Drum Nou, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5214-5239)

1961-10-01 / nr. 5214

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA !! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMRBRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5214 ★ DUMINICA, 1 OCTOMBRIE, 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI La începutul unui nou an în învăţămîntul de partid­ Zilele acestea în viaţa organizaţiilor de partid, a tuturor comuniştilor din regiunea noastră, are loc un eveniment însemnat: deschiderea noului an şco­lar în învăţămîntul de partid de la oraşe. In noua etapă în care a păşit ţara noastră — etapa desăvirşirii construc­ţiei socialiste — sporesc imens rolul şi însemnătatea activităţii ideologice desfăşurate de partid. „Complexita­tea sarcinilor politice şi econo­mice care ne stau în faţă în ac­tuala etapă de dezvoltare a so­cietăţii — se subliniază in Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej la cel de-al III-lea Congres al P.M.R. — cere fiecărui membru de partid să îmbine munca prac­tică de îndeplinire a sarcinilor încredinţate cu o permanentă preocupare pentru însuşirea ba­zelor ideologiei marxist-leniniste şi a politicii partidului“. In cadrul muncii ideologice, invăţă­­mîntul de partid ocupă un loc dintre cele mai importante, el aducînd o mare contribuţie la educarea marxist­­leninistă a membrilor şi candidaţilor de partid şi a celorlalţi oameni ai muncii, la mobilizarea lor pentru în­făptuirea politicii partidului nostru In anul şcolar trecut, pe baza sar­cinilor trasate de Congresul partidului, organele şi organizaţiile de partid din regiunea Braşov au organizat şi con­dus mai bine învăţămîntul de partid, au acordat o atenţie mai mare conţi­nutului ideologic, studierii temeinice a teoriei marxist-leniniste, politicii partidului, dezbaterii problemelor în strînsă legătură cu sarcinile concrete ale desăvirşirii construcţiei socialiste în patria noastră. Aceasta a avut drept urmare sporirea eficacităţii propagan­dei de partid, lucru ce s-a oglindit in rezultatele economice obţinute de oa­menii muncii din regiunea noastră, in creşterea conştiinţei lor socialiste. Trăgînd învăţăminte din experienţa acumulată, organele şi organizaţiile de partid, sub îndrumarea Comitetului regional de partid, au desfăşurat mai temeinic pregătirile pentru deschiderea eroului an şcolar în învăţămîntul de partid. Merită relevată în acest sens preocuparea comitetelor orăşeneşti de partid Braşov, Sibiu, Mediaş, a Comi­tetului raional de partid Tg. Secuiesc, a organizaţiilor de partid de la Nod C.F.R., „Rulmentul“, „Partizanul Roşu­“ din Braşov, „Vasil Vasilescu“ şi „Vi­­trometan“ din Mediaş şi altele, care au acordat o atenţie deosebită selecţionă­rii propagandiştilor şi încadrării juste a cursanţilor în cercuri şi cursuri. In general se poate aprecia că ale­gerea propagandiştilor s-a facut cu mai multă grijă ca in alţi ani, sarcina de propagandist fiind încredinţată membrilor de partid în stare să expli­ce în mod temeinic principalele teze aie marxism-leninismului, politica par­tidului nostru in strînsă legătură cu sarcinile desăvirşirii construcţiei so­cialiste. Creşterea substanţială in acest an a numărului propagandiştilor din rîndurile muncitorilor, tehnicienilor, in­ginerilor cu un înalt nivel de cunoş­tinţe politice, ideologice, economice, precum şi din rîndul activiştilor de partid, de stat şi din economie, consti­tuie un element hotăritor pentru asi­gurarea unui nivel corespunzător învă­­ţămintului de partid în raioanele Tg. Secuiesc, Rupea, Făgăraş, Sf. Gheor­ghe, Mediaş, de pildă, aproape toţi activiştii de partid vor conduce cercuri şi cursuri ale învăţămîntului de partid, îndeosebi în unităţile socialiste ale a­­griculturii. Nu se poate trece insă­­ cu vederea faptul că unele organizaţii de partid, cum sînt de pildă in raionul Sf. Gheorghe, au încredinţat sarcina de mare răspundere de propagandist unor membri de partid lipsiţi de pregătirea necesară. Este necesar ca acolo unde s-a procedat în acest fel să se ia de urgenţă măsuri pentru îndreptarea lucrurilor. Paralel cu îmbunătăţirea compoziţiei corpului de propagandişti, organele şi organizaţiile de partid s-au orientat mai bine în încadrarea în diferite for­me ale învăţămîntului de partid a membrilor şi candidaţilor de partid, a celor mai buni tovarăşi din activul fără partid, precum şi din activul de bază al organizaţiilor U.T.M. Totuşi, pe alocuri, cum este, de pildă, în or­ganizaţiile de partid de la cele două S.M.T.-uri din raionul Sf. Gheorghe, de la G.A.S. Rupea etc., cuprinderea cursanţilor în învăţămîntul de partid s-a făcut mecanic, fără a se ţine seama de pregătirea lor, de nivelul politic şi ideologic, de dorinţa acestora. Orga­nele de partid respective trebuie să ia de urgenţă măsuri pentru lichidarea acestor deficienţe dăunătoare. In acest an şcolar vor studia in di­feritele forme ale învăţămîntului de par­tid din regiunea noastră aproape 60.000 cursanţi. De asemenea numeroşi oa­meni ai muncii vor audia ciclurile de lecţii şi conferinţe organizate pe dife­rite teme. O atenţie deosebită va trebui acordată informării operative a oamenilor muncii cu problemele privind politica partidului nos­tru şi ale situaţiei internaţio­nale. înfăptuirea obiectivelor de mare am­ploare puse în faţa poporului nostru de­ Congresul al III-lea al partidului, sar­cinile mari ce revin regiunii noastre, cer ca in noul an de învăţămînt de partid, organele şi organizaţiile de partid să aibă ca preocupare perma­nentă şi principală ridicarea continuă a nivelului politico-ideologic şi profe­sional al cadrelor de partid, de stat şi din economie. In acest an de învăţă­mînt, numeroase cadre din regiunea noastră vor studia in diferite cercuri de tip superior, universităţi serale de marxism-leninism, cercuri cu tematică specială. O mai mare extindere a căpă­tat studiul individual organizat la ca­binetele de partid. La sate, pentru ca­drele din G.A.C., G.A.S., S.M.T. se vor organiza cicluri de lecţii pe teme economice care le vor ajuta la înţele­gerea profundă şi însuşirea temeinică a sarcinilor stabilite de Plenara C.C. al P.M.R. din iunie-iulie a.c. privind consolidarea şi dezvoltarea agriculturii socialiste. Ingrijindu-se de crearea condiţiilor necesare studiului cadrelor, comitetele raionale şi orăşeneşti de partid sînt datoare să acorde o deose­bită atenţie asigurării unui conţinut şi nivel inait lecţiilor şi seminariilor. Ţinînd seama de sarcinile actuale, propaganda de partid în noul an este orientată îndeosebi spre studierea pro­blemelor fundamentale ale teoriei marxist-leniniste, principalelor probie-DIP r?f)îrnfp ,^p rotKTrpeit] ni ţ I ț pl partidului, in Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu prilejul celei de-a 49-a aniversări a înfiinţării partidului, precum şi in do­cumentele Plenarelor C.C. al P.M.R., care au avut loc în ultimul timp. O mai mare extindere a luat-o stu­dierea laturii economice a teoriei mar­­xist-leniniste, în noul an de învăţă­­mînt crescînd considerabil numărul cercurilor de studiere a economiei po­litice şi a economiei concrete Un loc important îl va ocupa studierea pro­blemelor de bază ale mişcării comu­niste internaţionale şi ale luptei pentru pace, combaterea teoriilor antimarxiste, o atenţie deosebită trebuind să fie a­­cordată însuşirii problemelor teoretice de însemnătate generală din proiectul de Program al P.C.U.S. Temeinica organizare a învăţămîn­tului de partid este, fireşte, o condiţie principală pentru buna lui desfăşurare în tot cursul anului şcolar. Esenţial este însă ca în noul an de învăţămînt care se deschide în aceste zile în organizaţiile de partid de la oraşe — şi care peste puţin timp se va deschide şi la sate — organele şi organizaţiile de par­tid din regiunea noastră să-şi îndrepte atenţia în primul rînd spre conţinutul învăţămîntului, asigurarea purităţii teoriei mar­xist-leniniste, legarea cît mai strînsă a propagandei cu viaţa, de sarcinile actuale ale partidu­lui, de problemele practice pe care le au de rezolvat organiza­ţiile de bază într-un domeniu sau altul de activitate, spre spo­rirea neîncetată a eficacităţii învăţămîntului de partid. Dezvoltînd experienţa anului trecut, organele şi organizaţiile de partid trebuie să militeze cu perseverenţă pentru a înlătura deficienţele de con­ţinut care s-au mai manifestat in unele locuri: lecţii şi seminarii insuficient legate de practică, de viaţă, atitudinea formală, bucherească faţă de studiu. (Continuare în pag. 3-a) La secţia de mase plastice a fabricii „Flamura Roşie“ din Sibiu au intrat de curînd în funcţiune două noi ma­şini de injectat, moderne. IN CLIŞEU, comunistul Ioan Rău, şeful secţiei, urmăreşte buna func­ţionare a maşinii la construcţia că­reia şi-a alus aportul. Deschiderea învăţămîntului ideologic al cadrelor didactice In cursul zilei de vineri, în oraşul Braşov s-a deschis noul an şcolar în învăţămîntul ideologic al cadrelor di­dactice. Cu acest prilej s-a făcut cu­­vintul introductiv la prima lecţie din program. Anul acesta peste 1.600 ca­dre didactice din oraş vor studia în cercurile de Istoria P.M.R., bazele marxism-leninismului, economie po­litică şi filozofie. Un accent deosebit în cadrul stu­diului va fi pus pe însușirea temei­witti ii '//«t­ fiCifJbi. ‘Jij; piul'u.'-i/it le din documentele Congresului al dll-lea al P.M.R., din Raportul pre­zentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu prilejul aniversă­rii a 40 de ani de la înfiinţarea par­­tidului şi din alte documente de partid. Un loc de seamă îl va avea, de ase­menea, studierea principalelor teze teoretice din proiectul de Program a­l P.C.U.S., a problemelor de bază ale mişcării comuniste internaţionale şi ale situaţiei internaţionale, combate­rea teoriilor antimarxiste, ale ideo­logiei burgheze. BIBLIOTECA CENTRALĂ SIBIU Pentru o recolta bogată die cereale bis anul viitor Pregătesc terenul Oamenii­­muncii de pe ogoarele raionului Făgăraş, în aceste zile zo­resc pregătirea terenurilor necesare insămînţărilor de toamnă. Astfel, pînă la data de 28 septembrie a.c. pe întreg raionul terenurile au fost pregătite în proporţie de 75,5 la su­tă, iar în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole s-a pregătit terenul în proporţie de 36,5 la sută şi respectiv 64,3 la sută. Această ac­ţiune continuă cu intensitate sporită. Gospodăriile colective în frunte Pe ogoarele raionului Mediaş se dă bătălia pentru recolta anului vii­tor. Profitînd de zilele însorite şi călduroase ale lunii septembrie, mun­citorii din gospodăriile de stat, co­lectiviştii şi întovărăşiţii din acest raion pregătesc terenurile necesare insămînţărilor de toamnă. Pînă zilele trecute, în întreg raionul au fost însămînţate 101 ha. cu orz şi se­cară pentru masă verde. Cele mai mari suprafeţe au fost în­sămînţate în gospodăriile colective. Terminarea condiţionării seminţelor — sarcină urgentă Pentru însâmînţările din această toamnă unităţile agricole socialist­­cooperatiste din regiunea noastră au prevăzut să condiţioneze o cantitate de 21.546 tone seminţe. Dîndu-se a­­tenţia cuvenită executării la timp a acestei lucrări, care face parte din complexul de măsuri agrotehnice, în raioanele Agnita şi Tg. Secuiesc s-a realizat şi depăşit planul prevă­zut pentru condiţionarea seminţelor, iar în raioanele Sibiu, Rupea şi Si­ghişoara această lucrare se află pe terminate. De asemenea, în toate gospodăriile agricole de stat s-a ter­minat condiţionarea seminţelor. Dacă pe întreaga regiune planul de condiţionare a seminţelor este în­deplinit în proporţie de 92,4 la su­tă,­ în zilele următoare, pînă cînd Însămînţează griul de toamnă De îndată ce au terminat însămin­­ţarea celor 80 de hectare cu orr de toamnă, tractoriştii din brigada S.M.T Hărman, care deserveşte gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din Codlea, au început însămînţarea griu­lui de toamnă. Pînă la 28 septembrie ei au insă­­mînţat 43 de hectare cu griu. .-.i, iui um puii uisammcarue, trebuie luate măsuri ca această lu­crare să fie terminată în întregime. O atenţie mai mare trebuie acordată acestei acţiuni în unităţile agrico­le socialist-cooperatiste din raionul Mediaş, unde condiţionarea, griului de săminţă este rămasă în urmă, planul fiind îndeplinit în proporţie de numai 76,7 la sută. La fel se poate spune şi despre raionul Sf. Gheorghe, unde din cantitatea de săminţă prevăzută s-a condiţionat pînă în prezent doar 77,7 la sută. umilii militiuimi Concursul regional de teatru des­ Sf. As­tăzi se făşoară la Gheorghe con­cursul regional de teatru, faza macr­­i­aionala. La con­curs participă for­maţiile de teatru de amatori din raioa­nele Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, precum şi cele din oraşul Bra­şov, care cu pri­lejul fazei prece­dente a con­cursului au cuce­rit locurile I și II Noua casă de culară din oraşul Rupea oare în în folosință, curînd va fî dată „PROCESUL MILIMETRILOR" REZERVE VALOROASE PRIVITE DE... REZERVA DESTINATAR: Cîţiva dintre prietenii mei de la uzina „Hidro­mecanica” din Braşov, care s-au mulţumit cu succesele do­ndite. EXPEDIAZĂ : Micul Milimetru. Dragi tovarăşi, îmi face o deosebită plăcere să vă scriu. Am printre dumneavoastră prie­teni vechi și activi. Ei au organizat primul proces intentat risipitorilor de metal, proces despre care se spun acum cuvinte de laudă în toate între­prinderile regiunii noastre. De atunci, din ziua dezbaterilor, au trecut multe luni. Rind pe rînd, 52 de repere au găsit muncitori, ingineri şi tehnicieni care le-au cercetat cu răbdare, le-au modificat tehnologia, aducînd uzinei însemnate economii de metal. In urma măsurilor luate de către organizaţia de partid, preocuparea pentru buna gospodărire a metalului s-a extins în toate secţiile uzinei. Mi se pare insă că unii dintre prie­tenii mei au început să se mulţumeas­că cu succesele — e drept, foarte fru­moasei — dobîndite. lată ce m-a în­demnat să scriu rîndurile de faţă. Voi înfăţişa în cele ce urmează cîteva din­tre nedumeririle mele. Să încep prin a aduce in faţa dum­neavoastră două repere, care, după cite am aflat, nu sunt singurele nemul­ţumite de faptul că deşi au intrat în producţia de serie sunt realizate tot cu tehnologia prototipurilor. Ele fac, de la materia primă, la forma finită, o seri­oasă „cură de slăbire“. Este vorba despre două discuri con­ducătoare, reperele 8170.10,02.02 şi 02.03. Cel dinţii se realizează dintr-o bucată de metal care depăşeşte... de şase ori greutatea produsului finit ■ Ba mai mult. In forjă intră cu 137 kg. metal. Ca semifabricat, după o forjare greoaie, pleacă la uzinaj cu numai 97 kg. E drept că o bună parte din acest metal este utilizat. După o îndelungată transformare însă, pe maşinile prelucrătoare lingă care spânul — pe care ştiţi că nu pot să-l sufăr — se adună în cantităţi su­părătoare, merge la montaj cu o greu­tate de numai 20,10 kg. Mult metal risipit, manoperă, scule. Mi s-a spus că o altă soluţie tehnolo­gică nu e posibilă. Să zicem că aşa stau lucrurile. Atunci de ce nu s-au luat măsuri ca reperul în cauză să fie forjat într-o altă uzină, care are posi­bilitatea să folosească o matriţă potri­vită ? In urma discuţiei cu inginerul şef, serviciul competent şi-a notat această problemă. Pînă cînd nota va deveni fapt, faptul este o notă proastă pentru cei răspunzători. Lucrurile de mai sus pot fi citite încă odată, înlocuindu-se etapele forjă — semifabricat — montaj cu cantită­ţile 62 kg. — 52 kg. şi 19,50 kg. ale reperului 8170 02.03. Aş vrea să vă mai scriu... despre unele necazuri ale frezorilor Este vorba de sine . O nunte“ ne rare care au nevoie oţelarii la turnarea în­chizătorului de la cleştele de foraj. Puntea a avut, pentru scurtă vreme, un diametru de 20 mm. Ce e drept, în pe­rioada aceea rebuturile au fost mai nu­meroase decit in prezent. Acest fapt i-a îndemnat pe turnători să propună creşterea diametrului punţii. Şi dia­metrul a crescut. Nu cu încă 20 mm, ci cu 80. De ce atît de mult? Ca să scadă rebutul! Bine. A scăzut rebutul. Au crescut în schimb manopera şi — mai ales — consumul de scule. Adău­gind la acestea şi metalul risipit, am socotit că prietenii mei din turnătorie şi de la serviciul metalurg şef trebuie să mai discute această problemă. Aşa cum se spune în Directivele cu privire la criteriile întrecerii socialiste, calita­tea şi economiile trebuie să fie de nedespărţit. Nu s-ar putea ca şi în cazul acestui­­ reper „puntea" turnăto­rilor să fie o punte pe care să treacă împreună şi calitatea bună şi econo­miile? Şi încă ceva: Muit span se aruncă la prelucrarea bonetei capului de erupţie. După for­jare are un adaos de cîteva zeci de ki­lograme. Turnătorii au sesizat această risipă şi au propus să le fie încredin­ţat lor reperul. Şi l-au realizat. Eco­nomie şi calitate bună. Beneficiarii însă s-au opus acestei modificări pe motivul că reperul respectiv este su­pus unui efort deosebit. Constructorul şef s-a oprit aici. Deşi e convins că boneta nu este supusă unui efort mai mare decit robinetul de la capul de erupţie, aflat deasupra acesteia, care are o grosime asemănătoare şi se realizează prin turnare. Socotesc că şi Direcţia generală foraj şi extracţie ţiţei, nu a discutat cu suficientă aten­ţie propunerea turnătorilor de la „Hi­dromecanica“ dar insist ca serviciul constructor şef să nu se oprească aici. Cu un „adaos" de adrese bine justi­ficate tehnic, se va obţine un minus de adaos de prelucrare mai puţin justificat. Cu aceasta închei rîndurile de faţă. Am încredere că întrebările mele vor găsi şi de data aceasta cele mai bune răspunsuri. Voi fi bucuros să le aflu. Vă dorește spor la muncă, al dum­neavoastră vechi prieten. Tehnica nouă pătrunde tot mai mult în întreprinderile noastre. IN CLIŞEU: La Uzina 2 din Braşov, se­minează un nou transformator modern necesar producţiei noastre socialiste. 163 propuneri rezolvate In centrul preocupărilor Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Rupea, a stat şi stă in permanenţă rezolvarea propunerilor făcute de alegători cu ocazia campaniei electorale. Din cele 262 de propuneri ce cădeau in competenţa sfatului popular raional şi a celor comunale, au fost re­zolvate pînă în prezent 163 de propuneri. Restul propunerilor urmează să fie rezolvate anul acesta, iar o parte sunt cuprinse în planul de investiţii pe anul 1962. Dezbatere tehnică La Fabrica de ţigarete din Sf. Gheorghe a avut loc o dezbatere tehnică cu tema „Higro­­scopicitatea şi umiditatea tutunului“, organi­zată de organele sindicale în colaborare cu Consiliul central A.S.I.T. şi filiala regională A.S.I.T. în cadrul dezbaterii s-au prezentat re­ferate printre care: „Higroscopicitatea tutunului în condiţiile proceselor tehnologice moderne“, „Concluzii privind folosirea instalaţiilor de um­i­­duitate Tg­avio“ şi Consfătuirea inovatorilor Timp de două zile, la fabrica „Măgura Co­­dlei s-au desfăşurat lu­crările consfătuirii pe ţară a inovatorilor din întreprinderile producă­toare de produse finite din lemn. Cu acest prilej, parti­cipanţii au făcut un pre­ţios schimb de experi­enţă privind căile de îm­bunătăţire a calităţii produselor şi economi­sirea masei lemnoase prin introducerea teh­nicii noi şi aplicarea inovaţiilor şi raţiona­­l­izărilor. Pentru cei aflaţi la odihnă în seara zilei de 27 septembrie a.c. formaţia artistică a uzinelor „Rul­mentul din Braşov a prezentat la Casa de cultură din Predeal un fru­mos­­ program artistic, compus din muzică populară şi dansuri populare rom­îneşti. Au participat peste 500 de spec­tatori, oameni ai muncii aflaţi la odihnă, care au apreciat în mod deo­sebit, producţiile artiştilor amatori, de la uzinele „Ricimental". OAIE ION­IŢA, coresp. In m­ij­locul alegătorilor La căminul cultural din comuna Homorod, raionul Rupea, zilele tre­cute s-au adunat un număr mare de alegători din comunele Homorod, Beia, Criţ, Jimbor, satul Mercheaşa pentru a se întîlni cu tov. Ioan Măr­­cuş, preşedintele Comitetului execu­tiv al Sfatului popular regional, de­putatul lor în circumscripţia regio­nală nr. no. - în raionul Rupea - a subliniat tovarăşul Ioan Mărcuş în darea de seamă făcută­­ în perioada care a trecut de la alegeri, s-au înfăptuit cu sprijinul cetăţenilor muite lucruri fru­moase. S-au executat modernizări de străzi, pavaje cu bolovani, pavaje cu calupuri, asfaltări de trotuare etc, pe o suprafaţă de peste 6.200 m.p. A fost introdus iluminatul fluorescent în centrul oraşului Rupea, iar comu­nele Criţ şi Buneşti, precum şi satele Roadeş şi Augustin au fost electrifi­cate. De asemenea , în curs de elec­trificare comuna Apaţa. Anul acesta s-a dat în folosinţă în oraşul Rupea un bloc cu 12 apartamente şi sunt în curs de construcţie încă două blocuri cu 26 de apartamente. în cinstea zi­lei de 7 Noiembrie se va termina construcţia Casei raionale de cultură. După ce au ascultat expunerea fă­cută, numeroşi cetăţeni, printre care colectiviştii Ştefan Cazacu şi Gheor­ghe Wagner, ing. Vasile Grozavu, Nicolae Oancea şi alţii au vorbit despre diferitele acţiuni pe care le-au iniţiat deputaţii, făcînd totodată şi o serie de propuneri privind mai buna gospodărire şi înfrumuseţarea comunelor, propuneri pe care s-au angajat să le susţină prin muncă pa­triotică. Faimosul concern „I. G. Farbenindustrie“, atît de o­­dios popoarelor ca urmare a rolului avut în cel de-al doilea război mondial, se afirmă din nou în Germa­nia occidentală. Cum a luat naştere şi s-a dezvoltat a­­cest cartel al morţii ? „I. G. Farbenindustrie" a apărut in formă embrio­nară in Germania acum 30 de ani. Pe atunci faimosul concern de azi nu reprezen­ta decit nişte mici ateliere rudimentare unde se produ­ceau substanţe chimice. Cu timpul aceste ateliere s au unit sub 1­o, singură fir­mă: „Farbengemeinschaft“. Noua firmă a început să producă coloranţi şi alte produse chimice necesare pieţii interne. In timpul primului război mondial, S.U.A. confiscă toate brevetele germane im­portante printre care şi cele ale uzinei „Farbenge­­meinschaft“. Cu cinci ani mai tîrziu, în anul 1929, societatea germană „Farbengemein­schaft“ revine în Germania. Odată cu revenirea în Germania se schimbă şi patronii, în locul celor vechi apar nume noi, Her­mann Abs şi alţii. Acest mare acţionar al societăţii schimbă numele firmei din „Farbengemeinschaft“ în „I. G. Farbenindustrie" Dobîndind o influenţă din ce în ce mai arare în politica Germaniei, „I. G. Farben“ sprijină activ in­­staurarea dictaturii hitler Recunoscător, Hitler a plasat lui „I. G. Farben“ comenzi legate de pregăti­rea celui de-al doilea răz­boi mondial. Toţi „specialiştii“ lui „I. G. Farben“ lucrau intens la descoperiri care aveau să aducă moartea a sute de CctAlJeV&fi vs mii de oameni în cel de-al doilea război mondial. In laboratoarele lui „I. G. Farben“ şi-au făcut expe­rienţele Ulrich Haberland, inventatorul gazului toxic Ciklon, gaz care în timpul ultimului război mondial a fost folosit de călăii hitle­­rişti în camerele de gazare nade erau introduşi oa­meni, Fritz­­er Meer, orga­nizatorul unor experienţe infiorătoare pe oamenii vii în lagărele de exterminare de la Auschwitz, Buchen­wald şi altele, Otto Am­bro, specialistul în con­struirea camerelor de gaza­re şi inventator al conser­vării pielii de om în vede­rea confecţionării din ea a mănuşilor, a poşetelor şi a altor obiecte pe care nu­mai „doamnele“ din socie­tatea lui Hitler Ie puteau purta. După terminarea războiu­lui, guvernele ţărilor coali­ţiei antihitleriste au hotă­­rît, avînd în vedere rolul criminal al lui „I. G. Far­­benindustrie“ în cel de-al război mondial, ca a­cest concern să fie decarte- I lat odată pentru totdeauna. I Puterile occidentale nu I numai că n-au respectat ho- I tărîrea, dar au incurajat­­ procesul de creare a nou- 1 lui concern „I. G. Farben". I Moștenitorii „inofensivi"­­ ai lui „I. G. Farben“ de­ţin azi 90 la sută din în­treaga industrie chimică a Germaniei occidentale. Dacă „I. G. Farben" l-a ajutat pe Hitler în pregă­tirea celui de-al doilea răz­boi mondial, azi acelaşi concern ajută pe guvernan­ţii de la Bonn în pregăti­rile lor agresive. Cu ajuto­rul S.U.A. — ca și în tre­cut — concernul renăscut „I. G. Farben“ produce combustibil pentru motoare de rachete, produce explo­zive din cele mai puter­nice. „I. G. Farben“ are legă­turi destul de serioase mai ales cu monopolurile ame­ricane „Dupont“, „Mellon“ și altele. Cînd e vorba de bani, capitaliştii se înţeleg de minune între ei. Guvernele S.U.A., Angliei şi Franţei au uitat de cuvîntul dat în anul 1945, după cum în­cearcă să facă popoarele să uite milioanele de oa­meni răpuşi de „produse­le“ lui „I. G. Farben“. Omenirea nu a avut şi nu are nevoie de produsele aducătoare de moarte ale lui „I. G. Farben“. Ea se opune cu hotărîre oricăror mijloace de distrugere în masă și luptă pentru stabi­lirea păcii în lume.­­L. GÎNJU A

Next