Drum Nou, iulie 1961 (Anul 18, nr. 5136-5161)

1961-07-22 / nr. 5154

k Pag. 2 fie scriu secretarii organizaţiilor de bază Ce probleme discutăm în adunările generale ale organizaţiei de bază In dezvoltarea gospodăriilor agri­cole colective un rol de seamă îl are întărirea organizaţiil­or de partid, îm­bunătăţirea metodelor şi stilului lor de muncă, ridicarea în permanenţă a rolului lor de conducător politic în toate sectoarele de activitate. în legătură cu aceasta, o mare im­portanţă au problemele ce se dez­bat în adunările generale ale orga­nizaţiei de bază, felul cum sunt în­drumate eforturile comuniştilor. Biroul organizaţiei noastre de bază, pornind de la sarcinile date de co­mitetul raional de partid, alege cu grijă problemele cele mai impor­tante care urmează să fie puse în dezbaterea comuniştilor. Adunările generale sunt pregătite temeinic, ele indică şi mijloacele de rezolvare, dînd soluţii concrete în fiecare caz în parte, într-o anumită perioadă s-au ob­servat deficienţe şi o rămînere în urmă în sectorul zootehnic. Numărul de animale era în creştere, dar pro­ducţia de lapte ce se obţinea nu era pe măsura posibilităţilor. Unii din­tre colectiviştii care lucrau în secto­rul zootehnic nu acordau toată aten­ţia bunei îngrijiri a animalelor şi creşterii producţiei, îngrijitorii-mul­­gători Mihail Toma şi Iosif Antal, de exemplu, hrăneau vitele la întîm­­plare, iar în ceea ce priveşte cură­ţenia nu-i acordau nici o atenţie. Bi­roul organizaţiei de bază a socotit că este necesar să se ia măsurile cele mai urgente pentru a ieşi din acest impas. într-o adunare generală a or­ganizaţiei de bază, ţinută la începu­tul anului, s-a discutat tocmai aceas­tă problemă. în discuţiile lor comu­niştii au luat atitudine faţă de to­varăşii amintiţi mai sus, iar faţă de rămînerea în urmă a producţiei de lapte s-a arătat că aceasta se dato­­reşte faptului că nu se aplică fura­jarea raţională a vacilor în raport cu cantitatea de lapte pe care o dau. La fel s-a constatat că lotizarea anima­lelor nu s-a făcut în mod judicios. Unii îngrijitori-mulgători aveau nu­mai vite bune, iar alţii numai din cele cu o producţie mai slabă. în urma hotărîrilor adunării gene­rale, biroul organizaţiei de bază a propus consiliului de conducere să ia toate măsurile pentru a se face o nouă lotizare a vacilor şi să se treacă la o furajare raţională. Con­siliul de conducere a ţinut cont de propunerile făcute, iar în momentul de faţă îngrijitorii-mulgători aplică furajarea raţională, iar loturile de vaci sunt echilibrate. Totodată şi vi­tele sunt mai bine îngrijite, în graj­duri domneşte curăţenia şi ordinea, iar producţia de lapte a crescut sim­ţitor, ajungînd ca în prezent să fie de peste 7 litri pe cap de vacă fu­rajată. La obţinerea acestor rezultate o contribuţie însemnată au adus comu­niştii Ştefan Kiss, Petru Bogyor, Zol­tán Egyed care prin exemplul lor personal şi munca politică desfăşu­rau au mobilizat şi pe ceilalţi în­grijitori-mulgători. In Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ţinut la recenta ple­nară a CC. a­ P.M.R. se arată că: „Dezvoltarea creşterii animalelor şi mărirea productivităţii lor depinde in măsură hotăritoare de asigurarea unei baze furajere corespunzătoare cantitativ şi calitativ“. Organizaţia noastră de bază s-a ocupat îndea­proape de această problemă. în ca­drul unei adunări generale ţinute de cu fînd, s-a analizat situaţia recoltării şi depozitării furajelor şi s-a luat măsura ca mai întii să se cosească terenurile care au iarbă mai bună, iar acolo unde se poate cosi mecanic să se folosească maşinile S.M.T.-ului, pentru ca recoltatul finului să se facă într-un timp cit mai scurt, asi­­gurîndu-se în acest fel un furaj de calitate, în timpul campaniei de întreţinere a culturilor am analizat munca a două brigăzi de cîmp. Aceasta ne-a permis ca acolo unde au existat lip­suri să putem recomanda consiliului de conducere să ia măsuri urgente. Datorită faptului că anul acesta au fost multe ploi, ceea ce a dus la o rămînere în urmă a praşilei, am re­comandat consiliului de conducere să concentreze toate forţele pe acele terenuri pe care se poate lucra, fapt care a avut drept rezultat că gospo­dăria noastră a terminat la timp a­­ceastă campanie. Dar în adunările organizaţiei de bază noi nu discutăm numai proble­me de producţie. O atenţie deose­bită acordăm problemelor vieţii in­terne de partid. Analize ca cele pri­vind primirea în partid, felul cund­ se achită membrii de partid de sarcini, pot fi des întîlnite în cadrul adună­rilor noastre generale. întărirea organizaţiei de partid a avut urmări pozitive în dezvoltarea economico-organizatorică a gospodă­riei noastre colective. Dacă în anul 1950, cînd a luat fiinţă gospodăria, existau 37 vaci, 25 juninci şi 13 cai, astăzi avem 410 taurine, din care 153 vaci cu lapte, 6 boi d­e muncă şi 217 capete tineret taurin. Fondul de bază al gospodăriei a crescut şi el ajungînd la 2.100.000 lei, iar la sfîrşitul anului va spori cu încă peste 600.000 lei. Experienţa ne-a dovedit că suc­cesele depind în mare măsură de munca bine orientată, desfăşurată de organizaţia de partid. Iată de ce vom acorda şi în viitor toată atenţia îmbunătăţirii muncii organizaţiei noastre de partid, pentru ca aceasta să-şi exercite pe deplin rolul de con­ducător politic în întărirea econo­mico-organizatorică a gospodăriei co­lective. PALL IOAN secretarul organizaţiei de bază din G.A.C. „Viaţă nouă“, co­muna Baraolt, raionul Sf. Gheorghe Cum­ poţi deveni artist (Urmare din pag. l-a) puţine piese care să dovedească su­perficialitate în control încă de pe acum trebuie să fii foarte pretenţios ca să discuţi - nu să respingi! - la operaţiile următoare o piesă contro­lată de comunişti ca Ioan Sprringean sau Nicolae şi loan Munteanu. 3 ?spre oricare dintre meseriile necesare la construcţia unui cîntar se poate spune că cere o execuţie artistică. Arta presorilor, arta lăcătuşilor, arta reglorilor, arta montărilor... Oare controlorul nu poate fi la rîndul său un artist in meseria sa ? Se părea că nu. Şi to­tuşi, judecind după felul cum lucrea­ză Ioan Springean, munca controlo­rului de calitate devine o artă şi în­că o artă foarte pretenţioasă. Acolo, la lăcătuşerie, se naşte un nou obiec­tiv in întrecerea dintre controlori: nu numai să nu scapi nici o neglijenţă calitativă, dar să munceşti în aşa fel, incit nici măcar să nu se ivească vreuna în procesul de fabricaţie! Şi pentru realizarea acestui obiectiv controlorul trebuie să fie un artist. El trebuie să intervină cu pricepere în fluxul tehnologic, să dea­un ajutor calificat muncitorilor, să vegheze cu grijă, îndeosebi acele locuri de mun­că, unde apar de obicei rebuturile. Or, pentru asta, nu-i de ajuns să știi să faci verificarea dimensiunilor cu ajutorul aparatelor de control. Aici începe de fapt arta, în meseria con­trolorului de calitate, Ioan Springean - și nu numai el - începe să devină un artiști și încă un artist dintre cei mai buni. Preocuparea colectiviştilor de a mări fondul de bază (Urmare din pag. l­ a) ramuri de producţie, a crescut şi va­loarea zilei-muncă. Astfel, în 1959, s-a împărţit drept avansuri băneşti suma de 447.950 lei, revenind cita­iei la ziua-muncă. Chiar şi în anul trecut, cînd condiţiile climatice n-au fost tocmai favorabile culturilor a­­gricole, colectiviştii din Homorod - lucrînd cu mijloace agrotehnice avan­­sate - au obţinut venituri însemnate. Ei au repartizat ca avansuri băneşti suma de peste o jumătate milion lei, revenind la ziua-muncă 17 lei. , Chibzuind gospodăreşte de fiecare l­ată cînd se împărţeau avansuri băn­ateşti, colectiviştii s-au gîndit şi la «viitor, repartizînd pentru creşterea­­avutului obştesc cotele prevăzute de statut. Pentru a oglindi mai bine acest fapt, redăm mai jos dinamica dezvoltării fondului de bază în ulti­­mi 7 ani.________________________ Anul După calculele făcute la încheierea­­lanţului pe 1960 a reieşit că pentru fiecare o sută de hectare teren agri­col gospodăria dispune de un fond de bază ce depăşeşte suma de 400.000 lei. El va creşte şi mai mult în acest an, ca urmare a dotaţiilor ce vor fi făcute pe baza veniturilor realizate în acest an La averea obştească, ce depăşeşte în prezent 2 milioane lei, s-a mai adăugat zilele acestea valoarea unui nou grajd terminat în roşu şi care va fi dat în folosinţă înainte de pe­rioada de stabulaţie. La toate realizările obţinute pînă acum, colectiviştii din comuna Ho­morod vor adăuga altele noi, fiind ferm hotărîţi să dea toată atenţia dezvoltării avutului obştesc, care re­prezintă izvorul bunăstării lor. 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 Lei 348.106 502.855 552­ 864 854.465 1.135.684 1.304.000 1.600.000 Sufacţia noastră voluntară din Făgăraş IVE INFORMEAZĂ: Mai multe îngrăşăminte chimice in Raportul prezentat la recenta plenară a C.C. al P.I­.R., tovarăşul­­ Gheorghe Gheorghiu-Dej arăta ca una din principalele sarcini, dezvolta­­rea producţiei de îngrăşăminte chimice astfel ca in 1965 să se livreze a- *i­griculturii o cantitate de 500.000 tone substanţă activă. Combinatul chimic ji din Făgăraş fiind una din marile unităţi care contribuie la producţia în- 'i grăşămintelor chimice, colectivul de muncă de aci se străduieşte să răs- 'i pundă cu cinste sarcinilor puse de partid. *1 în anul 1960, prin intrarea in funcţiune a complexului de în­grăşăminte cu azot, producţia de îngrăşăminte chimice a fost de 4,5 ori mai mare ca în anul 1955. La sfîrşitul planului de 6 ani, adică în 1965, combinatul nostru va pro­duce de aproape 4 ori mai multe îngrășăminte chimice decât în 1960. Pentru ca această sarcină să fie înfăptuită, în prezent, la fabricile complexului de îngrășăminte se exe­cută o seamă de lucrări. La fabrica de amoniac se lucrează la finisarea montajului și pregătirea începerii rodajului la cel mai mare com­presor de amoniac, montarea unui cazan recuperator etc.; la fabrica de acid azotic se finisează monta­jul şi se pregăteşte rodajul la turbo­­compresor şi coloana­ de absorb­ a d o 1 -I ivi rt t* • 1 rt rt L 4- 4 r- « /-I . -» Se extinde reţeaua de radioficare De­­ curînd încă două lo­calităţi din raionul Făgă­raş au fost ra­­dioficate. Pri­mele difuzoa­re, din cele 400 solicitate de ţăranii vi­­ii tovărăşiţi din ■ Vad şi Şinca Veche, au in­trat in funcţi­une. 1 azotat de amoniu se montează­­­­ două cîntare automate şi două 1® , maşini de cusut saci etc. Pe baza­­­­ experienţei şi a studiilor efectuate | j de colectivul de muncă din fabrică,­­ se lucrează la modificarea celor­­ două aparate de neutralizare şi in- f ) troducerea unor separatoare de pi­­t­­­caturi, care vor duce la micşorarea ( ' consumurilor specifice şi la mărirea \ 3 productivităţii aparatelor. De ase- \ 3 menea se lucrează la introducerea­­ răcirii azotatului de amoniu în strat f * fluidizat, măsură care va îmbuna­ î­n toţi calitatea produsului. La lucră­ r * rile amintite îşi aduc contribuţia t * un mare număr de muncitori, teh- | 1 nicieni şi ingineri, care se strădu- \ 1 iese să dea cit mai curînd viaţă l ■ sarcinilor trasate de partid în ceea f­­ ce priveşte sporirea producţiei de i' - îngrăşăminte chimice, atît de nece- ij­­­sare agriculturii noastre socialiste. | DI as activitatea !| de difuzare« a presei ) Munca de colectare a abonamentelor şi difuzarea lor | constituie una din principalele preocupări ale colectivu- u i lui de salariaţi al Oficiului P.T.T.R. Făgăraş. Tn urma |i muncii depuse şi rezultatele sînt bune. In primul se- S mestru al anului numărul abonamentelor în oraşul Fă­­jă­găraş a crescut cu 8 la sută, iar pe raion cu 6,5 la sută­­ faţă de al doilea semestru al anului trecut. „ Prin deschiderea a două chioşcuri noi, unul la Făgăraş­­ şi altul în Oraşul Victoria, cit şi prin extinderea vînzării­­ libere la încă 13 cooperative de consum, se difuzează­­ zilnic la vînzarea cu bucata peste 11.000 exemplare zia­re și reviste, cu 3.200 mai multe decit in a doua jumă­tate a anului 1960. IOAN PICIOREA, inginer, CONSTANTIN POPOVICI, modelor, ANA DUMITRESCU, redactor la centrul de radioficare, S. HAMPU, functionar Animalelor-furaje de bună calitate Concomitent cu multiplele activi­tăţi ce au loc in această perioadă, membrii gospodăriei agricole colecti­ve din Codlea acordă atenţie deose­bită şi asigurării unor furaje de bună calitate, pentru perioada de stabula­ţie a animalelor. în acest scop ei au recoltat iarba de pe 193 ha. fineţe naturale, depo-zitînd în şurf o cantitate de 300 tone fînuri. Porumbului pentru siloz, cultivat pe o suprafaţă d­e 41 ha., colectiviştii i-au acordat o întreţinere adecvată, ceea ce a făcut ca plantele să se dez­volte viguros, promiţînd o recoltă sporită față de anul trecut: N. SECELEANU, coresp. Pe acoperişul noului grajd se aşează ultimele ţigle. Această lucrare, con­dusă de un maistru constructor, este susţinută — aşa cum se vede şi în clişeu — cu dragoste de copiii colectiviştilor, dornici de a-şi aduce şi ei contribuţia la lucrările de construcţii din cadrul gospodăriei colective. DRUM NOU Nr. 5154 Colectiviştii din Vulca­n-Braşov acordă o deosebită atenţie creşterii tineretului taurin pentru prăsilă. IN CLIŞEU: După tainul de dimineaţă, viţeii aşteaptă ţesălatul şi periăftul, lucrări care sunt făcute cu multă con­ştiinciozitate de îngrijitorul Ioan Vaida. In perspectiva şcolii de opt ani Anul acesta şcolar s-a încheiat cu tradiţionalele consfătuiri raionale ale cadrelor didactice. Prilej de bogate în­văţăminte, ultimele consfătuiri au dez­bătut principalele probleme privind tre­cerea la Invăţămîntul general şi obli­gatoriu de 8 ani. In documentele Con­gresului al IH-lea al P.M.R. trecerea la etapa desăvîrşirii construcţiei socia­liste este strîns legată de încheierea generalizării învăţămîntului de 7 ani şi trecerea la invăţămintul de 8 ani. Căci construirea socialismului cere oameni temeinic şi multilateral pregătiţi, care să activeze cu pricepere şi elan in toa­te sectoarele de muncă, cetăţeni pe măsura măreţei epoci pe care o trăim. In regiunea noastră sarcina generali­zării învăţămîntului de 7 ani a fost rea­lizată în proporţie de 98,78 la sută, încă din 1954, o statistică a Biroului Internaţional de Educaţie din Geneva, organizaţie afiliată de U.N.E.S.C.O., menţiona că ţara noastră se numără printre cele 11 ţări din lume cu durata învăţămîntului de 7 ani. Prelungirea cu încă un an a duratei şcolii generale reprezintă un progres posibil numai în zilele noastre sub îndrumarea partidu­lui. Programa şcolii de 8 ani oferă o mai largă pregătire tineretului, atît pe linia culturii generale cit şi pe cea a formă­rii deprinderilor practice de muncă şi a consolidării laturilor educaţiei comu­niste. Principiul fundamental al proiectului planului de învăţămînt supus dezbaterii colective a cadrelor didactice, este con­cepţia unitară a şcolii de opt ani. In baza acestui principiu, obiectele de în­văţămînt s-au eşalonat gradat şi core­late între ele pe ansamblul claselor I—VIII, ţinînd seama de particularită­ţile de vîrstă ale elevilor, de nivelul dezvoltării lor. Dintre clasa a patra şi a cincea s-a înlăturat pragul care des­părţea invăţămintul elementar în două cicluri. Prelungindu-se cu un an durata şcolii generale, numărul orelor de stu­diu a crescut de la 6.375 — ci­ totaliza şcoala de 7 ani — la 7.770 ore. In ace­laşi timp s-a realizat o proporţie mai justă între principalele grupe de obiec­te, acestea fiind împărţite în trei mari grupe: grupa de studii realist-practice (ştiinţele naturii, cunoştinţele despre producţia industrială şi agricolă, lucră­rile practice), grupa de studii umaniste (limba şi literatura romînă, istoria uni­versală şi istoria patriei, educaţia ce­tăţenească, limba rusă şi o limbă occi­dentală la alegere) şi grupa obiectelor care contribuie la educaţia estetică şi fizică (desenul, caligrafia, muzica, an­samblul coral, educaţia fizică şi spor­tul). In grupa obiectelor realist-practice, matematicii i s-a acordat o pondere importantă, atit prin prelungirea stu­diului aritmeticii pînă în clasa a Vli-a, cit şi prin începerea studierii geome­triei din clasa a IlI-a, iar a algebrei şi contabilităţii în clasa a VIII-a. Fizica PE TEME PEDAGOGICE şi chimia se vor preda în strînsă legă­tură cu producţia şi invăţămîntul prac­tic. Ştiinţele naturale se predau într-o ordine nouă, într-o succesiune şi grada­ţie logică, tocmai pornind de la carac­terul unitar al şcolii de opt ani. Din clasa a patra se va începe predarea ştiinţelor naturale cu zoologia, obiect mai accesibil copiilor, mai concret decit botanica. In clasa a V-a elevii vor stu­dia botanica, în a VI-a anatomia şi fiziologia omului, iar în clasa a VII-a igiena omului. Geografia se studiază incepînd din clasa a 111-a (geografia raionului şi regiunii), iar în clasa a IV-a elevii învaţă geografia patriei. Ţinînd cont de rolul important pen­tru lărgirea orizontului de cultură ge­nerală, cit şi pentru educarea ideolo­gică, patriotică a elevilor, pentru for­marea conştiinţei lor sociale, a con­vingerilor şi a atitudinilor morale co­muniste, obiectelor de studii umaniste li s-au afectat în planul de învăţămînt 3.045 ore, ceea ce reprezintă ca,18 la sută din totalul orelor, faţă de 2.441 ore cit reveneau în planul şcolii de 7 ani. Studiului limbii române i s-a rezer­vat în proiect un număr de 1.960 ore, în vederea dezvoltării la elevi, prin conţinutul textelor de citire în primul rînd, a sentimentelor de dragoste faţă de oamenii muncii, faţă de partid şi conducătorii săi, faţă de patria noastră socialistă. Noţiunile de gramatică au fost simplificate de unele subtilităţi, urmărindu-se ca gramatica să nu mai fie un scop în sine, ci un mijloc de în­suşire a regulilor limbii, pentru expri­marea corectă, orală şi scrisă. Şi predarea istoriei a fost eşalonată astfel, incit să se evite supraîncărcarea elevilor. In clasa a IV-a se predă isto­ria patriei, iar cea antică şi a evului mediu nu se vor mai preda numai în clasa a V-a ci şi în a Vl-a. Istoria pa­triei se va preda în clasa a VIîl-a în trei ore pe săptămînă, nu în două ore ca în şcoala de 7 ani, pulindu-se ast­fel adinei temeinic, mai ales perioada de după 23 August. Educaţiei fizice şi estetice le revin un important număr de ore, în vederea dezvoltării armonioase a tuturor latu­rilor educaţiei comuniste. Problema care a polarizat discuţiile de la consfătuiri în bună măsură, a fost cea a asigurării cadrelor didactice pen­tru şcoala de 8 ani. Necesităţile obiec­tive impun ca predarea să se facă pe specialităţi la unele materii — caligra­fie, muzică, desen, educaţie fizică — chiar dir­ clasa l-a, la altele incepînd din clasa a îl-a sau a lll-a. Pentru aceasta este nevoie de cadre cu pre­gătire universală, care se vor forma în institutele pedagogice de trei ani şi apoi de cinci ani. Astfel, se va realiza principiul concordanţei între sistemul de pregătire a cadrelor didactice şi structura organizatorică a şcolii noas­tre din epoca de desăvîrşire a construi­rii socialismului în ţara noastră. Propunerile făcute la consfătuirile raionale au fost numeroase şi izvorîte din înţelegerea profundă a sensului înalt pe care-l reprezintă şcoala de opt ani pentru progresul cultural de la noi. Perspectiva deschisă de proiectul dez­bătut este deosebit de mobilizatoare, mai ales cînd o raportăm la învăţă­­mîntul din ţările capitaliste, care este în continuu regres. Cadrelor didactice le revine sarcina patriotică de a-şi perfecţiona mereu metodele de muncă şi de a-şi ridica ni­velul ideologic şi profesional, în vede­rea îndeplinirii cu succes a tuturor pre­vederilor programelor de învăţămînt ale şcolii de opt ani. Prof. P. SILVESTRU Tribuna brigadierului din G. A. C. Mîndria de a păşi în rînd Deseori, în şedinţele noastre de lucru pe care le­­ ţinem în fiecare seară sînt întrebat: - Dumneata, tovarăşe Tudor, eşti mulţumit de felul cum merg trebu­rile în brigadă ? Nu crezi cumva că realizările de azi puteau fi şi mai bune ? Cînd oamenii îmi pun asemenea întrebări, fireşte, se gîndesc nu nu­mai la faptul că vor să mă ajute, în sensul de a-mi organiza mai temei­nic munca, dar totodată trag şi sem­nalul pentru a-mi aduce aminte de cuvintele: „azi mai mult decit ieri, mîine mai mult decit azi“. De fiecare dată această expre­sie mi s-a întipărit adine în minte, căutînd pe cit posibil s-o traduc in fapte. Nu de alta dar simt o mare bucurie şi satisfacţie cînd pot şi eu să păşesc în rînd cu alte brigăzi fruntaşe ale gospodăriilor colective din raion. Lucrez ca brigadier de cîmp nu­mai de un an. Din 1959 şi pînă în 1960, am fost şef de echipă tot în această brigadă, în brigada pe care o conduc şi de a cărei activitate răs­pund, am trei echipe a cite 21 de oameni şi doi conductori de atelaje. Şefii de echipă şi conductorii îmi sunt mina mea dreaptă. Cu ei mă sfătuiesc întotdeauna şi tot cu ei mă ajut cînd e vorba de întreprins o acţiune. Pentru a cuprinde cit mai bine munca şi a avea garanţia si­gură că toate lucrările se desfăşoară la timp şi în condiţii agrotehnice su­perioare, pentru a urmări mai uşor munca oamenilor şi a echipelor, pă­­mîntul şi atelajele sînt împărţite pe echipe. Dar, pentru că veni vorba de pămînt şi atelaje am să arăt ce su­prafaţă de teren ni s-a repartizat, felul şi numărul atelajelor. Am în primire peste 210 ha. teren în afară de cele 208 ha. fîneaţă. In toamna trecută şi în primăvara a­­cestui an am însămînţat, conform re­gulilor agrotehnice, 83 ha. cu grîu şi orz, 37 ha. cu porumb boabe, peste 21 ha. cu sfeclă de zahăr, precum şi cartofi, porumb-siroz, ovăz şi alte culturi. Pentru a putea lucra în bune con­­diţiuni terenul, am în primire 6 pră­­şitoare, 6 maşini de semănat porumb, 6 pluguri şi tot atîtea grape, doi tă­vălugi. Munca unui brigadier însă, nu se limitează numai la atît. Se spune, şi pe­ bună dreptate, că briga­dierul de cîmp este veriga principală în ce priveşte organizarea producţiei agricole. Cu alte cuvinte, sporirea producţiei depinde în primul rînd de felul cum îţi organizezi, conduci şi­­controlezi întreaga activitate din bri­gadă. Iată cîteva aspecte din activi­tatea zilnică. De fapt, munca pentru a doua zi începe de cu seară, la şedinţele o­­perative. De obicei la aceste scurte şedinţe participă preşedintele şi a­­gronomul gospodăriei, un membru din biroul organizaţiei de partid precum şi noi, brigadierii. După ce, fiecare brigadier face o scurtă in­formare verbală asupra felului cum s-au desfăşurat lucrările în ziua res­pectivă, şi arată lipsurile şi deficien­ţele care s-au constatat, se întocmeş­te planul de lucru pentru ziua ur­mătoare ţinînd cont de propunerea noastră, care suntem­ mereu pe cîmp, între oameni. De fapt însă, aseme­nea planuri se elaborează numai atunci cînd necesită a fi executată o nouă lucrare sau atunci cînd oamenii trebuie mobilizaţi la efectuarea unei singure lucrări, care nu suferă amî­­nare. Bunăoară, combaterea bolilor şi dăunătorilor. în acest caz,­ şeful de brigadă îşi anunţă şefii de echipă, iar aceştia la rîndul lor, oamenii. Cu acest prilej se anunţă şi conductorii de atelaje. Astfel, toţi colectiviştii ştiu dinainte unde trebuie să meargă şi ce anume lucrare trebuie să exe­cute. Pontajul zilnic se face tot de către brigadier. Pentru păstrarea zil­nică a evidenţei zilelor-muncă există ,,fişa individuală“ în care sunt pre­văzute o serie de rubrici ca : numele şi pronumele colectivistului, data, lucrarea, norma și totalul zilelor­­muncă care se completează îrr fiecare seară. Aceasta este cum s-ar zice o muncă administrativă. Munca pro­­priu-zisă însă, se desfășoară pe cîmp. Bunăoară eu, o bună parte din timp o petrec pe cîmp, între oameni. Iată ce fac : repartizez echipele pe tar­lale,­ le spun ce au de făcut şi cum anume trebuie lucrat pentru ca re­zultatele să fie cit mai bune, îi con­trolez, iar cîteodată îi ajut şi eu. Ca­litatea lucrărilor îmi stă mereu în atenţie. Dacă se întîmplă uneori ca vreun colectivist să nu efectueze lu­crarea respectivă aşa cum se cere, recomand refacerea ei. Asemenea ca­zuri însă, sunt tot mai rare. N-am pretenţia să spun că am a­­rătat aici lucruri noi cu privire la or­ganizarea muncii în brigada pe care o conduc. Dar în esenţă, acesta este stilul meu de muncă. Aş dori să aflu noi amănunte din activitatea altor brigadieri de cîmp, împărtăşin­­du-ne experienţa nu vom avea decit de învăţat ceea ce implicit va duce la sporirea producţiei agricole în gospodăriile colective. TUDOR ALBERT, brigadier de cîmp, la gospodăria colectivă din comuna Cincul, raionul Agnita Realizări ale colectiviştilor din satul Vulcan La o distanţă nu prea mare, vreo patru k­iiometri de comuna Daia, se află satul Vulcan din raionul Sighi­şoara. Aici, cu nouă ani în urmă a luat fiinţă gospodăria agricolă co­lectivă „Gheorghe Doja“. De atunci şi pînă în prezent gos­podăria s-a întărit şi dezvoltat mult, datorită muncii harnicilor colectivişti, mobilizaţi de organizaţia de partid. Ca urmare a rezultatelor obţinute de gospodăria colectivă, satul este astăzi complet colectivizat. Iată cîteva din realizările harnici­lor colectivişti de aici : Sectorul zootehnic a fost aproape inexistent în anul 1952, cînd s-a în­fiinţat gospodăria. Astăzi el cuprinde 40 de vaci cu lapte, 66 porci din care 11 scroafe, iar numărul de oi trece de 240. Mărindu-se numărul de animale s-a construit şi un grajd pen­tru 60 capete taurine şi în curînd va începe construirea unui al doilea grajd. Datorită îngrijirii şi furajării raţionale a animalelor, producţia de lapte pe cap de vacă furajată este în prezent de 7,8 litri. Colectiviştii de aici, îndrumaţi în permanenţă de organizaţia de partid, au în centrul atenţiei lor şi mărirea suprafeţelor cultivate cu cereale. Ast­fel, în anul acesta suprafaţa cultivată cu grîu s-a mărit la 52 hectare, faţă de 40 hectare cate erau în anul tre­cut. Şi suprafaţa cultivată cu orz a crescut de la 8 la 15 hectare. Produc­ţia de orz a fost în anul trecut de 2.800 kg., iar în anul acesta, rezulta­tele sunt şi mai bune. La obţinerea acestor rezultate, o contribuţie importantă au adus co­lectiviştii fruntaşi printre care Gelter Ioan, Frölich Friedric, Irobre Mar­gareta,Weiss Ecaterina şi alţii. STAN VÎRTAN, membru al subredacţiei noastre voluntare din Sighișoara ­H1..MglIIKlilIlgH ImjiiiMlIlIlllE1 Pe cînd de la promisiuni la fapte? In ultimul timp, unii consumatori din oraşul Sf. Gheorghe sînt nemul­ţumiţi de calitatea pîinii negre produsă de unitatea de specialitate din oraş, a întreprinderii locale. Cauzele sînt mai multe­. La uni­tatea respectivă, unde se fabrică această pline, sita este defectă, din care motiv în făină se strecoară impurităţi. De asemenea, datorită faptului că ea este depozitată într-o magazie care nu are aerisire cores­punzătoare, făina primeşte un mi­ros stătut. Cuptoarele nu sunt do­tate cu termometre pentru contro­lul temperaturii, iar pîi -.ea se scoa­te din cuptor la intim ■’'tare. ceea ce face ca aceasta să fie sau prea arsă sau necoaptă­ Deficienţei? au fost aduse la cunoştinţa conducerii întreprinde­rii „11 Iunie“, atit de consumatori cit şi de organele locale ale inspec­ţiei comerciale. Responsabilului de la unitatea de pîine neagră i s-a promis de către conducerea între­prinderii, înlăturarea deficienţelor semnalate, dar situaţia nu s-a schimbat cu nimic. Cînd are de gînd conducerea întreprinderii „11 Iunie“ să treacă de la promisiuni la­ fapte şi să ia în serios sesizările făcute, aplicind măsuri corespunzătoare pentru îm­bunătăţirea calităţii plinii ? NASTASE TI­­ATUSI), de la subredacţia noastră voluntară din Sf. Gheorghe A fost un parc de cultură... A fost prin 1930, cînd în centrul oraşului Mediaş s-a amenajat par­cul de cultură „Puşkin“. Aici, din primăvară şi pînă-n toamnă, me­­dieşenii veneau cu plăcere pentru a viziona diferite spectacole tea­trale şi filme. Parcul avea tot ce-i trebuia: scenă, cabină de proiecţie, scaune, alei cu rondouri de flori. Spunem că avea, deoarece acum nu mai are, mai precis, de vreo cîţiva ani, de cînd paraţi a fost lăsat în părăsire de sfatul popular orăşenesc. Odată cu aceasta au început să se petreacă în fostul ţarc o serie de „schimbări". Sce­na a început să facă „picioare" pînă cînd din ea n-a mai rămas nici măcar o scindară, cabina de proiecţie s-a ruinat, băncile au fost trimise nu ştim unde, iar locul a­­leilor şi rondourilor cu flori l-au luat bălăriile. Şi aşa, din parc de cultură, locul a devenit teren vi­ran, unde mai bat uneori mingea copiii. Pentru a justifica lipsa de mă­suri, s-a găsit o soluţie: parcul (adică terenul viran) să fie pasat Clubului sportiv muncitoresc Me­diaş, care să amenajeze aci o baza sportivă. Asta a fost insă în anu­l trecut. De atunci medieşenii aş­teaptă, dar, în afară de unele mă­surători, nu s-a făcut nimic. Pălă­riile au inundat tot terenul şi asta în centrul oraşului, care, de altfel, este destul de bine gospodărit. Considerăm că, Comitetul exe- î­­cutiv al Sfatului popular al oraşu-­­ lui Mediaş, care a dat dovadă în­­ ultima vreme că este un bun ges­­t podar, trebuie să pună capăt al a­cestei situaţii, în timp cit mai­­ scurt. Ori se re­amenajează parcul­­ de cultură (şi oamenii muncii din­­ oraş sunt gata să dea în acest scop ajutorul lorj) ori se face baza sportivă. L. SCHAIER

Next