proporţie de 102,3 la sută, iar în raioanele RUPEA, SIGHIŞOARA şi SIBIU însămînţarea este pe terminate. Avind în vedere că timpul este înaintat se impune ca în fiecare gospodărie agricolă colectivă, întovărăşire agricolă să se ia noi măsuri organizatorice, pentru folosirea completă a maşinilor agricole şi atelajelor, a timpului prielnic, în aşa fel încît in următoarele zile însămînţarea grîului de toamnă SA FIE TERMINATA. Muncind cu elan, colectiviştii din Beia au terminat printre primii din raion însămînţarea grîului de toamnă, fiind semănată cu această cultură o suprafaţă de 235 hectare. Gr. NEGREA, coresp. In raioanele Agnita, Mediaş şi Tirnăveni unde suprafeţele însăminţate cu griu reprezintă 75,8, 85,9 şi respectiv 89,5 la sută din plan, inginerii şi tehnicienii agronomi sub îndrumarea organelor raionale de partid şi de stat trebuie să sprijine cu mai multă eficacitate colectiviştii şi întovărăşiţi din organizarea muncii, iar comuniştii prin exemplul lor să angreneze In muncă avantată pe toţi membrii gospodăriilor colective şi întovărăşirilor, In aceste zile capacitatea tractoarelor să fie folosită din plin, pe teren să nu existe nici un tractor care din lipsă de combustibil sau piese de schimb să nu lucreze. In regiunea noastră sunt forţe suficiente care judicios folosite şi organizate asigură terminarea însămînţării griului de toamnă în cîteva zile. Fruntaşi pe paion La G.A.C. din raionul Agnita peste 1.600.000 lei avansuri băneşti Veniturile realizate în urma contractărilor cu statul a cerealelor şi a celorlalte produse agricole şi animale, au permis multor gospodării agricole colective din raionul Agnita, să împartă colectiviştilor pînă în prezent frumoase avansuri băneşti la ziua-muncă. Gospodăria agricolă colectivă din Selişta, raionul Agnita, a împărţit pînă în prezent avansuri băneşti în valoare de 131.000 lei, revenind la ziua-muncă suma de peste 5 lei. Tot 5 lei la ziua-muncă au mai primit drept avans bănesc colectiviştii din Beneşti şi cei din Ighişul Vechi. De la începutul anului, gospodăriile agricole colective din raionul Agnita, au acordat colectiviştilor avansuri băneşti la ziua-muncă în valoare de peste 1.600.000 lei. I. VULCAN, coresp. CU CEL PUȚIN 10 U SUTĂ Jturlajeiin ferţa de media anului head. Aprecierea „din ochi“ nu-i . Deşi faţă de anul trecut producţia globală a crescut simţitor, pînă acum colectivul de muncă al fabricii Iprotil „Măgura Codiei" a dat peste prevederile planului cîteva sute de garnituri de mobilă şi importante cantităţi din alte multe produse, iar la începutul lunii octombrie economiile realizate la preţul de cost se cifrau la 805.000 lei faţă de 311.000 lei, cit reprezenta angajamentul pentru respectiva perioadă. Rezultate bune a obţinut întreprinderea şi în realizarea cîtorva din principalii indici de plan, care oglindesc fidel activitatea fabricii sub aspect economic. Spunem câţiva, deoarece încă de la începutul anului indicele planificat, de creştere a productivităţii muncii, n-a fost îndeplinit, după trei trimestre el reprezentînd doar 93,7 la sută faţă de plan. Aceasta se datoreşte in parte — şi nu în totalitate cum încearcă să motiveze unii tovarăşi din conducerea întreprinderii — unor modificări survenite între timp privind cantitatea anumitor sortimente ce se produc aici. Alta cauze trebuie insă căutate în fiecare atelier, secţie sau loc de muncă unde nu s-au pus incă în valoare toate rezervele interne existente, în faptul că în întrecerea socialistă nu a fost angrenat un număr cit mai mare de muncitori din toate cele nouă unităţi ale fabricii. In creşterea producţiei şi productivităţii muncii este binecunoscut că o însemnată pondere au : folosirea tot mai raţională a utilajelor, încărcarea acestora la capacitatea reală de lucru, reducerea staţionărilor neprevăzute şi prelungirea perioadei de funcţionare a maşinilor intre două reparaţii, intr-un cuvînt creşterea extensivă şi intensivă a indicelui de utilizare a maşinilor. Acest factor, conducerea fabricii îl tratează cu uşurinţă, creşterea indicelui de utilizare a maşinilor apreciindu-se „din ochi“, procedeu in care singurul argument este creşterea producţiei globale. Că indicele de utilizare a crescut, este adevărat, şi se oglindeşte prin îndeplinirea producţiei globale, dar cu cit anume, nu se ştie. La ce utilaje sau grupe de maşini a crescut indicele de utilizare, la care-i stagnant sau poate chiar în descreştere, nici chiar tov. Dumitru Burloiu, inginerul şef al fabricii, nu poate răspunde cu exactitate. Această situaţie, care, fireşte, nu mai poate dăinui, este cu atît mai de neînţeles, ştiind că din regiunea noastră a pornit preţioasa iniţiativă . „Să ridicăm cu cel puţin 10 la sută indicele de utilizare a maşinilor şi utilajelor faţă de media anului trecut“, care în fabricile unde e aplicată a determinat o însemnată creştere a producţiei şi productivităţii muncii, folosirea tot mai aproape de capacitatea reală a maşinilor şi utilajelor. Sarcinile de plan sporite ale anului viitor, elanul cu care fiecare muncitor, inginer şi tehnician de la Iprotil „Măgura Codiei“ urmînd cuvîntul şi exemplul comuniştilor, luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea indicilor de plan, sînt considerente de seamă, care trebuie şi vor determina conducerea fabricii să-şi facă neintîrziat din urmărirea şi creşterea indicelui de utilizare a maşinilor, o preocupare de seamă, iar aprecierea acestei creşteri să nu se mai facă „din ochi“... V. CROVEŢCHI TOAMNĂ PE TIRNAVA... Toamna cea bogată a poposit de curind şi pe meleagurile Tirnavei. încununată cu mărgăritare de rouă sau brumă dimineaţa, înveşmîntată mai apoi în razele dulci ale lui octombrie, şi mîngîiată de adierile-i blinde, ea poate fi întilnită pretutindeni : pe ogoare, în parcuri, pe străzi, în grădinile restaurantelor şi, mai ales, în viile pline de rod. Frunzele copacilor îngălbenite de vreme, carele scârţîind greoaie sub povara porumbului, negrul ogoarelor sub ale căror brazde pe silo curi plinea viitoare a şi încolţit, chiotele ce străbat povirnişurile Tirnavei, nenumăratele butoaie cu must aromat şi forfota neobişnuită de la gura cramelor, toate vorbesc cu seninătate de anotimpul culesului... străbătind In aceste zile satei,le şi comunele înşirate ca mărgelele de o parte şi de alta a Tirnavei, care-şi mină la vale murmurind aţele, călătorul e pretutindeni martorul aceluiaşi tablou : sărbătorirea culesului de vii. Poama galbenă-aurie şi parfumată, mustul dulce, pişcător la limbă sau tulburel, il intimpină la tot pasul. Muncitorii gospodăriilor agricole de stat, ţăranii colectivişti şi întovărăşiţi, te îndeamnă din toată inima să guşti din licoarea podgoriei vestită in multe ţări ale lumii. Minunată-i aceasta le Zagăr şi Adămuş, dar la Jidvei, Şona şi Sinmiclăuş, parcă-i şi mai şi. La fel şi veselia generală, care-i de-a dreptul molipsitoare. Ademeniţi de aceasta, ne abatem o leacă din cale şi luăm pieptiş coasta celor 496 hectare de vie ale gospodăriei agricole de stat din Jidvei, unde culesul este în toi. Pe cărarea ce şerpuieşte printre butucii bogaţi în roade, coboară agale carele încărcate cu lăzi pline de struguri frumoşi de-ţi vine să-i măriindi cu ochii. Mai plăpinde Carnet de reporter decit cîntecele culegătorilor din depărtare, glasurile blajine ale lui Martin Klein, Otto Ruth, Martin Acuter şi Martin Zopel, îndeamnă cu blîndeţe animalele care şi ele păşesc ţarcă mai atente, mindre de asemenea povară. Oamenii le mină încet, şi totuşi se grăbesc, pentru că-s în întrecere cu cei din brigada lui Aurel Bunea. De sus, de pe coastă, vocea brigadierului Ştefan Wachsman face să răsune văile: „Copii, toată atenţia la calitate “. Înţelegînd că sfatul adresat cărăuşilor e şi pentru ei, culegătorii răspândiţi printre răstavuri taie ciorchinii cu o aşa grijă, de parcă aceştia ar merge la expoziţie şi nicidecum la presă şi teascuri. Nicolae Strngaciu şi Nicolae Mocanu, Friederich Wegen şi Günther Bohn, împreună cu ceilalţi băieţi şi fete ale căror cintece nu mai contenesc ci e ziua de mare, umplu îndemînatici lăzile cu struguri pietroşi galbeni-arămii, acoperiţi de un puf străveziu ca brumancă un ceas-două, şi imensa presă rotativă supravegheată de mecanicul Carol Freitier, împreună cu mulţimea teascurilor aşezate intr-o aliniere perfectă, îi vor stoarce ţină la ultima picătură, alimentînd într-una bazinul cu must învolburat din care pompele trag neobosite, trimiţindu-l în cele 29 de pivniţe ale gospodăriei. Din acesta, iscusiţii meşteri ai jidveiului, care la concursurile internaţionale de la Liubliana, Budapesta şi Montpelier au ciştigat i medalii de aur, pe care le păstrează cu îndreptăţită mindrie, vor scoate renumitele Riesling, Fetească, Pinot Gris, Muscat Ottonel şi alte varietăţi preţioase de vinuri, atît de mult apreciate la noi şi în multe ţări. ... Pe lingă celelalte bogăţii, şi acesta-i un preţios dar al toamnei care a poposit de curind pe meleagurile Tirnavei, unde oamenii liberi, în cîntec şi voie bună, îşi adună cu mulţumire rodul bogat al muncii. Căci intr-adevăr şi în anul acesta toamna pe Tîrnavă a venit cu ţoala plină. C. GRINDEANU 7 Expoziţie de grafică în cinstea zilei de 7 Noiembrie, secţia de artă a Muzeului regional Stalin, în colaborare cu Muzeul de Artă al R.P.R. a organizat o expoziţie de grafică Käthe Koheitz. Expoziţia s-a deschis duminică la orele 12 in sălile Muzeului regional din Piaţa 23 August, Oraşul Stalin. Citiri în pag. 3 SPORT