Drum Nou, iulie 1961 (Anul 18, nr. 5136-5161)
1961-07-22 / nr. 5154
k Pag. 2 fie scriu secretarii organizaţiilor de bază Ce probleme discutăm în adunările generale ale organizaţiei de bază In dezvoltarea gospodăriilor agricole colective un rol de seamă îl are întărirea organizaţiilor de partid, îmbunătăţirea metodelor şi stilului lor de muncă, ridicarea în permanenţă a rolului lor de conducător politic în toate sectoarele de activitate. în legătură cu aceasta, o mare importanţă au problemele ce se dezbat în adunările generale ale organizaţiei de bază, felul cum sunt îndrumate eforturile comuniştilor. Biroul organizaţiei noastre de bază, pornind de la sarcinile date de comitetul raional de partid, alege cu grijă problemele cele mai importante care urmează să fie puse în dezbaterea comuniştilor. Adunările generale sunt pregătite temeinic, ele indică şi mijloacele de rezolvare, dînd soluţii concrete în fiecare caz în parte, într-o anumită perioadă s-au observat deficienţe şi o rămînere în urmă în sectorul zootehnic. Numărul de animale era în creştere, dar producţia de lapte ce se obţinea nu era pe măsura posibilităţilor. Unii dintre colectiviştii care lucrau în sectorul zootehnic nu acordau toată atenţia bunei îngrijiri a animalelor şi creşterii producţiei, îngrijitorii-mulgători Mihail Toma şi Iosif Antal, de exemplu, hrăneau vitele la întîmplare, iar în ceea ce priveşte curăţenia nu-i acordau nici o atenţie. Biroul organizaţiei de bază a socotit că este necesar să se ia măsurile cele mai urgente pentru a ieşi din acest impas. într-o adunare generală a organizaţiei de bază, ţinută la începutul anului, s-a discutat tocmai această problemă. în discuţiile lor comuniştii au luat atitudine faţă de tovarăşii amintiţi mai sus, iar faţă de rămînerea în urmă a producţiei de lapte s-a arătat că aceasta se datoreşte faptului că nu se aplică furajarea raţională a vacilor în raport cu cantitatea de lapte pe care o dau. La fel s-a constatat că lotizarea animalelor nu s-a făcut în mod judicios. Unii îngrijitori-mulgători aveau numai vite bune, iar alţii numai din cele cu o producţie mai slabă. în urma hotărîrilor adunării generale, biroul organizaţiei de bază a propus consiliului de conducere să ia toate măsurile pentru a se face o nouă lotizare a vacilor şi să se treacă la o furajare raţională. Consiliul de conducere a ţinut cont de propunerile făcute, iar în momentul de faţă îngrijitorii-mulgători aplică furajarea raţională, iar loturile de vaci sunt echilibrate. Totodată şi vitele sunt mai bine îngrijite, în grajduri domneşte curăţenia şi ordinea, iar producţia de lapte a crescut simţitor, ajungînd ca în prezent să fie de peste 7 litri pe cap de vacă furajată. La obţinerea acestor rezultate o contribuţie însemnată au adus comuniştii Ştefan Kiss, Petru Bogyor, Zoltán Egyed care prin exemplul lor personal şi munca politică desfăşurau au mobilizat şi pe ceilalţi îngrijitori-mulgători. In Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ţinut la recenta plenară a CC. a P.M.R. se arată că: „Dezvoltarea creşterii animalelor şi mărirea productivităţii lor depinde in măsură hotăritoare de asigurarea unei baze furajere corespunzătoare cantitativ şi calitativ“. Organizaţia noastră de bază s-a ocupat îndeaproape de această problemă. în cadrul unei adunări generale ţinute de cu fînd, s-a analizat situaţia recoltării şi depozitării furajelor şi s-a luat măsura ca mai întii să se cosească terenurile care au iarbă mai bună, iar acolo unde se poate cosi mecanic să se folosească maşinile S.M.T.-ului, pentru ca recoltatul finului să se facă într-un timp cit mai scurt, asigurîndu-se în acest fel un furaj de calitate, în timpul campaniei de întreţinere a culturilor am analizat munca a două brigăzi de cîmp. Aceasta ne-a permis ca acolo unde au existat lipsuri să putem recomanda consiliului de conducere să ia măsuri urgente. Datorită faptului că anul acesta au fost multe ploi, ceea ce a dus la o rămînere în urmă a praşilei, am recomandat consiliului de conducere să concentreze toate forţele pe acele terenuri pe care se poate lucra, fapt care a avut drept rezultat că gospodăria noastră a terminat la timp această campanie. Dar în adunările organizaţiei de bază noi nu discutăm numai probleme de producţie. O atenţie deosebită acordăm problemelor vieţii interne de partid. Analize ca cele privind primirea în partid, felul cund se achită membrii de partid de sarcini, pot fi des întîlnite în cadrul adunărilor noastre generale. întărirea organizaţiei de partid a avut urmări pozitive în dezvoltarea economico-organizatorică a gospodăriei noastre colective. Dacă în anul 1950, cînd a luat fiinţă gospodăria, existau 37 vaci, 25 juninci şi 13 cai, astăzi avem 410 taurine, din care 153 vaci cu lapte, 6 boi de muncă şi 217 capete tineret taurin. Fondul de bază al gospodăriei a crescut şi el ajungînd la 2.100.000 lei, iar la sfîrşitul anului va spori cu încă peste 600.000 lei. Experienţa ne-a dovedit că succesele depind în mare măsură de munca bine orientată, desfăşurată de organizaţia de partid. Iată de ce vom acorda şi în viitor toată atenţia îmbunătăţirii muncii organizaţiei noastre de partid, pentru ca aceasta să-şi exercite pe deplin rolul de conducător politic în întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. PALL IOAN secretarul organizaţiei de bază din G.A.C. „Viaţă nouă“, comuna Baraolt, raionul Sf. Gheorghe Cum poţi deveni artist (Urmare din pag. l-a) puţine piese care să dovedească superficialitate în control încă de pe acum trebuie să fii foarte pretenţios ca să discuţi - nu să respingi! - la operaţiile următoare o piesă controlată de comunişti ca Ioan Sprringean sau Nicolae şi loan Munteanu. 3 ?spre oricare dintre meseriile necesare la construcţia unui cîntar se poate spune că cere o execuţie artistică. Arta presorilor, arta lăcătuşilor, arta reglorilor, arta montărilor... Oare controlorul nu poate fi la rîndul său un artist in meseria sa ? Se părea că nu. Şi totuşi, judecind după felul cum lucrează Ioan Springean, munca controlorului de calitate devine o artă şi încă o artă foarte pretenţioasă. Acolo, la lăcătuşerie, se naşte un nou obiectiv in întrecerea dintre controlori: nu numai să nu scapi nici o neglijenţă calitativă, dar să munceşti în aşa fel, incit nici măcar să nu se ivească vreuna în procesul de fabricaţie! Şi pentru realizarea acestui obiectiv controlorul trebuie să fie un artist. El trebuie să intervină cu pricepere în fluxul tehnologic, să deaun ajutor calificat muncitorilor, să vegheze cu grijă, îndeosebi acele locuri de muncă, unde apar de obicei rebuturile. Or, pentru asta, nu-i de ajuns să știi să faci verificarea dimensiunilor cu ajutorul aparatelor de control. Aici începe de fapt arta, în meseria controlorului de calitate, Ioan Springean - și nu numai el - începe să devină un artiști și încă un artist dintre cei mai buni. Preocuparea colectiviştilor de a mări fondul de bază (Urmare din pag. l a) ramuri de producţie, a crescut şi valoarea zilei-muncă. Astfel, în 1959, s-a împărţit drept avansuri băneşti suma de 447.950 lei, revenind citaiei la ziua-muncă. Chiar şi în anul trecut, cînd condiţiile climatice n-au fost tocmai favorabile culturilor agricole, colectiviştii din Homorod - lucrînd cu mijloace agrotehnice avansate - au obţinut venituri însemnate. Ei au repartizat ca avansuri băneşti suma de peste o jumătate milion lei, revenind la ziua-muncă 17 lei. , Chibzuind gospodăreşte de fiecare lată cînd se împărţeau avansuri bănateşti, colectiviştii s-au gîndit şi la «viitor, repartizînd pentru creştereaavutului obştesc cotele prevăzute de statut. Pentru a oglindi mai bine acest fapt, redăm mai jos dinamica dezvoltării fondului de bază în ultimi 7 ani.________________________ Anul După calculele făcute la încheierealanţului pe 1960 a reieşit că pentru fiecare o sută de hectare teren agricol gospodăria dispune de un fond de bază ce depăşeşte suma de 400.000 lei. El va creşte şi mai mult în acest an, ca urmare a dotaţiilor ce vor fi făcute pe baza veniturilor realizate în acest an La averea obştească, ce depăşeşte în prezent 2 milioane lei, s-a mai adăugat zilele acestea valoarea unui nou grajd terminat în roşu şi care va fi dat în folosinţă înainte de perioada de stabulaţie. La toate realizările obţinute pînă acum, colectiviştii din comuna Homorod vor adăuga altele noi, fiind ferm hotărîţi să dea toată atenţia dezvoltării avutului obştesc, care reprezintă izvorul bunăstării lor. 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 Lei 348.106 502.855 552 864 854.465 1.135.684 1.304.000 1.600.000 Sufacţia noastră voluntară din Făgăraş IVE INFORMEAZĂ: Mai multe îngrăşăminte chimice in Raportul prezentat la recenta plenară a C.C. al P.I.R., tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej arăta ca una din principalele sarcini, dezvoltarea producţiei de îngrăşăminte chimice astfel ca in 1965 să se livreze a- *igriculturii o cantitate de 500.000 tone substanţă activă. Combinatul chimic ji din Făgăraş fiind una din marile unităţi care contribuie la producţia în- 'i grăşămintelor chimice, colectivul de muncă de aci se străduieşte să răs- 'i pundă cu cinste sarcinilor puse de partid. *1 în anul 1960, prin intrarea in funcţiune a complexului de îngrăşăminte cu azot, producţia de îngrăşăminte chimice a fost de 4,5 ori mai mare ca în anul 1955. La sfîrşitul planului de 6 ani, adică în 1965, combinatul nostru va produce de aproape 4 ori mai multe îngrășăminte chimice decât în 1960. Pentru ca această sarcină să fie înfăptuită, în prezent, la fabricile complexului de îngrășăminte se execută o seamă de lucrări. La fabrica de amoniac se lucrează la finisarea montajului și pregătirea începerii rodajului la cel mai mare compresor de amoniac, montarea unui cazan recuperator etc.; la fabrica de acid azotic se finisează montajul şi se pregăteşte rodajul la turbocompresor şi coloana de absorb a d o 1 -I ivi rt t* • 1 rt rt L 4- 4 r- « /-I . -» Se extinde reţeaua de radioficare De curînd încă două localităţi din raionul Făgăraş au fost radioficate. Primele difuzoare, din cele 400 solicitate de ţăranii viii tovărăşiţi din ■ Vad şi Şinca Veche, au intrat in funcţiune. 1 azotat de amoniu se montează două cîntare automate şi două 1® , maşini de cusut saci etc. Pe baza experienţei şi a studiilor efectuate | j de colectivul de muncă din fabrică, se lucrează la modificarea celor două aparate de neutralizare şi in- f ) troducerea unor separatoare de pitcaturi, care vor duce la micşorarea ( ' consumurilor specifice şi la mărirea \ 3 productivităţii aparatelor. De ase- \ 3 menea se lucrează la introducerea răcirii azotatului de amoniu în strat f * fluidizat, măsură care va îmbuna în toţi calitatea produsului. La lucră r * rile amintite îşi aduc contribuţia t * un mare număr de muncitori, teh- | 1 nicieni şi ingineri, care se strădu- \ 1 iese să dea cit mai curînd viaţă l ■ sarcinilor trasate de partid în ceea f ce priveşte sporirea producţiei de i' - îngrăşăminte chimice, atît de nece- ijsare agriculturii noastre socialiste. | DI as activitatea !| de difuzare« a presei ) Munca de colectare a abonamentelor şi difuzarea lor | constituie una din principalele preocupări ale colectivu- u i lui de salariaţi al Oficiului P.T.T.R. Făgăraş. Tn urma |i muncii depuse şi rezultatele sînt bune. In primul se- S mestru al anului numărul abonamentelor în oraşul Făjăgăraş a crescut cu 8 la sută, iar pe raion cu 6,5 la sută faţă de al doilea semestru al anului trecut. „ Prin deschiderea a două chioşcuri noi, unul la Făgăraş şi altul în Oraşul Victoria, cit şi prin extinderea vînzării libere la încă 13 cooperative de consum, se difuzează zilnic la vînzarea cu bucata peste 11.000 exemplare ziare și reviste, cu 3.200 mai multe decit in a doua jumătate a anului 1960. IOAN PICIOREA, inginer, CONSTANTIN POPOVICI, modelor, ANA DUMITRESCU, redactor la centrul de radioficare, S. HAMPU, functionar Animalelor-furaje de bună calitate Concomitent cu multiplele activităţi ce au loc in această perioadă, membrii gospodăriei agricole colective din Codlea acordă atenţie deosebită şi asigurării unor furaje de bună calitate, pentru perioada de stabulaţie a animalelor. în acest scop ei au recoltat iarba de pe 193 ha. fineţe naturale, depo-zitînd în şurf o cantitate de 300 tone fînuri. Porumbului pentru siloz, cultivat pe o suprafaţă de 41 ha., colectiviştii i-au acordat o întreţinere adecvată, ceea ce a făcut ca plantele să se dezvolte viguros, promiţînd o recoltă sporită față de anul trecut: N. SECELEANU, coresp. Pe acoperişul noului grajd se aşează ultimele ţigle. Această lucrare, condusă de un maistru constructor, este susţinută — aşa cum se vede şi în clişeu — cu dragoste de copiii colectiviştilor, dornici de a-şi aduce şi ei contribuţia la lucrările de construcţii din cadrul gospodăriei colective. DRUM NOU Nr. 5154 Colectiviştii din Vulcan-Braşov acordă o deosebită atenţie creşterii tineretului taurin pentru prăsilă. IN CLIŞEU: După tainul de dimineaţă, viţeii aşteaptă ţesălatul şi periăftul, lucrări care sunt făcute cu multă conştiinciozitate de îngrijitorul Ioan Vaida. In perspectiva şcolii de opt ani Anul acesta şcolar s-a încheiat cu tradiţionalele consfătuiri raionale ale cadrelor didactice. Prilej de bogate învăţăminte, ultimele consfătuiri au dezbătut principalele probleme privind trecerea la Invăţămîntul general şi obligatoriu de 8 ani. In documentele Congresului al IH-lea al P.M.R. trecerea la etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste este strîns legată de încheierea generalizării învăţămîntului de 7 ani şi trecerea la invăţămintul de 8 ani. Căci construirea socialismului cere oameni temeinic şi multilateral pregătiţi, care să activeze cu pricepere şi elan in toate sectoarele de muncă, cetăţeni pe măsura măreţei epoci pe care o trăim. In regiunea noastră sarcina generalizării învăţămîntului de 7 ani a fost realizată în proporţie de 98,78 la sută, încă din 1954, o statistică a Biroului Internaţional de Educaţie din Geneva, organizaţie afiliată de U.N.E.S.C.O., menţiona că ţara noastră se numără printre cele 11 ţări din lume cu durata învăţămîntului de 7 ani. Prelungirea cu încă un an a duratei şcolii generale reprezintă un progres posibil numai în zilele noastre sub îndrumarea partidului. Programa şcolii de 8 ani oferă o mai largă pregătire tineretului, atît pe linia culturii generale cit şi pe cea a formării deprinderilor practice de muncă şi a consolidării laturilor educaţiei comuniste. Principiul fundamental al proiectului planului de învăţămînt supus dezbaterii colective a cadrelor didactice, este concepţia unitară a şcolii de opt ani. In baza acestui principiu, obiectele de învăţămînt s-au eşalonat gradat şi corelate între ele pe ansamblul claselor I—VIII, ţinînd seama de particularităţile de vîrstă ale elevilor, de nivelul dezvoltării lor. Dintre clasa a patra şi a cincea s-a înlăturat pragul care despărţea invăţămintul elementar în două cicluri. Prelungindu-se cu un an durata şcolii generale, numărul orelor de studiu a crescut de la 6.375 — ci totaliza şcoala de 7 ani — la 7.770 ore. In acelaşi timp s-a realizat o proporţie mai justă între principalele grupe de obiecte, acestea fiind împărţite în trei mari grupe: grupa de studii realist-practice (ştiinţele naturii, cunoştinţele despre producţia industrială şi agricolă, lucrările practice), grupa de studii umaniste (limba şi literatura romînă, istoria universală şi istoria patriei, educaţia cetăţenească, limba rusă şi o limbă occidentală la alegere) şi grupa obiectelor care contribuie la educaţia estetică şi fizică (desenul, caligrafia, muzica, ansamblul coral, educaţia fizică şi sportul). In grupa obiectelor realist-practice, matematicii i s-a acordat o pondere importantă, atit prin prelungirea studiului aritmeticii pînă în clasa a Vli-a, cit şi prin începerea studierii geometriei din clasa a IlI-a, iar a algebrei şi contabilităţii în clasa a VIII-a. Fizica PE TEME PEDAGOGICE şi chimia se vor preda în strînsă legătură cu producţia şi invăţămîntul practic. Ştiinţele naturale se predau într-o ordine nouă, într-o succesiune şi gradaţie logică, tocmai pornind de la caracterul unitar al şcolii de opt ani. Din clasa a patra se va începe predarea ştiinţelor naturale cu zoologia, obiect mai accesibil copiilor, mai concret decit botanica. In clasa a V-a elevii vor studia botanica, în a VI-a anatomia şi fiziologia omului, iar în clasa a VII-a igiena omului. Geografia se studiază incepînd din clasa a 111-a (geografia raionului şi regiunii), iar în clasa a IV-a elevii învaţă geografia patriei. Ţinînd cont de rolul important pentru lărgirea orizontului de cultură generală, cit şi pentru educarea ideologică, patriotică a elevilor, pentru formarea conştiinţei lor sociale, a convingerilor şi a atitudinilor morale comuniste, obiectelor de studii umaniste li s-au afectat în planul de învăţămînt 3.045 ore, ceea ce reprezintă ca,18 la sută din totalul orelor, faţă de 2.441 ore cit reveneau în planul şcolii de 7 ani. Studiului limbii române i s-a rezervat în proiect un număr de 1.960 ore, în vederea dezvoltării la elevi, prin conţinutul textelor de citire în primul rînd, a sentimentelor de dragoste faţă de oamenii muncii, faţă de partid şi conducătorii săi, faţă de patria noastră socialistă. Noţiunile de gramatică au fost simplificate de unele subtilităţi, urmărindu-se ca gramatica să nu mai fie un scop în sine, ci un mijloc de însuşire a regulilor limbii, pentru exprimarea corectă, orală şi scrisă. Şi predarea istoriei a fost eşalonată astfel, incit să se evite supraîncărcarea elevilor. In clasa a IV-a se predă istoria patriei, iar cea antică şi a evului mediu nu se vor mai preda numai în clasa a V-a ci şi în a Vl-a. Istoria patriei se va preda în clasa a VIîl-a în trei ore pe săptămînă, nu în două ore ca în şcoala de 7 ani, pulindu-se astfel adinei temeinic, mai ales perioada de după 23 August. Educaţiei fizice şi estetice le revin un important număr de ore, în vederea dezvoltării armonioase a tuturor laturilor educaţiei comuniste. Problema care a polarizat discuţiile de la consfătuiri în bună măsură, a fost cea a asigurării cadrelor didactice pentru şcoala de 8 ani. Necesităţile obiective impun ca predarea să se facă pe specialităţi la unele materii — caligrafie, muzică, desen, educaţie fizică — chiar dir clasa l-a, la altele incepînd din clasa a îl-a sau a lll-a. Pentru aceasta este nevoie de cadre cu pregătire universală, care se vor forma în institutele pedagogice de trei ani şi apoi de cinci ani. Astfel, se va realiza principiul concordanţei între sistemul de pregătire a cadrelor didactice şi structura organizatorică a şcolii noastre din epoca de desăvîrşire a construirii socialismului în ţara noastră. Propunerile făcute la consfătuirile raionale au fost numeroase şi izvorîte din înţelegerea profundă a sensului înalt pe care-l reprezintă şcoala de opt ani pentru progresul cultural de la noi. Perspectiva deschisă de proiectul dezbătut este deosebit de mobilizatoare, mai ales cînd o raportăm la învăţămîntul din ţările capitaliste, care este în continuu regres. Cadrelor didactice le revine sarcina patriotică de a-şi perfecţiona mereu metodele de muncă şi de a-şi ridica nivelul ideologic şi profesional, în vederea îndeplinirii cu succes a tuturor prevederilor programelor de învăţămînt ale şcolii de opt ani. Prof. P. SILVESTRU Tribuna brigadierului din G. A. C. Mîndria de a păşi în rînd Deseori, în şedinţele noastre de lucru pe care le ţinem în fiecare seară sînt întrebat: - Dumneata, tovarăşe Tudor, eşti mulţumit de felul cum merg treburile în brigadă ? Nu crezi cumva că realizările de azi puteau fi şi mai bune ? Cînd oamenii îmi pun asemenea întrebări, fireşte, se gîndesc nu numai la faptul că vor să mă ajute, în sensul de a-mi organiza mai temeinic munca, dar totodată trag şi semnalul pentru a-mi aduce aminte de cuvintele: „azi mai mult decit ieri, mîine mai mult decit azi“. De fiecare dată această expresie mi s-a întipărit adine în minte, căutînd pe cit posibil s-o traduc in fapte. Nu de alta dar simt o mare bucurie şi satisfacţie cînd pot şi eu să păşesc în rînd cu alte brigăzi fruntaşe ale gospodăriilor colective din raion. Lucrez ca brigadier de cîmp numai de un an. Din 1959 şi pînă în 1960, am fost şef de echipă tot în această brigadă, în brigada pe care o conduc şi de a cărei activitate răspund, am trei echipe a cite 21 de oameni şi doi conductori de atelaje. Şefii de echipă şi conductorii îmi sunt mina mea dreaptă. Cu ei mă sfătuiesc întotdeauna şi tot cu ei mă ajut cînd e vorba de întreprins o acţiune. Pentru a cuprinde cit mai bine munca şi a avea garanţia sigură că toate lucrările se desfăşoară la timp şi în condiţii agrotehnice superioare, pentru a urmări mai uşor munca oamenilor şi a echipelor, pămîntul şi atelajele sînt împărţite pe echipe. Dar, pentru că veni vorba de pămînt şi atelaje am să arăt ce suprafaţă de teren ni s-a repartizat, felul şi numărul atelajelor. Am în primire peste 210 ha. teren în afară de cele 208 ha. fîneaţă. In toamna trecută şi în primăvara acestui an am însămînţat, conform regulilor agrotehnice, 83 ha. cu grîu şi orz, 37 ha. cu porumb boabe, peste 21 ha. cu sfeclă de zahăr, precum şi cartofi, porumb-siroz, ovăz şi alte culturi. Pentru a putea lucra în bune condiţiuni terenul, am în primire 6 prăşitoare, 6 maşini de semănat porumb, 6 pluguri şi tot atîtea grape, doi tăvălugi. Munca unui brigadier însă, nu se limitează numai la atît. Se spune, şi pe bună dreptate, că brigadierul de cîmp este veriga principală în ce priveşte organizarea producţiei agricole. Cu alte cuvinte, sporirea producţiei depinde în primul rînd de felul cum îţi organizezi, conduci şicontrolezi întreaga activitate din brigadă. Iată cîteva aspecte din activitatea zilnică. De fapt, munca pentru a doua zi începe de cu seară, la şedinţele operative. De obicei la aceste scurte şedinţe participă preşedintele şi agronomul gospodăriei, un membru din biroul organizaţiei de partid precum şi noi, brigadierii. După ce, fiecare brigadier face o scurtă informare verbală asupra felului cum s-au desfăşurat lucrările în ziua respectivă, şi arată lipsurile şi deficienţele care s-au constatat, se întocmeşte planul de lucru pentru ziua următoare ţinînd cont de propunerea noastră, care suntem mereu pe cîmp, între oameni. De fapt însă, asemenea planuri se elaborează numai atunci cînd necesită a fi executată o nouă lucrare sau atunci cînd oamenii trebuie mobilizaţi la efectuarea unei singure lucrări, care nu suferă amînare. Bunăoară, combaterea bolilor şi dăunătorilor. în acest caz, şeful de brigadă îşi anunţă şefii de echipă, iar aceştia la rîndul lor, oamenii. Cu acest prilej se anunţă şi conductorii de atelaje. Astfel, toţi colectiviştii ştiu dinainte unde trebuie să meargă şi ce anume lucrare trebuie să execute. Pontajul zilnic se face tot de către brigadier. Pentru păstrarea zilnică a evidenţei zilelor-muncă există ,,fişa individuală“ în care sunt prevăzute o serie de rubrici ca : numele şi pronumele colectivistului, data, lucrarea, norma și totalul zilelormuncă care se completează îrr fiecare seară. Aceasta este cum s-ar zice o muncă administrativă. Munca propriu-zisă însă, se desfășoară pe cîmp. Bunăoară eu, o bună parte din timp o petrec pe cîmp, între oameni. Iată ce fac : repartizez echipele pe tarlale, le spun ce au de făcut şi cum anume trebuie lucrat pentru ca rezultatele să fie cit mai bune, îi controlez, iar cîteodată îi ajut şi eu. Calitatea lucrărilor îmi stă mereu în atenţie. Dacă se întîmplă uneori ca vreun colectivist să nu efectueze lucrarea respectivă aşa cum se cere, recomand refacerea ei. Asemenea cazuri însă, sunt tot mai rare. N-am pretenţia să spun că am arătat aici lucruri noi cu privire la organizarea muncii în brigada pe care o conduc. Dar în esenţă, acesta este stilul meu de muncă. Aş dori să aflu noi amănunte din activitatea altor brigadieri de cîmp, împărtăşindu-ne experienţa nu vom avea decit de învăţat ceea ce implicit va duce la sporirea producţiei agricole în gospodăriile colective. TUDOR ALBERT, brigadier de cîmp, la gospodăria colectivă din comuna Cincul, raionul Agnita Realizări ale colectiviştilor din satul Vulcan La o distanţă nu prea mare, vreo patru kiiometri de comuna Daia, se află satul Vulcan din raionul Sighişoara. Aici, cu nouă ani în urmă a luat fiinţă gospodăria agricolă colectivă „Gheorghe Doja“. De atunci şi pînă în prezent gospodăria s-a întărit şi dezvoltat mult, datorită muncii harnicilor colectivişti, mobilizaţi de organizaţia de partid. Ca urmare a rezultatelor obţinute de gospodăria colectivă, satul este astăzi complet colectivizat. Iată cîteva din realizările harnicilor colectivişti de aici : Sectorul zootehnic a fost aproape inexistent în anul 1952, cînd s-a înfiinţat gospodăria. Astăzi el cuprinde 40 de vaci cu lapte, 66 porci din care 11 scroafe, iar numărul de oi trece de 240. Mărindu-se numărul de animale s-a construit şi un grajd pentru 60 capete taurine şi în curînd va începe construirea unui al doilea grajd. Datorită îngrijirii şi furajării raţionale a animalelor, producţia de lapte pe cap de vacă furajată este în prezent de 7,8 litri. Colectiviştii de aici, îndrumaţi în permanenţă de organizaţia de partid, au în centrul atenţiei lor şi mărirea suprafeţelor cultivate cu cereale. Astfel, în anul acesta suprafaţa cultivată cu grîu s-a mărit la 52 hectare, faţă de 40 hectare cate erau în anul trecut. Şi suprafaţa cultivată cu orz a crescut de la 8 la 15 hectare. Producţia de orz a fost în anul trecut de 2.800 kg., iar în anul acesta, rezultatele sunt şi mai bune. La obţinerea acestor rezultate, o contribuţie importantă au adus colectiviştii fruntaşi printre care Gelter Ioan, Frölich Friedric, Irobre Margareta,Weiss Ecaterina şi alţii. STAN VÎRTAN, membru al subredacţiei noastre voluntare din Sighișoara H1..MglIIKlilIlgH ImjiiiMlIlIlllE1 Pe cînd de la promisiuni la fapte? In ultimul timp, unii consumatori din oraşul Sf. Gheorghe sînt nemulţumiţi de calitatea pîinii negre produsă de unitatea de specialitate din oraş, a întreprinderii locale. Cauzele sînt mai multe. La unitatea respectivă, unde se fabrică această pline, sita este defectă, din care motiv în făină se strecoară impurităţi. De asemenea, datorită faptului că ea este depozitată într-o magazie care nu are aerisire corespunzătoare, făina primeşte un miros stătut. Cuptoarele nu sunt dotate cu termometre pentru controlul temperaturii, iar pîi -.ea se scoate din cuptor la intim ■’'tare. ceea ce face ca aceasta să fie sau prea arsă sau necoaptă Deficienţei? au fost aduse la cunoştinţa conducerii întreprinderii „11 Iunie“, atit de consumatori cit şi de organele locale ale inspecţiei comerciale. Responsabilului de la unitatea de pîine neagră i s-a promis de către conducerea întreprinderii, înlăturarea deficienţelor semnalate, dar situaţia nu s-a schimbat cu nimic. Cînd are de gînd conducerea întreprinderii „11 Iunie“ să treacă de la promisiuni la fapte şi să ia în serios sesizările făcute, aplicind măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea calităţii plinii ? NASTASE TIATUSI), de la subredacţia noastră voluntară din Sf. Gheorghe A fost un parc de cultură... A fost prin 1930, cînd în centrul oraşului Mediaş s-a amenajat parcul de cultură „Puşkin“. Aici, din primăvară şi pînă-n toamnă, medieşenii veneau cu plăcere pentru a viziona diferite spectacole teatrale şi filme. Parcul avea tot ce-i trebuia: scenă, cabină de proiecţie, scaune, alei cu rondouri de flori. Spunem că avea, deoarece acum nu mai are, mai precis, de vreo cîţiva ani, de cînd paraţi a fost lăsat în părăsire de sfatul popular orăşenesc. Odată cu aceasta au început să se petreacă în fostul ţarc o serie de „schimbări". Scena a început să facă „picioare" pînă cînd din ea n-a mai rămas nici măcar o scindară, cabina de proiecţie s-a ruinat, băncile au fost trimise nu ştim unde, iar locul aleilor şi rondourilor cu flori l-au luat bălăriile. Şi aşa, din parc de cultură, locul a devenit teren viran, unde mai bat uneori mingea copiii. Pentru a justifica lipsa de măsuri, s-a găsit o soluţie: parcul (adică terenul viran) să fie pasat Clubului sportiv muncitoresc Mediaş, care să amenajeze aci o baza sportivă. Asta a fost insă în anul trecut. De atunci medieşenii aşteaptă, dar, în afară de unele măsurători, nu s-a făcut nimic. Pălăriile au inundat tot terenul şi asta în centrul oraşului, care, de altfel, este destul de bine gospodărit. Considerăm că, Comitetul exe- îcutiv al Sfatului popular al oraşu- lui Mediaş, care a dat dovadă în ultima vreme că este un bun gest podar, trebuie să pună capăt al acestei situaţii, în timp cit mai scurt. Ori se reamenajează parcul de cultură (şi oamenii muncii din oraş sunt gata să dea în acest scop ajutorul lorj) ori se face baza sportivă. L. SCHAIER